Conflict de competenţă. Sentința nr. 176/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 176/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 15-02-2016 în dosarul nr. 176/2016
ROMÂNIA
DOSAR NR._
TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A V-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 176
Ședința camerei de consiliu din data de 15.02.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: G. M. N.
GREFIER: C. S.
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 5 București și Judecătoria Sectorului 3 București, vizând cererea formulată de reclamanta F. E. M. în contradictoriu cu pârâtul F. S., având ca obiect „tăgada paternitate”.
Cauza se soluționează fără citarea părților, potrivit dispozițiilor art. 135 alin. 4 C.proc.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, după care tribunalul reține conflictul de competență în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 5 și Judecătoria Sectorului 3 București, constată:
Prin sentința civilă nr._/30.09.2015, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat compentența de solutionare a cauzei privind pe reclamanta F. E. si pârâtul F. F., PRIMĂRIA SECTORULUI 3 si PRIMĂRIA SECTORULUI 5 în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Din cuprinsul cererii de chemare in judecata rezulta ca reclamanta a investit instanta cu actiune în tăgada paternității minorului Falca D. C. născut la data de 06.04.2015, sesizând instanța de la domiciliul pârâtului.
Reclamanta și minorul locuiesc în București sectorul 5 (f.31-32) iar pârâtul nu mai locuiește de doi ani la adresa din sectorul 3 indicată în cererea de chemare în judecată, astfel cum s-a constatat cu ocazia verificărilor în teren efectuate de autoritatea tutelară (f. 30).
Prin urmare, cererea de față intră în competența de soluționare a instanței în raza căreia domiciliază reclamanta și minorul prin raportare la disp. art. 107-108, 114 C..
In raport de aceste consideratii si avand in vedere disp. art. 131, 132 rap. al art. 126 al.1 NCPC in conformitate cu care partile pot conveni numai cu privire la procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea pot sa dispuna, ca acestea sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa le judece, in afara de cazul cand si aceasta competenta este exclusiva, prin coroborare cu disp. art. 245 si urm. NCPC, instanta a admis exceptia si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 5 București.
Prin sentința civilă nr. 19/05.01.2016, Judecătoria Sectorului 5 București a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Tribunalului București, pe rolul Secției a V a fiind înregistrat la data de 28.01.2016.
Potrivit dispozițiilor art.107 NCPC, dacă legea nu prevede altfel, cererea se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul. De asemenea, conform art.113 pct 1 Ncpc, în afară de instanța prevăzută la art. 107 mai este competentă și instanța domiciliului reclamantului în cererile privitoare la filiație. Așadar, există o competență teritorială alternativă în materia stabilirii filiației, dispoziția, derogatorie fiind de la norma generală, fiind de strictă interpretare.
Or, prezenta cerere are ca obiect înlăturarea legăturii de filiație prin tăgăduirea paternității, astfel că nu poate fi inclusă în sfera de strictă interpretare a proceselor din materia stabilirii filiației, fiind aplicabile regulile generale în materie de competență.
Prin urmare, în opinia acestei instanțe, competența în materia tăgăduirii paternității revine instanței de la domiciliul pârâtului, conform art. 107 C..
Competența teritorială stabilită astfel este, în cazul proceselor menționate, deși alternativă, exclusivă și absolută, astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art.126 NCpc, în sensul că părțile pot conveni ca pricinile referitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competența teritorială. Astfel, dacă în materia cererilor patrimoniale părțile pot deroga de la competența teritorială prevăzută de legea procesuală, în materia cererilor privitoare la persoane competența este obligatorie, dat fiind că drepturile părintești nu sunt drepturi de care părțile pot dispune liber.
Chiar dacă s-ar accepta că sunt aplicabile prevederile art. 113 pct.1 C.. este vorba despre o competență alternativă, alegerea între cele două instanțe deopotrivă competente aparținând reclamantului. Or, acesta a ales Judecătoria Sectorului 3, care a devenit, urmare a alegerii, instanța competentă teritorial exclusiv.
Potrivit art. 129 pct.3 C.., necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, excepția necompetenței putând fi invocată în acest caz chiar de instanță din oficiu.
Întrucât, astfel cum reiese din susținerile părților, pârâtul locuia în Sectorul 4 la momentul introducerii acțiunii, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3, în a cărei rază teritorială își avea reședința pârâtul la momentul introducerii acțiunii, pentru care și-a exprimat opțiunea și reclamanta prin introducerea cererii.
Analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 3 București și Judecătoria Sectorului 5 București, Tribunalul a constatat următoarele:
Prin raportare la prevederile art. 133 Cod Proc.Civ., tribunalul constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de pct.2 al textului citat, deoarece două instanțe s-au declarat, prin hotărâri irevocabile, necompetente a judeca aceeași pricină, motiv pentru care se constată ivit conflictul negativ de competență.
Cauza are ca obiect tăgada paternității, reclamanta având domiciliul în raza sectorului 5 București iar în ceea ce privește domiciliul pârâtului, acesta, prin cererea aflată la f. 21 dosar JS3 a indicat domiciliul ca fiind în raza sectorului 3 și la 16.09.2015, oral, în fața instanței faptul că locuiește la o altă adresă, aflată tot în raza sectorului 3.
Prin urmare, cauza nefiind privitoare la bunuri și neavând ca obiect un drept de care partea poate să dispună, competența în această materie este absolută și aparține, conf. art. 107 C.p.c., instanței în raza căreia domiciliază pârâtul. Nu se poate reține incidența prevederilor art. 108 C.p.c. deoarece în cererea de chemare în judecată reclamanta a indicat domiciliul pârâtului iar o greșită indicare a domiciliului are drept consecință declinarea competenței în favoarea instanței în raza căreia se află, în realitate, domiciliul pârâtului și nicidecum aprecierea ca nefiind cunoscut domiciliul pârâtului. O interpretare contrară ignoră înțelesul termenilor folosiți în art. 108 „domiciliul necunoscut” și ar duce și obținerea de către reclamanți, prin eludarea legii, la soluționarea cauzei de către instanța de la domiciliul/reședința acestora, prin indicarea greșită a domiciliului pârâtului.
În consecință, instanța competentă să soluționeze cererea de tăgadă a paternității este instanța în raza căreia se află domiciliul pârâtului, Judecătoria Sectorului 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a privind pe reclamanta F. E. M. - sector 5, București, ., ., . si pârâtul F. F. - sector 3, București, LABORATOR, nr. 125-127, ., . în fapt in București, sector 3, .. 40, ., . SECTORULUI 3 - sector 3, București, PARFUMULUI, nr. 2-4 si PRIMĂRIA SECTORULUI 5 - sector 5, București, REGINA E., nr. 29-31, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 10/2016.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 17/2016. Tribunalul... → |
|---|
