Ordin de protecţie. Decizia nr. 589/2016. Tribunalul BUCUREŞTI

Decizia nr. 589/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 589/2016

DOSAR NR._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ

Decizia civilă nr. 589 A

Ședința publică de la 08.02.2016

Tribunalul compus din :

PREȘEDINTE: C. D.

JUDECĂTOR: C. C. I.

GREFIER: M. V.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost reprezentat de d-na procuror Reincke C..

Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-pârât Z. C. D. împotriva sentinței civile nr._/22.10.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Bîndoiu E., având ca obiect „ordin de protecție„.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă, prin avocat D. A. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind apelantul-pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul pune în discuție excepția tardivității apelului invocată prin întâmpinare.

Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită admiterea excepției, întrucât potrivit art. 30 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 termenul de declarare este de 3 zile de la pronunțare, dacă s–a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. Cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul Ministerului P. solicită admiterea excepției tardivității.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, reclamanta B. E. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună emiterea unui ordin de protecție prin care pârâtul Z. C. D. să fie obligat să păstreze o distanță minimă față de reclamantă, de locuința acesteia situată în București, . nr.130-132, ., ., de locul de muncă al acesteia situat în București, Prelungirea G. nr.122, sector 6.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul este fostul său soț și că relațiile dintre ei au devenit foarte tensionate ca urmare a formulării unei cereri reconvenționale în dosarul de partaj promovat de pârât. S-a menționat că pârâtul începând cu anul 2009 a fost diagnosticat cu tulburare bipolară maniaco-depresivă de tip senzitiv, fiind internat în numeroase rânduri. S-a precizat că agresivitatea și comportamentul ciudat al pârâtului sunt determinate și de starea de gelozie extremă de care acesta a dat dovadă pe toată durata căsătoriei, stare accentuată de afecțiunea psihică. A arătat că în numeroase rânduri pârâtul a amenințat-o că o va omorî și că din anul 2009, de la debutul bolii acesta umblă cu un cuțit în geantă spunând tuturor că o va omorî, motiv pentru care a promovat prezenta cerere.

În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri, respectiv copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe certificat de divorț (fila 8), înscris de pe portalul instanței cu privire la procesul de partaj însoțită de copie de pe acțiunea de partaj și cererea reconvențională (filele 9-17), contracte de vânzare-cumpărare (filele 18-21), înscrisuri medicale cu privire la starea de sănătate a pârâtului (fila 22), raport de examinare poligraf (fila 23-25).

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, interogatorii reciproce și proba testimonială, fiind audiați martorii C. L. și D. E..

La data de 07.10.2015 au fost depuse prin Serviciul Registratură relațiile solicitate la Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. A. O.”.

Prin sentința civilă nr._/22.10.2015 Judecătoria Sectorului 4 a admis cererea reținând următoarele:

Reclamanta a fost căsătorită cu pârâtul până la data de 11.03.2013 și în urma separării reclamanta a rămas în fostul domiciliu conjugal, iar pârâtul s-a mutat într-o altă proprietate a părților, garsoniera din București, ., ., ..

Pe fondul derulării procesului de partaj, relațiile dintre părți au devenit tensionate, echilibrul emoțional al reclamantei fiind grav afectat de comportamentul pârâtului, grevat pe neînțelegerile mai vechi ce au dus la destrămarea căsniciei – gelozia excesivă a pârâtului, manifestată pe fondul afecțiunilor psihiatrice ale pârâtului.

Actele pârâtului, manifestate împotriva soției sale se subsumează noțiunii de violență în familie astfel cum este definită de art.3 și 4 din Legea nr. 217/2003. Violența pârâtului asupra reclamantei este psihică și se manifestă prin amenințări și acte de intimidare.

Temerea reclamantei este una reală și se poate deduce din comportamentul adoptat de aceasta, neopunându-se ca pârâtul să folosească bunul comun în care acesta a rămas să locuiască după separare, deși acest fapt a făcut-o să părăsească acest domiciliu.

Starea de pericol resimțită de reclamantă a fost accentuată și de gelozia și amenințările proferate în trecut de pârât, așa cum acestea au fost relatate de martora C. L. (f.106) și așa cum rezultă și din raportul de examinare poligraf, (f.23-25), reclamanta fiind de acord să se supună acestui test pentru a risipi susceptibilitățile pârâtului. Un alt element ce a contribuit la

De asemenea, starea de sănătate a pârâtului creează temere și în prezent reclamantei, având în vedere diagnosticul stabilit și că evoluția favorabilă depinde de respectarea tratamentului prescris.

Având în vedere cele expuse mai sus, constatând că integritatea psihică a reclamantei este pusa în prezent în pericol de actele de violență săvârșite de către pârât, fiind deci îndeplinite condițiile impuse de art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, instanța admis cererea de emitere a ordinului de protecție introdusă de reclamanta B. E., împotriva pârâtului Z. C. D..

Prin prezentul ordin de protecție, instanța a instituit în sarcina pârâtului Z. C. D. cu caracter provizoriu, respectiv pentru o perioadă de 6 luni de la data pronunțării hotărârii, următoarele obligații și interdicții:

- păstrarea unei distanțe de de 200 m față de reclamantă, de locuința acesteia situată în București, . nr.130-132, ., ., sector 4, de locul de muncă situat în București, Prelungirea G. nr.122, sector 6 și de locuința rudelor din com.Cojasca, ., jud.Dâmbovița;

- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta.

Împotriva acestei sentințe a declarant apel pârâtul arătând că instanța a făcut o apreciere greșită a probelor administrate și a reținut o situație de fapt străină realității. Precizează că ulterior divorțului părțile au continuat să locuiască în același imobil și nu există dovezi că apelntul ar fi avut un comportament violent. De asemenea nici după mutarea apelantului din domicliul conjugal comportamentul acestuia nu a fost unul agresiv .

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției tardivității formulării cererii de apel Tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 30 din Legea nr. 217/2003, hotărârea prin care a fost emis ordinul de protecție este supusă numai apelului în termen de 3 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

În speță, sentința civilă nr._/22.10.2015 pronunțată de către prima instanță a fost dată cu citarea părților astfel încât termenul de declarare a căii de atac curge de la pronunțare, iar cererea de apel a fost depusă la poștă la data de 23.11.2015, conform ștampilei aplicată pe plicul aflat la fila 5.

În aceste condiții, termenul de formulare a apelului a început să curgă pentru apelantul pârât la data de 22.10.2015 și s-a împlinit, conform art. 181 alin. 2 C. proc. civ., la 26.10.2015.

Prin urmare, la data înregistrării la instanță a cererii de apel, termenul de 3 zile era împlinit, devenind aplicabile prevederile art. 185 C. proc. civ..

Normele ce stabilesc termene de exercitare a căilor de atac sunt, fără îndoială, de ordine publică, urmărind asigurarea celerității procesului civil și, pe cale de consecință, stabilitatea circuitului civil.

Astfel, excepția tardivității va fi admisă, cu consecința respingerii cererii de apel ca tardiv formulată.

Văzând dispozițiile art. 453 cod proc civ va obliga apelantul să plătească intimatei suma de 500 lei, cheltuieli de judecată – onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția tardivității apelului.

Respinge apelul declarat de apelantul-pârât Z. C. D., sector 3, București, .. 40, ., ., împotriva sentinței civile nr._/22.10.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Bîndoiu E., domiciliată în sector 4, București, ., nr. 130-132, ., ., ca tardiv.

Obligă apelantul să plătească intimatei suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.02.2016.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

C. D. C. C. I. M. V.

Red. CD – 18.02.2016

Thred. / 6 ex

J. S. 4 – jud. R. A. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordin de protecţie. Decizia nr. 589/2016. Tribunalul BUCUREŞTI