Contestaţie la executare. Decizia nr. 17/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 17/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 05-01-2016 în dosarul nr. 17/2016
ROMÂNIA
DOSAR NR._
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.17 A
Ședința publică din data de 05.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. L. R.
JUDECĂTOR: C. E. C.
GREFIER: C. S. B.
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelanta intimată C. SA BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.4388/01.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata contestatoare F. D. SRL, cererea de chemare în judecată având ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cererii, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
TRIBUNALUL
Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 03.07.2014, contestatoarea ..I. SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata ..D.N.R. S.A –D.R.D.P BUCURESTI, în principal, anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 1532/2013 al S.C.P.E.J FRANZ R. C. și T. A. R. și întoarcerea executării, iar în subsidiar, anularea parțială a încheierii din data de 30.09.2013 și diminuarea cheltuielilor de executare.
În susținerea cererii s-a arătat ca, la data de 17.06.2014, contestatoarei i-a fost comunicată somația emisă la data de 12.06.2014, prin care i se punea în vedere să îndeplinească în termen de 1 zi obligațiile prevăzute în titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției .._/30.03.2011, fiindu-i comunicate titlul executoriu, încheierea de încuviințare a executării și încheierea din data de 30.09.2013. Contestatoarea a precizat că, la data de 18.06.2014 a achitat integral sumele pretinse, însă a apreciat că executarea silită nu a fost realizată în baza unui titlu executoriu, întrucât procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/30.03.2011 nu i-a fost comunicat decât odată cu somația de executare, cu nerespectarea art. 27 din OG 2/2001, procesul verbal de afișare nereprezentând o dovadă legală de comunicare, întrucât nu cuprinde elementele prevăzute de art. 164 Cod procedură civilă.
Contestatoarea a făcut referire la Decizia I.C.CJ nr. 10/2013, precizând că intimata nu a procedat anterior afișării, la comunicarea prin poștă cu aviz de primire, astfel încât contestatoarea nu a putut uza de calea plângerii.
În privința încheierii din data de 30.09.2013 s-a arătat că valoarea cheltuielilor este nejustificată în condițiile în care contestatoarea și-a îndeplinit obligațiile în termenul de 1 zi pus la dispoziție de executor, fiind astfel incidente dispozițiile art. 39 din Legea 188/2000 coroborate cu art. 669 alin. 2 Cod procedură civilă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. Cod procedură civilă.
Intimata legal înștiințată, nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.4388/01.04.2015, instanța de fond a admis cererea, a dispus anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1532/2013 al SCPEJ FRANZ R. C. și T. A. R. și a dispus întoarcerea executării pentru suma de 528,63 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că urmare a cererii adresate la data de23.08.2013 de intimata, pe rolul S.C.P.E.J FRANZ R. C. și T. A. R. s-a format dosarul de executare nr. 1532/2013, pentru recuperarea creanței datorate de contestatoare în baza titlului executoriu constând în procesul-verbal de contravenție . nr. nr._/30.03.2011.
Ulterior încuviințării executării silite, dispusă de instanța de executare la data de 23.09.2013, (Judecătoria Sectorului 3 București), executarea silită împotriva contestatorului s-a realizat prin stabilirea cheltuielilor de executare si emiterea somației către contestatoare.
Contestatoarea s-a conformat și a achitat integral sumele indicate în cuprinsul somației.
Conform art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Examinând motivele de contestație invocate în cauza dedusa judecății, instanța de fond a reținut că acestea sunt întemeiate.
Astfel, s-a reținut că potrivit Deciziei nr.6 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un Recurs în interesul legii, la data de 16.02.2015: „ în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.1 lit. a, alin.2 și 3 din acest act normativ transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. nr._/30.03.2011 prima instanță a constatat că acesta nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, lipsind astfel una dintre condițiile de formă necesare pentru ca acest proces-verbal să constituie titlu executoriu.
De asemenea, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 25 alin. (1) din OG nr.2/2001 procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate, iar potrivit alin. 2 comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
În speță, procesul-verbal . nr._/30.03.2011a fost comunicat contestatoarei prin afișare la sediul acesteia.
S-a reținut de asemenea că, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, conform dispozițiilor art.37 din OG nr.2/2001.
Pentru a beneficia de putere executorie și a putea constitui suportul declanșării procedurii execuționale, este necesar ca procesul-verbal de contravenție să nu fie contestat, așa cum prevede art. 37 din OG 2/2001.
Prin urmare, procesul verbal poate deveni, prin sine, titlu executoriu, sub rezerva neatacării sale în termenul legal de 15 zile, care, potrivit art.31 alin.1 din OG 2/2001, curge alternativ, de la data comunicării sau de la data înmânării sale.
Potrivit art. 27 din OG 2/2001 comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
Prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție privind examinarea recursului în interesul legii a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În speță, intimatul nu a făcut dovada că a încercat să comunice procesul-verbal de contravenție prin poștă cu aviz de primire. Din înscrisurile depuse rezultă că s-a procedat direct la comunicarea procesului-verbal prin afișare la sediul contestatoarei contraveniente.
Or, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 cele două modalități de comunicare prevăzute de art. 27 teza I din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sunt subsidiare una față de cealaltă, comunicarea prin afișare fiind subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Comunicarea prin afișare trebuie precedată de o comunicare prin poștă, cu aviz de primire, iar atunci când persoana sancționată contravențional, deși avizată, nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței ori a refuzat primirea corespondenței, autoritatea din cadrul căreia face parte agentul constatator trebuie să procedeze la comunicarea actului prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că în lipsa comunicării procesului-verbal prin poștă, cu aviz de primire, nu s-a realizat în fapt o comunicare valabilă a acestuia, iar termenul de introducere a unei posibile plângeri contravenționale despre care se face referire în art. 31 din OG nr.2/2001, în fapt, nu a început să curgă.
În măsura în care doar procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu și cum în lipsa unei comunicări valabile, termenul de introducere a plângerii contravenționale nu a început să curgă, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal de contravenție . nr. nr._/30.03.2011 nu constituie titlu executoriu, nefiind împlinit termenul de 15 zile de la comunicare, în care se poate formula plângere.
Potrivit art. 632 alin. (1) Cod procedură civilă, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Întrucât, în speță, procesul-verbal de contravenție . nr. nr._/30.03.2011 nu constituie titlu executoriu, iar executarea silită s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, instanța de fond a admis contestația la executare formulată împotriva intimatei C. SA - D. BUCURESTI și a anulat actele de executare precum efectuate în dosarul de executare nr. 1532/2013 .
Reținând ca în speță sunt incidente și dispozițiile art. 722 și urm. Cod procedură civilă, a dispus întoarcerea executării în sensul restituirii către contestatoare a sumei de 528,63 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă sub nr._ .
Prin motivele de apel formulate, apelanta intimată a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței apelate și menținerea tuturor formelor de executare deja realizate, cât și a cheltuielilor de executare, ocazionate de derularea procedurii.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta intimată a arătat că în scopul sancționării faptei contravenționale și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art.8 alin.1 și 3 din OG nnr.15/2002 a fost emis procesul verbal de constatare a contravenției în cauză, în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii conform art.27 din OG nr.2/2001.
În ceea ce privește comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză, s-a făcut conform dispozițiilorart.27 din OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare” comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor”, fiind la latitudinea expeditorului modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară așa cum a reținut debitorul.
În speță, comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției a fost consemnată în procesul verbal de afișare, semnat de reprezentantul C. și un martor.
Prin urmare, susține apelanta intimată, nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturi procesuale.
Al doilea motiv de apel invocat de apelanta intimată vizează aspecte legate de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din cuprinsul procesului verbal de contravenție.
Apelanta intimată arată că procesul verbal de contravenție contestat a fost general și semnat electronic în forma scrisă ca o condiție de valabilitate a unui act juridic și i s-a asociat semnătura electronică extinsă bazată pe un certificat emis de către CERTSING SA.
Prin urmare, susținerea contestatoarei potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator și astfel procesul verbal este nul, semnătura electronică nefiind menționată în OG nr.2/2001, este neîntemeiată și nu poate fi luată în considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal de constatare a contravenției.
Astfel, apelanta intimata arată că semnătura electronică este o modalitate reglementată de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul verbal contravențional.
În ceea ce privește invocarea de către contestator a dispozițiilor Deciziei 6/2015 pronunțată de ICCJ, apelanta intimată arată că în speța de față, momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin emiterea procesului verbal de contravenție reprezintă momentul în care contravenția continuă se epuizează ca urmare a intervenției unei autorități, respectiv C. SA prin agenții constatatori.
Astfel, momentul epuizării contravenției continue în reprezintă anul 2011, înainte de apariția Deciziei nr.6/2015 pronunțată de ÎCCJ, iar OG nr.2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică.
De asemenea,apelanta intimată a mai susținut că potrivit dispozițiilor art.37 din OG nr.2/2001, procesul verbal neatacat în termenul de 15zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate.
Astfel, consideră apelanta intimată,debitoarea a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform OG nr.2/2001, însă nu a apelat la această cale procesuală și prin urmare până la desființarea acestora, titlurile executorii își mențin puterea executorie.
În concluzie apelanta intimată susține că atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție ridicate de către contestatoare nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale conform dispozițiilor art.712 Cod procedură civilă.
În drept au fost invocate dispozițiile art.466 Cod procedură civilă.
Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxă de timbru.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
În apel nu au fost administrate alte probe.
Analizând sentința civilă apelată prin prisma motivelor de apel formulate, a probatoriului administrat în fond, precum și în raport de dispozițiile legale incidente soluționării cauzei, tribunalul va constata că cererea de apel formulată este nefondată, urmând a fi respinsă conform art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
O primă critică a apelantei are în vedere faptul că greșit a reținut prima instanță necomunicarea legală a procesului –verbal de constatare a contravenției și pe cale de consecință lipsa caracterului de titlu executoriu a procesului –verbal de constatare a contravenției.
Tribunalul va avea în vedere prevederile art. 14 alin. 1 și art. 25 alin. 2 din OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, în sensul că atunci când persoana sancționată nu a fost prezentă la întocmirea procesului-verbal sau a refuzat să primească un exemplar al acestuia, precum și atunci când sancțiunea s-a aplicat de o altă persoană sau un alt organ decât agentul constatator, cerința comunicării procesului-verbal și a înștiințării de plată, în scopul întreruperii prescripției executării sancțiunii contravenționale, este îndeplinită la data la care procesul-verbal a fost depus la oficiul poștal, pentru expediere, indiferent de data la care corespondența a ajuns la destinatar. Comunicarea prin afișare este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire raportat la art. 31 alin. 1 din același act normativ. Pentru a se produce efectul întreruptiv de prescripție, este necesară și suficientă expedierea actului către contravenient, prin poștă, cu aviz de primire, aceasta reprezentând o comunicare aptă a fi primită, fără a mai fi necesar să se aștepte ori să se realizeze o primire efectivă a actului din partea destinatarului, pentru ca, mai apoi, în funcție de atitudinea acestuia, să se procedeze la afișarea actului; se consideră, astfel, că au existat diligențele necesare din partea organului constatator/sancționator pentru conservarea dreptului de a obține executarea sancțiunii și pentru îndeplinirea obligației legale de comunicare. Din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 cu modificările și completările ulterioare, modalitatea prin care se aduce la cunoștința contravenientului conținutul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (pentru ipoteza de la art. 21 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare) se consideră a fi comunicarea actului prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare, la domiciliul/sediul acestuia, această din urmă modalitate de comunicare funcționând doar subsidiar, atunci când procedura de comunicare prin poștă nu a fost eficientă.
În consecință, aceste dispoziții legale erau incidente și la data întocmirii procesului –verbal de constatare a contravenției din 30.03.2011, astfel încât apelanta – intimată era datoare să le respecte. Așa cum s-a arătat procedura prin afișare era subsidiară, și aceasta independent de modul în care Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție( nr. 10/2013) a tranșat problema de drept controversată.
Față de considerentele ce preced, tribunalul va constata că motivul de apel este nefondat, procesul - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nefiind comunicat în mod corespunzător.
În strânsă legătură cu acest motiv de apel se va verifica și cel de-al treilea motiv de apel prin care se susține de către apelantă faptul că intimatul –debitor avea obligația să conteste procesul –verbal în termen de 15 zile dacă era nemulțumit de conținutul acestuia.
Tribunalul arată că tocmai datorită faptului că nu a existat o comunicare eficace a procesului-verbal, în realitate, intimatul a fost lipsit concret de posibilitatea de a contesta procesul –verbal sancționator, astfel încât acesta nu avea cum să devină titlu executoriu la expirarea termenului de contestare, cât timp un asemenea termen nu a început să curgă.
În privința celui de-al doilea motiv de apel, tribunalul constată că independent de sensul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii referitoare la interpretarea și aplicarea art. 17 din OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare cu trimitere la art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, toate dispozițiile legale la care s-a făcut referire erau în vigoare și erau primitoare de înțelesul pe care instanța supremă l-a dat, astfel încât prima instanță considerând că prin lipsa semnăturii olografe a agentului constatator lipsește chiar una din condițiile necesare de formă pentru ca înscrisul să devină titlu executoriu a pronunțat o soluție legală, în deplin acord cu normele incidente, astfel încât critica apelantei pe acest aspect este nefondată. Din întreaga economie a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege, iar procesul-verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual. Legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului-verbal de contravenție în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii nr. 455/2001 fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat, iar nu raporturilor juridice de autoritate. Nici dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 și nici cele ale Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 nu prevăd expressis verbis posibilitatea întocmirii de către agentul constatator, în formă electronică, a proceselor-verbale de constatare a contravenției, astfel încât devine aplicabil principiul potrivit căruia ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice, reprezintă un act administrativ unilateral emis în vederea executării legii, care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravențională sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să îndeplinească condițiile de fond și de formă reglementate de legea specială, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. În consecință și acest motiv de apel va fi constatat ca nefondat.
În raport de cele ce preced, tribunalul va respinge, conform art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, ca nefondat apelul declarat de apelanta –intimată împotriva sentinței civile nr.4388/01.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata contestatoare F. D. SRL
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefundat apelul declarat de apelanta intimată C. SA BUCUREȘTI cu sediul în București, ..401A, sector 6 împotriva sentinței civile nr.4388/01.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata contestatoare F. D. SRL cu sediul în București, . nr.7, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.01.2016.
Președinte,Judecător,Grefier,
M.L.RaduC.E.C. C.S.B.
Red. MLR
Tehnored. CSB
Judecătoria sectorului 3 București- jud. B. I.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 176/2016. Tribunalul... | Ordin de protecţie. Decizia nr. 425/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
