Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 279/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 279/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 279/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A III-A CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 279 A
Ședința din camera de consiliu de la 19.01.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. I.
JUDECĂTOR: P. C.
GREFIER: P. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-creditor C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI IAȘI împotriva încheierii din data 02.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București,în dosarul nr._, având ca obiect învestire cu formulă executorie.
La apelul nominal făcut în cameră de consiliu nu se prezintă apelantul-creditor.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat ori acte de depus, tribunalul constată cauza în stare de judecată și, față de faptul că s-a solicitat judecata în lipsă, reține dosarul în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin încheierea din data de 02.07.2015, pronunțată de Judecătoria 1 Sectorului București, în dosarul nr._ s-a respins cererea de învestire cu formulă executorie a procesului – verbal de constatare a contravenției . nr._/26.06.2012 formulată de creditorul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut ca procesul-verbal de contravenție nu se consideră a fi comunicat corect datorită faptului că nu s-a făcut dovada că s-a încercat comunicarea sa prin poștă, prealabil comunicării prin afișare, iar în raport de prevederile art. 37 alin. (1) raportat la cele ale art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, acesta nu constituie titlu executoriu.
Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea de învestire cu formulă executorie ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditoarea, prin care a susținut că procedura de încuviințare a executării silite, fiind o procedura necontencioasa, judecătorul fondului realizează o cercetare formala si limitata la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu.
În aceasta faza, instanța de executare are numai obligația de a verifica daca procesul-verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu si modalitatea de comunicare a acestuia.
În acest sens, in procedura necontencioasa a învestirii cu formulă executorie, nu se impune ca instanța de executare sa facă distincțiile la care trimite Decizia nr. 10/2013 a ICCJ, întrucât numai partea interesata poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului - verbal de contravenție, in măsura in care dovedește o vătămare in drepturile sale recunoscute de lege, ci nu instanța investita cu o cerere de încuviințare a executării silite.
Deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ. S-a apreciat astfel că aplicarea Deciziei nr. 10/2013 a ICCJ in speța de fata, deci pentru o situație anterioara momentului pronunțării, ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
Prin urmare, s-a solicitat instanței de judecata sa constate faptul ca procedura de comunicarea a titlului executoriu in cauza s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare la momentul respectiv.
Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma apelului formulat, tribunalul apreciază că apelul este nefondat.
Astfel, o prima critică formulată de apelantă împotriva încheierii apelate constă în aceea că instanța nu putea verifica în cadrul proceduri necontencioase a învestirii cu formulă executorie legalitatea modalității de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în cadrul acestei proceduri neputându-se face verificări de fond ale creanței.
Potrivit prev. art. 6401 alin. 1 NCPC republicat „Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse in executare numai daca sunt investite cu formula executorie”, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol „Instanța va verifica daca înscrisul întrunește toate condițiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerințe in cazurile anume prevăzute de lege”.
În conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001 „procesul-verbal neatacat în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia … constituie titlul executoriu, fără vreo altă formalitate.’’
Așadar, din textele de mai sus rezultă că nu poate fi învestit cu formulă executorie decât un titlu executoriu, iar pentru a constitui titlu executoriu și pentru a putea fi învestit cu formula executorie este necesar ca procesul-verbal de constatare a contravenției să fie comunicat potrivit cerințelor legale, fiind astfel util a se analiza legalitatea comunicării efectuate.
Calitatea de titlu executoriu apare astfel ca o condiție formală a înscrisului care se solicită a fi învestit cu formulă executori, care se impune a fi verificată în cadrul procedurii învestirii cu formulă executorie și nu reprezintă o verificare de fond a creanței, astfel cum susține apelanta.
Prin urmare aceasta critica nu este întemeiata.
In ceea ce privește calitatea de titlu executoriu a procesului-verbal fără vreo alta formalitate, tribunalul retine ca, potrivit art. 632 Cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 10/10.06.2013, soluționând recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”
Din textele de mai sus rezultă că nu poate fi învestit cu formulă executorie decât un titlu executoriu, iar, pentru a constitui titlu executoriu și pentru a putea fi învestit cu formula executorie, este necesar ca procesul-verbal de constatare a contravenției să fie comunicat potrivit cerințelor legale, fiind astfel util a se analiza legalitatea comunicării efectuate.
Tribunalul constată că la dosar nu există dovezi sau mențiuni care să ateste că mai întâi procesul verbal a fost comunicat debitorului-contravenient prin poștă, cu aviz de primire și nici apelanta nu a pretins o astfel de comunicare.
Procesul-verbal de comunicare depus la dosarul instanței de fond nu îndeplinește cerințele de comunicare impuse de art. 25 – 27 din OG 2/2001 și de Decizia nr. 10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, astfel încât nu poate fi considerată valabilă procedura de comunicare.
În aceste condiții tribunalul, în temeiul prev. art. 480 NCPC republicat, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul-creditor C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI IAȘI, cu sediul în IAȘI, .. 19, împotriva încheierii din data de 02.07.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București,în dosarul nr._, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19.01.2016
Președinte, Judecător, Grefier,
I. I. P. C. P. M.
RED.C.P./19.02.2016
DACT.M.G./4EX.
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
JUDECĂTOR FOND –Ș. C. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 56/2016. Tribunalul... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 115/2016. Tribunalul... → |
|---|
