Legea 10/2001. Sentința nr. 22/2012. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2012 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 24-01-2012 în dosarul nr. 22/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 22/S
Ședința publică din data de 24 ianuarie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – S. N. – judecător
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cauzei civile de față privind soluționarea contestației formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de către contestatorul S. C., prin mandatar S. C. – Ș., în contradictoriu cu intimatul M. B. P. P..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 17.01.2012, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având în vedere lipsa de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. (1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru pentru prezentul termen de judecată.
Instanța, în aceeași compunere, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea adresată acestei instanțe contestatorul S. C. a formulat contestație împotriva Dispoziției de P. 1375/2011, prin care a fost respinsă notificarea de restituire a terenului înscris în CF_ B., nr. top 7262/3/32, în suprafață de 320 mp, în contradictoriu cu intimatul M. B. prin P., solicitând desființarea deciziei și restituirea integrală în natură a terenului în suprafață de 320 mp.
În motivarea contestației s-a susținut că în calitate de persoană îndreptățită, în înțelesul art. 4 alin. 2 din Legea 10/2001, în termenul legal, a formulat notificare pentru a se restitui integral și în natură imobilul menționat.
Persoana notificată a respins notificarea, motivând că nu are calitatea de moștenitor după S. I., dată fiind declarația de renunțare la moștenire autentificată sub nr. 1255/2003.
Autorul comun, S. I., decedat la 31.08.1989, persoana deposedată de proprietatea sa, a avut doi moștenitori: contestatorul și E. E..
În calitate de descendent, contestatorul a formulat notificare pentru restituirea terenului preluat de la antecesorul lor, act de care a beneficiat și sora sa E. E..
La momentul notificării nu fusese dezbătută succesiunea după autorul comun.
La data de 29.05.2003, calitatea de moștenitor o avea E. E..
Având în vedere principiile ce guvernează materia drepturilor succesorale, respingerea notificării privind restituirea imobilului este eronată.
Renunțarea la moștenire prin declarație autentificată nu își poate produce vreun efect cu privire la drepturile succesorale, deoarece prin notificarea din 19.09.2001 contestatorul a acceptat succesiunea după defunctul S. I..
Cel care a acceptat moștenirea nu mai poate reveni asupra acceptării, aceasta având un caracter irevocabil. Dacă un moștenitor a acceptat succesiunea, renunțarea la moștenire este lipsită de orice efecte juridice.
Dacă se admite ipoteza că reclamantul nu are vocație succesorală după autorul său, are calitatea de moștenitor după defuncta soră, E. E..
Intimatul M. B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, susținând că reclamantul nu are calitatea de moștenitor în sensul prevederilor art. 4 din Legea 10/2001.
Acesta nu poate beneficia de repunerea în termenul de acceptare a moștenirii deoarece art. 4 din Legea 10/2001 vizează doar pe moștenitorii neacceptanți, nu și pe cei care au renunțat expres la moștenire.
Eredele renunțător nu poate beneficia de măsuri reparatorii, deoarece eredele care a renunțat se consideră că nu a fost niciodată erede.
Renunțarea privește atât bunurile existente în masa succesorală la data decesului, cât și bunurile care ar intra ulterior în succesiunea respectivă.
Potrivit certificatului de moștenitor 87/29.05.2003, reclamantul a renunțat la moștenirea după S. I., prin declarație autentică.
Notificarea 2671/2001 adresată Primăriei Municipiului B., înregistrată sub nr._/2001, a fost formulată doar de reclamant, nu și de sora acestuia.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică de specialitate.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Asupra imobilului înscris în CF_ B., nr. top 7262/3/32, loc de casă de 302,29 mp, a fost proprietar S. I..
Imobilul a fost expropriat, în baza decretului 907/1965, iar titlul Statului Român a fost înscris în cartea funciară în baza actului 3232/1998.
Terenul a fost comasat cu alte terenuri, fiind cuprins în imobilul înscris în CF_ B., nr. cad._, conform identificării efectuate prin raportul de expertiză. Asupra acestui imobil, teren cu suprafața totală de_ mp este înscris ca proprietar, cu titlu de drept cumpărare, ., din anul 2009.
P. raportul de expertiză întocmit în cauză s-a stabilit că terenul care a aparținut autorului reclamantului este ocupat, pe suprafața de 10,08 mp de o construcție cu destinația de stație distribuție combustibil.
La data de 19.09.2001 reclamantul a notificat Primăria Municipiului B., în conformitate cu prevederile Legii 10/2001, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat.
P. dispoziția de primar 1375/2011 a fost respinsă notificarea reclamantului, reținându-se că acesta nu are calitate de persoană îndreptățită deoarece a renunțat la succesiunea după fostul proprietar prin declarația autentică 1255/27.05.2003.
Reclamantul S. C. este fiul fostului proprietar, S. I., decedat la data de 31.08.1989.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. 3 din Legea 10/2001, reclamantul, prin notificarea formulată, a fost repus în termenul de acceptare a succesiunii după tatăl său cu privire la acest imobil, cererea de restituire având valoarea de acceptare a succesiunii pentru acest imobil.
La data formulării notificării, reclamantul nu renunțase la succesiunea după tatăl său, declarația de renunțare fiind datată 27.03.2003.
Opțiunea succesorală este un act juridic irevocabil. Moștenitorul care a exercitat dreptul de opțiune, nu mai poate reveni asupra alegerii făcute. Renunțarea ulterioară la succesiune este lipsită de efect juridic asupra actului inițial..
Din starea de fapt mai sus expusă rezultă că reclamantul și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală prin formularea notificării, care are valoare de acceptare în temeiul textului legal mai sus amintit, situație față de care renunțarea ulterioară, în anul 2003, nu poate produce efecte juridice în ceea ce privește aprecierea calității de moștenitor, de către persoana notificată.
Susținerile intimatei din întâmpinare, în sensul că acesta nu poate beneficia de repunerea în termenul de acceptare a moștenirii deoarece art. 4 din Legea 10/2001 vizează doar pe moștenitorii neacceptanți, nu și pe cei care au renunțat expres la moștenire, nu poate fi primită deoarece renunțarea a fost ulterioară, nu anterioară formulării notificării.
Astfel fiind, motivul care a determinat respingerea notificării nu este întemeiat, iar dispoziția de respingere a notificării va fi desființată.
Așa cum s-a reținut anterior, terenul pentru care se solicită restituirea în natură a fost expropriat, în prezent se află parțial ocupat de construcții și parțial liber.
Imobilul în litigiu a fost expropriat în baza Decretului 907/1965, dreptul de proprietate al Statului Român a fost înscris în cartea funciară în anul 1998, iar în anul 2009, la cererea Primăriei Municipiului B., terenul este transcris în CF_ B., comasat cu alte terenuri și apoi transcris în CF_.
Transcrierea și comasarea s-a efectuat în anul 2009, la cererea Primăriei B., entitate notificată de reclamant din anul 2001.
Având în vedere prevederile art. 7, 21 alin. 5 din Legea 10/2001, instanța reține că reclamantul este îndreptățit la acordarea de măsuri reparatorii.
Conform prevederilor art. 11 alin. 3 din Legea 10/2001 în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru cea ocupată de construcții noi, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Ținând cont de situația reală a terenului, ocupat de construcții pe suprafața de 10,08 mp, instanța va admite în parte cererea reclamantului, dispunând restituirea în natură a terenului în suprafață de 309,92 mp liber de construcții și acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul ocupat de construcții.
Va fi respinsă cererea reclamantului de restituire în natură a terenului de 10,08 mp.
În conformitate cu prevederile art. 274 cod procedură civilă, intimata va fi obligată să plătească contestatorului reclamant suma de 2390 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte contestația formulată de contestatorul S. C., cu domiciliul ales la Cabinet Avocatură A. M., B., .. 19 . . de P. 1375/2011, în contradictoriu cu M. B. prin P., cu sediul în B., ..
Desființează în tot Dispoziția 1375/2011.
Dispune restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 309,92 mp, partea neafectată de construcții din suprafața totală de 320 mp înscrisă în CF_ B., nr. top 7262/3/32 la data preluării abuzive de către Statul Român, în prezent comasat în CF_ B. la A+1.
Dispune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 10,08 mp acoperită de construcții.
Respinge cererea contestatorului de restituire în natură a suprafeței de teren de 10,08 mp.
Obligă pe intimată să plătească contestatorului suma de 2390 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 24.01.2012.
PREȘEDINTE, Grefier,
S. N. I. M.
Red. S.N.- 2.02.2012
Tehnored. – I.M.-2.02.2012
4 ex.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 840/2015.... | Fond funciar. Decizia nr. 362/2012. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
