Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 44/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 44/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 05-01-2016 în dosarul nr. 44/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr . 44 A
Ședința publică din: 05.01.2016
Tribunalul constituit din:
Președinte: A. G.
Judecător: I. P.
Grefier: A. M.
Pe rol soluționarea apelului de față formulat de apelanta-creditoare C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția de Drumuri și Poduri Iași, împotriva încheierii de ședință din 30.07.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București, în cauză având ca obiect „învestire cu formulă executorie”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit partea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Tribunalul, față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 N.C.P.C, reține apelul în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 30.07.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București, s-a respins ca neîntemeiată cererea de învestire cu formulă executorie formulată de petentul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași.
Pentru a dispus astfel, prima instanță a reținut ca prin cererea formulată, creditorul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA a solicitat învestirea cu formulă executorie a înscrisului intitulat „proces-verbal de constatare a contravenției”, întemeiată pe art. 641 C.pr.civ.
Analizând cererea de învestire cu formulă executorie, instanța a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 641 alin.1 C.pr.civ., “titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie”.
Pentru a se pronunța, instanța urmează a verifica, în temeiul art. 641 alin.3 C.pr.civ., dacă înscrisurile, altele decât o hotărâre judecătorească, în legătură cu care se solicită învestirea cu formulă executorie, întrunesc toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, în condițiile în care potrivit art.632 alin.1 și alin.2 C.pr.civ. „executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu”.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, a cărei învestire cu formulă executorie se solicită, a fost emis electronic și semnat electronic, aspect ce reiese din conținutul acestuia.
Potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 6/2015, prin care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Având în vedere că procesul-verbal din prezenta cauză nu a fost semnat olograf, reiese că acesta este nul absolut.
Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea de învestire cu formulă executorie ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri, la data de 23.11.2015, a declarat apel creditoarea, cerere ce a fost înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 02.12.2015.
În motivarea acestuia se arată urmatoarele:
Procedura de încuviințare a executării silite fiind o procedura necontencioasa, judecătorul fondului realizează o cercetare formala si limitata („pipăie fondul") la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe excepție si pe fond, cum ar fi nelegalitatea actului, neînceperea curgerii termenului de a ataca titlul ori prescrierea dreptului de a cere executarea silita ca urmare a nerespectării dispozițiilor privind comunicarea actului, aceste aspecte fiind posibil a fi verificate pe calea contestației la executare.
În aceasta faza, instanța de executare are numai obligația de a verifica daca procesul - verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu si modalitatea de comunicare a acestuia.
În acest sens, in procedura necontencioasa a învestirii cu formulă executorie, nu se impune ca instanța de executare sa facă distincțiile la care trimite Decizia nr. 6/16.02.2015 a ICCJ.
Deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ. A apreciat astfel că aplicarea Deciziei nr. 6/16.02.2015 a ICCJ a ICCJ in speța de fata, deci pentru o situație anterioara momentului pronunțării, ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
Or, norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurală căreia nu i se aplică principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma apelului formulat, tribunalul reține următoarele:
O prima critică formulată de apelantă împotriva încheierii apelate constă în aceea că instanța nu putea verifica în cadrul proceduri necontencioase a învestirii cu formulă executorie legalitatea modalității de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în cadrul acestei proceduri neputându-se face verificări de fond ale creanței.
Potrivit prev. art. 6401 alin. 1 NCPC republicat „Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse in executare numai daca sunt investite cu formula executorie”, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol „Instanța va verifica daca înscrisul întrunește toate condițiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerințe in cazurile anume prevăzute de lege”.
În conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001: „procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia … constituie titlul executoriu, fără vreo altă formalitate.’’
Calitatea de titlu executoriu apare astfel ca o condiție formală a înscrisului care se solicită a fi învestit cu formulă executori, care se impune a fi verificată în cadrul procedurii învestirii cu formulă executorie și nu reprezintă o verificare de fond a creanței, astfel cum susține apelanta.
Prin urmare aceasta critica nu este intemeiata.
In ceea ce priveste calitatea de titlu executoriu a procesului verbal fara vreo alta formalitate, tribunalul retine ca potrivit art. 632 Cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”.
Art. 665 alin.5 Cod proc. Civ enumeră cazurile în care instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite, la punctul 2 prevăzând și cazul în care „hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu”.
Potrivit art.632 NCPC: „Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii …orice alte înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”.
Art. 638 al. 1, pct. 3 C. stabilește că sunt, de asemenea, titluri executorii și pot fi puse în executare silită înscrisurile cărora legea le recunoaște putere executorie.’’
Astfel, tribunalul constata ca există un motiv pentru care nu sunt întrunite condițiile existenței unui titlu executoriu întrucât procesul-verbal nu este semnat olograf, conform cerințelor art. 17 din OG nr. 2/2001, semnătura electronică folosită nefiind aptă pentru a se considera că procesul-verbal este semnat.
Potrivit art. 632 Cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Tribunalul reține că titlul executoriu invocat este un proces verbal de contravenție având natura unui act autentic, în sensul în care este definit înscrisul autentic prin dispozițiile art. 1171 vechiul cod.civ. (Art. 1171. - Actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnitățile cerute de lege, de un funcționar public, care are drept de a funcționa in locul unde actul s-a făcut. ) și în sensul în care este definit și de actuala reglementare, art. 269 alin. 2 cod.proc.civ. (înscris emis de către o autoritate publică și căruia legea îi conferă acest caracter) ; în acest sens prin dispozițiile art. 15 și urm din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor se stabilesc condițiile de formă ce urmează a fi respectate la întocmirea procesului verbal de contravenție; printre aceste condiții de formă este prevăzută și condiția semnării procesului verbal de contravenție de către agentul constatator.
Se constata că prin dispozițiile art. 5 din Lege nr. 455/2001privind semnătura electronică „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă… este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.”
Rezultă din dispozițiile sus menționat că semnătura electronică nu poate fi aplicată, în condițiile Legii nr. 455/2001 pe un înscris autentic întrucât actul semnat astfel ar avea doar valoarea unui înscris sub semnătură privată
Reținând că procesul verbal de contravenție este un înscris autentic și că actul depus de creditor nu întrunește cerințele de formă impuse de OG nr. 2/2001 (condiția semnării procesului verbal de contravenție de către agentul constatator), tribunalul constata incidența dispozițiilor art. 665 alin. 5 lit. 3 cod.proc.civ.
Prin Decizia nr. 6/16.02.2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că:
„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Această decizie nu reprezintă o lege nouă, pentru ca principiul neretroactivității legii să poată fi invocat cu succes, ci numai o dezlegare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție unor aspecte de drept interpretate diferit de instanțele de judecată în scopul aplicării unitare a legii. Prin urmare, interpretarea statuată de Înalta Curte este interpretarea care trebuia dată dispozițiilor art. 27 din OG 2/2001 încă de la . acestui act normativ.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 480 NCPC rap. la art. 665 alin. 5 pct. 2 NCPC, instanța va respinge ca nefondat apelul.
Conform art. 483 alin. 2 NCPC rap. la art. 665 alin. 6 NCPC prezenta hotărâre este definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta-creditoare C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția de Drumuri și Poduri Iași, cu sediul în Iași, .. 19, jud. Iași, împotriva încheierii de ședință din 30.07.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.01.2016.
P., JUDECĂTOR, GREFIER,
A. G. I. P. A. M.
Red./Dact/Jud.IP
3ex./16.02.2016
Judecătoria Sectorului 1 București
Jud. Fond: C. S. G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 51/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
