Pretenţii. Decizia nr. 60/2016. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 60/2016 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 18-02-2016 în dosarul nr. 60/2016
ROMÂNIAECLI:RO:TBBRV:2016:005._
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 60/R
Ședința publică de la 18 februarie 2016
Completul Civ. R5 compus din:
PREȘEDINTE – M. I. B. - judecător
JUDECĂTOR – C. R.
JUDECĂTOR – A. I.
Grefier – I. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta B. D., în contradictoriu cu intimatul - pârât I. I., împotriva sentinței civile nr. 4596/28.04.2015, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, având ca obiect pretenții (disjuns din dosar_/197/2009).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat P. I. pentru recurentă, intimatul – pârât personal, lipsă fiind intervenientul P. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Prin grija instanței s-a atașat copia încheierii de ședință nr.21/29.01.2016, pronunțată de Tribunalul B., în dosarul nr._ /a1, prin care s-a soluționat cererea de reexaminare formulată de petentul P. M. împotriva încheierii pronunțate la data de 14.01.2016, în dosarul nr._ al Tribunalul B., prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenței de către un avocat.
Instanța pune în discuția părților prezente nulitatea cererii de intervenție formulată de terțul intervenient P. M..
Avocatul ales al recurentei B. E. și intimatul pârât I. I. solicită admiterea excepției.
În urma deliberării, tribunalul stabilește că se va pronunța prin decizie asupra nulității cererii de intervenție formulată de terțul intervenient.
Cercetând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că, la dosar este atașată, la fila 29, declarația autentificată sub nr. 255/21.01.2016 de către B.N.I. B. E. L., declarație potrivit căreia recurenta B. D. O. și intimatul I. I. înțeleg să renunțe la acțiunile ce fac obiectul dosarelor nr._, respectiv nr._, ale Judecătoriei B. și, de asemenea, arată că renunță și la dreptul dedus judecății în cele două dosare menționate.
Din oficiu, instanța invocă excepția de netimbrare a recursului pe care o pune în discuția părților prezente.
Avocatul ales al recurentei – reclamante B. D., având cuvântul, solicită admiterea excepției de netimbrare.
Intimatul – pârât I. I., de asemenea, solicită admiterea excepției.
Instanța rămâne în pronunțare asupra acestei excepții pe care a invocat-o din oficiu.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 4569/28.04.2015 pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria B.:
A admis acțiunea formulată de reclamantul I. I. în contradictoriu cu pârâta B. D..
A admis acțiunea formulată de reclamanta B. D. în contradictoriu cu pârâtul I. I. în dosar conex nr._ al Judecătoriei B. și în consecință:
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de_ lei contravaloare îmbunătățiri.
A dispus instituirea unui drept de retenție în favoarea reclamantului asupra imobilului situat în B., ., .> A obligat pârâtul la plata către reclamantă în dosarul conex a sumei de 7250,4 lei contravaloare lipsă de folosință.
A compensat între părți cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 609/2009, pârâta a devenit proprietara imobilului de mai sus.
Anterior, însă, acesta a fost ocupat de reclamant în baza unui contract de închiriere încheiat cu .. În perioada aceasta reclamantul a efectuat o . îmbunătățiri (necontestate de pârâtă, f. 67. vol. I) enumerate în capitolul II pct. 3.2, lucrări a cărui valoare totală se ridică la suma de_ lei.
Prin urmare, având în vedere că prin investițiile efectuate reclamantul și-a diminuat patrimoniul sporind patrimoniul pârâtei, în temeiul îmbogățirii fără just temei, instanța a obligat pe aceasta la plata lor.
Ca o garanție a plății acestei sume, instanța a instituit în favoarea reclamantului un drept de retenție asupra imobilului din B., ..
Totodată, întrucât, reclamantul a ocupat fără drept locuința proprietatea reclamantei din dosarul conex, având deci o atitudine culpabilă, instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 C.civ. și l-a obligat pe acest reclamant la plata sumei de 7520,4 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință pe perioada 25._.05.2012, data la care a eliberat locuința.
În baza art. 276 C.pr.civilă instanța, a compensat cheltuielile de judecată suportate de către părți în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B. D. O. considerând-o netemeinică și nelegală.
Întrucât recursul formulat nu a fost timbrat, prin rezoluție, s-a stabilit în sarcina recurentei reclamante B. D. O. obligația de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 463,50 lei, fiind încunoștiințată despre această obligație ce trebuia îndeplinită până la termenul de judecată din data de 15.12.2015 prin citația ce i-a fost comunicată la data de 11.11.2015 (f.8).
La termenul de judecată acordat, în cauză, terțul P. M. a formulat o cerere de intervenție în interes propriu și cerere de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, acordându-se termen pentru soluționarea acesteia și pentru ca terțul să precizeze cererea sa de intervenție și obiectul acesteia.
La termenul de judecată din data de 18.02.2016 instanța de recurs a constatat că s-a soluționat în mod definitiv cererea de ajutor public judiciar formulată de terțul intervenient în sensul respingerii ei. La același termen de judecată, constatând că terțul nu și-a precizat cererea de intervenție formulată în cauză, instanța, din oficiu, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ. a invocat și a pus în discuție excepția nulității cererii de intervenție formulate de terțul P. M..
Instanța a mai constatat că recurenta reclamantă nu a timbrat cererea de recurs, iar reprezentantul său convențional în instanță a arătat că partea pe care o reprezintă nu înțelege să timbreze calea de atac promovată întrucât părțile, prin declarația autentificată sub nr.255/21.01.2016 de BIN B. E. L., au înțeles să renunțe la dreptul dedus judecății prin acțiunile ce formează obiectul dosarelor nr._ și nr._ ale Judecătoriei B., astfel că a invocat, din oficiu, și a pus în discuție, excepția de netimbrare a recursului, rămânând în pronunțare asupra celor două excepții și reținând următoarele:
În ce privește nulitatea cererii de intervenție, instanța constată că, la dosar, terțul P. M. a depus la data de 15.12.2015 o cerere intitulată „cerere de intervenție în interes propriu” fără a arăta care este obiectul acesteia, motiv pentru care instanța i-a pus în vedere să-și precizeze cererea în condițiile reglementate de art.50 alin.1 C.proc.civ.
Tribunalul reține că, potrivit art.50 alin.1 C.proc.civ., „cererea de intervenție în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată”, iar art.112 C.proc.civ. prevede următoarele:
„Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
1. numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar. Dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
2. numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;
3. obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință.
Pentru identificarea imobilelor se va arăta ., în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, sau, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul topografic;
4. arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii câți pârâți sunt, mai mult câte o copie de pe fiecare înscris, pentru instanță; copiile vor fi certificate de reclamant că sunt la fel cu originalul.
Se va putea depune și numai o parte dintr-un înscris privitor la pricină, rămânând ca instanța să dispună, la nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime.
Dacă înscrisurile sunt scrise în limbă străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
Când reclamantul voiește să-și dovedească cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul sau jurământul*) pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia.
Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele și locuința martorilor, dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
6. semnătura.”
Tribunalul mai reține că, potrivit art. 133 alin.1 C.proc.civ., „ Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă”.
Având în vedere dispozițiile legale precitate, constatând că terțul nu și-a precizat cererea de intervenție formulată în cauză potrivit dispozițiilor legale care o guvernează, tribunalul, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ, raportat la art.112 C.proc.civ. și art.133 alin.1 C.proc.civ., va admite excepția invocată și, pe cale de consecință, va declara nulă cererea de intervenție formulată de terțul P. M. în dosarul civil nr._ al Tribunalului B..
Referitor la excepția de netimbrare a recursului tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997 și art.35alin.1 și 2 din O.M.J.nr.760/1999, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, în cazul acțiunilor netimbrate sau insuficient timbrate partea urmând a fi obligată să plătească până la primul termen de judecată
Totodată, art.20 alin.3, respectiv,art.35 alin.5 din actele normative sus-menționate prevăd că neîndeplinirea obligației până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii.
Având în vedere dispozițiile legale anterior evocate, constatând că recurenta reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de a depune taxa judiciară de timbru datorată pentru calea de atac promovată, deși i s-a indicat cuantumul taxei ce o are de achitat și s-a acordat termen în acest sens, aceasta declarând că nici nu înțelege s-o mai achite, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., tribunalul va admite excepția invocată și, pe cale de consecință, în temeiul art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și a art.35 alin.5 din O.M.J.nr.760/1999, va anula recursul declarat de recurenta reclamantă, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite excepția nulității cererii de intervenție formulată de terțul P. M., invocată de instanță, din oficiu și, în consecință:
Declară nulă cererea de intervenție formulată de terțul P. M. în dosarul civil nr._ al tribunalului B..
Admite excepția de netimbrare a recursului invocată de instanță, din oficiu, și, în consecință:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta reclamantă B. D. O. împotriva sentinței civile nr.4569/28.04.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2016.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
M. I. BÂLCCRISTINA M. R. A. I.
Grefier,
I. M.
Red. M.I.B.-19.02.2016
Tehnored. I.M.-23.02.2016
Jud. fond – L. M.
5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 365/2016. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 357/2016. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
