Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 313/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 313/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 313/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A V A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 313A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA 27.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. S.
JUDECĂTOR: L. E. V.
GREFIER: A. C. H.
Pe rolul tribunalului se află soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă R. G. împotriva sentinței civile nr. 4136/04.03.2015,pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr._, având ca obiect „partaj bunuri comune”, în contradictoriu cu intimatul pârât R. R..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul pârât, prin apărător, lipsă fiind apelanta reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul dosarului, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că la data 27.01.2016 s-au depus înscrisuri și concluzii scrise, după care:
Se înmânează intimatului pârât un exemplar al înscrisurilor depuse.
Intimatul pârât, prin apărător, declară că nu dorește să ia cunoștință de înscrisurile depuse și nici lăsarea cauzei la a doua strigare.
Pe aspectul timbrajului, solicită anularea apelului ca netimbrat față de dispozițiile art. 240 a Legii 146/1997, aceasta fiind legea aplicabilă. Apreciază că raționamentul făcut de apelantă este nefondat, instanța de fond la momentul la care a dispus admiterea cererii s-a referit strict cu privire la taxa judiciară de timbru datorată în fața fondului. Instanța de fond nu avea competența să se pronunțe cu privire la toate etapele procesuale. Pentru aceste motive, în principal, solicită anularea apelului ca netimbrat și în subsidiar, solicită respingerea apelului ca nefondat. S-a depus la dosar întâmpinare unde s-au dezvoltat pe larg motivele pentru care apelul nu poate fi admis. La dosar există dovada că veniturile sunt obținute de pârât, de asemenea, sunt elocvente și răspunsurile la interogatoriu. Apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
Tribunalul declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de apel pentru netimbrare, constată:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 05.07.2012. sub nr._, reclamanta-parata R. G. a solicitat in contradictoriu cu pârâtul-reclamant R. R., partajarea bunurilor comune dobândite in timpul regimului comunitatii si sa se constate ca masa partajabila se compune din: bunurile imobile indicate de reclamanta si care au fost dobândite in perioada casatoriei, respectiv cota indiviza de 1-2 din imobilul situat in Bucuresti .. 93 . 1, imobilul teren intravilan situat in Bucuresti .-11 sector 1, imobilul spatiu comercial situat in P. . . Jud.Arges, imobilul spatiu comercial situat in P. . Jud.Arges in suprafata de 23, 12 m.p., alt imobil situat la aceiasi adresa in P. Jud.Arges cu destinatie de spatiu comercial in suprafata de 20,451 m.p., imobilul teren intravilan situat in Snagov . in suprafata de 835 m.p., imobilul teren lotul nr.2 in suprafata de 80 m.p. situat in Snagov . cu destinatie curti-constructii.
Sa se constate ca partile au o cota de ½ din masa partajabila in baza contributiilor comune si egale la dobandirea acestor bunuri, sa se dispuna partajarea si formarea loturilor egale si atribuirea in natura a acestora; sa fie atribuite paratului in cota de ½ die fiecare imobil si atribuirea in mod egal a fructelor si veniturilor provenite din chirii si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, a aratat reclamanta ca s-a casatorit cu paratul la data de 24.07.1998 si la scurt timp dupa incheierea casatoriei s-a nascut fiul minor al partilor, la data de 22.11.1998.
Inca de la inceputul casatoriei, reclamanta a dobandit impreuna cu paratul mai multe imobile cu contributie egala si . in patrimoniul devalmas al acestora.
In ultima perioada insa, reclamanta a observat o schimbare in comportamentul paratului din punct de vedere afectiv si material si a lasat prin aceasta sa se intrevada intentiile acestuia de a micsora comunitatea de bunuri pentru a frauda interesele reclamantei in cazul unui eventual divort.
Banuiala reclamantei a fost confirmata de faptul ca a constatat ca la data de 13.06.2012 din patrimoniul comun a fost scos imobilul situat in ..14 . Bucuresti, care a fost instrainat in conformitate cu contractul de vanzare cumparare nr.285 din data de 25.03.2010 la BNP S. D. Tesu Evident mentioneaza reclamanta ca aceste fapte s-au petrecut fara strirea acesteia si in scopul de a priva pe aceasta sa primeasca jumatate din sumele obtinute din aceasta vanzare.
In ceea ce priveste cota de contributie, mentioneaza reclamanta aceasta este de ½ in conformitate cu disp.art. 30 c.fam preluate de disp.art.339 N.C.C., in sensul ca bunurile dobandite în perioada casatoriei sunt de la data dobandirii lor comune ale sotilor. In continuare disp.art. 357 N.C.C. stabileste posibilitatea ca bunurile comune dobândite in timpul regimului comunitatii, pot fi impartite fara a mai fi necesara posibilitatea analizarii existentei motivelor temeinice, conf.art.36 din Legea 71/2011 de punere in aplicare a N.C.C insa cu determinarea cotei parti ce revine fiecarui sot.
Reclamanta mentioneaza ca munca desfasurata in gospodarie, reprezinta si aceasta o contributie la sarcina casatoriei, insa mai ales cresterea minorilor, urmand a se tine cont de aceste imprejurari la stabilirea cotelor de contributie.
In drept reclamanta invoca disp.art. 339, art.343, art.357 si art.358 N.C.C.
In dovedirea cererii s-a depus in copie inscrisuri,filele 11-64 si 72-95.
S-au solicitat probe, constand in inscrisuri, interogatoriul paratului, expertiza si martori.
La data de 31.07.2012 reclamanta-parata depune o cerere precizatoare prin care invedereaza instantei ca solicita completarea masei partajabile si cu alte imobile, respectiv imobilul constructie situat in .-11 sectorul 1 Bucuresti, motivat de imprejurarea ca acesta a fost dobandit in perioada casatoriei de cei doi soti in baza contractului de vanzare cumparare aut. Sub nr. 5049 din data de 05.09.2001 la BNP G. E.. Ulterior in baza unui contract de comodat incheiat intre parati si . s-a obtinut autorizatia de construire pentru acest imobil cu destinatie de birouri si locuinta de serviciu pe terenul situat in .-11 sectorul 1 Bucuresti .
La data de 22.01.2013 paratul depune intampinare-reconventionala, prin care solicita ca in baza probatoriului ce se va administra sa se dispuna respingerea actiunii formulata de reclamanta –parata in ceea ce priveste includerea in masa partajabila a unor bunuri care sunt bunuri proprii ale paratului-reclamant dobandite anterior si dupa incheierea casatoriei cu reclamanta-parata, sa se constate ca partile pot avea cota de contributie diferentiata, respectiv 1 % reclamanta-parata si 99 % paratul-reclamant. In ceea ce priveste cererea reconventionala solicita admiterea acesteia si sa se constate calitatea de bun propriu al unor imobile indicate de acesta, dobandite anterior si imediat dupa incheierea casatoriei din sume provenind din surse proprii, cu obligarea reclamantei-parate la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea acestei cereri se arata ca a incheiat casatoria cu reclamanta –parata la data de 24.07.1998, insa situatia financiara a sotilor era diferita inca de la data incheierii casatoriei. Paratul-reclamant indica ca bunuri proprii sume de bani aflate in conturile sale la data incheierii casatoriei, cat si sume de bani care au intrat dupa aceasta data si care proveneau din imprumuturi, inchirieri etc. sume dovedite de acesta prin actele anexate.
In ceea ceea ce o priveste pe reclamanta-parata, aceasta la data incheieirii casatoriei nu detinea in proprietate decat un imobil apartament situat in ..121, sectorul 1, Bucuresti si care este si in prezent in proprietatea acesteia, iar anterior casatoriei aceasta nu a detinut nicio suma de bani sau alte bunuri aducatoare de venit sau sume substantiale din venitul salarial.
In ceea ce priveste cota de contributie solicitata de reclamanta-parata se arata ca aceasta in perioada casatoriei a fost in permanenta ajutata de o menajera si un sofer, care au fost platiti de paratul-reclamant si aceasta a mai beneficiat si de sume substantiale de bani, virate de sot pentru cheltuielile personale ale acesteia si pentru copil (aceste sume au fost din contul personal al paratului-reclamant si virate prin operatiuni bancare).
In drept se invoca disp.art. 115 si art.119 c.proc.civ. precum si disp.de drept material invocate prin cererea reconventionala.
Nu au fost anexate intampinarii si cererii reconventionale înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 4136/04.03.2015, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele situatii de fapt si de drept:
Din probatoriul administrat in cauza, instanța a reținut ca masa bunurilor comune dobandite in timpul regimului comunitatii sunt cele care au fost mentionate in incheierea de admitere in principiu din data de 15.07.2014 asa cum a fost ea completata prin incheierea de admitere in principiu suplimentara din data de 22.07.2014, mai putin imobilul teren ce face obiectul contractului de vanzare cumparare de drepturi litigioase nr.1195/10.04.2008 Lotul 32 din . sub forma de drepturi litigioase, care insa face parte din masa partajabila. F. de acest imobil-teren se va formula cerere, de acordare a sultei corespunzatoare cotei ce-i revine reclamantei-parate, dupa ce se va stabili valoarea acestuia in confomitate cu Legea 10/2001 modif. prin Legea 165/2013, cota retinuta va fi tot de 2% pentru reclamanta parata, prin aceasta respectandu-se principiul indivizibilitatii masei partajabile, pentru un bun comun asupra carora partile detin cotele stabilite de 98% paratul-reclamant, restul reclamantei-parate.
In ceea ce priveste posibilitatea stabilita de legiuitor ca sotii in timpul regimunlui comunitatii legale sau conventionale, sa-si partajeze oricand bunurile comune, aceasta se poate realiza de catre instanta in situatia in care unul dintre soti se opune.
Anterior intrarii in vigoare a noului Cod Civil, partajul bunurilor comune in timpul casatoriei putea avea loc numai in doua situatii si anume la cererea unuia dintre soti pentru motive temeinice si la cererea creditorilor personali ai oricaruia dintre soti. Legea nu indica motivele temeinice care puteau determina pe unul dintre soti sa ceara partajarea bunurilor comune in timpul casatoriei, astfel incat rolul stabilirii unor asemenea motive a revenit practicii judiciare.
In prezent partajul bunurilor comune in timpul casatoriei poate fi solicitat de oricare dintre soti, indiferent de motivele care il justifica.
Pot fi partajate toate bunurile sau numai o parte din acestea. In aceste imprejurari partajul presupune stabilirea cotelor - parti de contributie la dobandirea bunurilor comune si la indeplinirea obligatiilor comune specifice casatoriei.
In ceea ce priveste aceasta obligatie a revenit instantei si care s-a pronuntat pe aceste aspecte prin incheierea de admitere in principiu din data de 15.07.2014.
In aceste imprejurari bunurile care prin partaj sunt atribuite fiecarui sot devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune.
Imparteala bunurilor comune nu inseamna o modificare a regimului matrimonial. Practic regimul matrimonial se mentine, bunurile ce formeaza patrimoniul sotilor se impart si devin proprii.
Dispozitiile art. 358 c.civ. sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a noului cod civil (1 Octombrie 2011), daca actul de impartire a bunurilor comune se incheie dupa aceasta data, ceea ce este cazul si prezentei cereri formulata de reclamanta-parata.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind caracterul simulat al autorizatiei de construire si al actelor pentru imobilul situat in .-11 sectorul 1 Bucuresti instanta a dispus respingerea excpetiei necompetentei materiale a instantei formulata de paratul-reclamanta si a admis exceptia inadmisibilitatii acestui capat de cerere – desi reclamanta-parata in permanenta a sustinut ca va depune si in scris nu numai sustinuta oral o declaratie de renuntare la judecata pe acest capat de cerere.
In ceea ce priveste simulatia autorizatiei de construire pentru imobilul situat in .-11 sectorul 1 Bucuresti - a retinut instanta – ca simulatia este o operatiune complexa care, din punct de vedere tehnic reprezinta o exceptie de la princincipiul opozabilitatii efectelor obligatorii ale contractului.
In principiu simulatia este un mecanism aplicabil in numeroase domenii ale dreptului privat. Sfera sa predilecta de actiune este insa cea a actelor de instrainare – vanzarile fictive sau donatiile deghizate sunt modelele cele mai frecvente de utilizare in practica, alaturi de disimularea partiala a unui element contractual ( simularea pretului contractual). Desi ea se regaseste ca si figura juridica si in cazul unor acte cu caracter nepatrimonial (cum ar fi casatoria), legiuitorul restrange aplicabilitatea reglementarii privind simulatia (este vorba de textele art.1289-1293 c.civ.) la actele cu continut patrimonial (conform art. 1294 c.civ.).
Pe de alta parte odata cu . actualului cod civil, legata de posibilitatea aplicarii mecanismului simulatiei si la actele juridice unilaterale art.1293 c.civ. prevede „Dispozitiile referitoare la simulatie de aplica in mod corespunzator si actelor juridice unilaterale destinate unei persoane determinate, care au simulate prin acordul dintre autorul actului si destinatarul sau.
Simulatia fiind o operatiune juridica cu caracter complex existenta ei presupune prezenta unor conditii specifice. Aceste conditii privesc: existenta actului secret; existenta actului public si existenta acordului simulatoriu.
In final simulatia se poate realiza prin trei procedee si anume: fictivitate, prin deghizare (totala sau partiala) si prin interpunere de persoane.
Folosind simulatia, partile produc voit, in deplina constiinta de cauza, o neconconrdanta intre vointa declarata si vointa reala, acordul lor de vointa realizat in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic fiind insotit, dublat si de un alt acord de vointa, declarat dar nereal, in scopul ascunderii sau mascarii fata de terti a existentei, sau continutului acordului de vointa secret, real
In ceea ce priveste capatul de cerere completatoare formulat de reclamanta-parata pe acest aspect – a retinut instanta – ca nici una dintre conditiile cerute de leguitor nu sunt indeplinite, motiv pentru care va dispune admiterea pe acest capat de cerere a exceptiei inadmisibilitatii si va respinge exceptia necompetentei materiale a instantei pe acest capat de cerere cu aceasta motivare.
La data de 15.07.2014, instanta prin incheierea de admitere in principiu a dispus efectuarea evaluari si masuratori pentru stabilirea loturilor ce vor fi partajate.
Astfel, la data de 02.12.2014 s-a depus raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmita de dl.expert B. C. ( filele 256-267), iar la data de 19.01.2015 s-a depus raportul de expertiza tehnica judiciara speciliatatea constructii intocmit de d-na expert ing.C. T. I. (filele 278- 392 ) vol.IV.
În concluzie reclamanta-parata si pârâtul-reclamant se află în stare de indiviziune asupra masei partajabile stabilita prin incheierea de admitere in principiu din data de 15.07.2014.
Intanța, a constatat că părțile sunt coproprietare devalmase supusa regimului comunitatii legale de bunuri, asupra masei partajabile sus amintite având o cotă indiviză din această masă, așa cum s-a arătat cu ocazia analizării situației de fapt, împărțirea urmând a se face conform cotelor stabilite respectiv: reclamanta parata are o contributie de 2% la achizitia imobilelor ce compun masa partajabila, si paratul reclamant o contributie de 98% la achizitia aceleiasi mase.
Întrucât în cauză părțile nu mai doresc să rămână în stare de indiviziune, rezultă că în cauză sunt incidente disp. art. 1143 N. C.civ., potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune și un coindivizar poate cere oricând împărțeala.
Avand in vedere cota de contributie a paratului-reclamant si a imprejurarii ca reclamanta-parata- nu are si nu a realizat venituri in perioada casatoriei -, instanta a dispus atribuirea catre paratul-reclamant in natura a acestor bunuri si obligarea sa la plata sultei corespunzatoare.
In concluzie, instanta a admis in parte actiunea precizata, a admis in parte cererea reconventionala, a constatat ca masa partajabila se compune din bunurile retinute in incheierea de admitere in principiu din data de 15.07.2014 si completata la data de 22.07.2014 prin incheierea de la aceeasi data, precum si cotele de contributie ale partilor la dobandirea acesteia, constatand ca partile sunt in stare de indiviziune asupra masei partajabile sus-amintite.
Totodata instanta, fata de solutia pronuntata atat pe cererea principala precizata si completata, cat si pe cererea reconventionala, in temeiul disp. art. 276 c.proc.civ. a dispus compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei sentințe, precum și împotriva încheierii de admitere în principiu, a formulat apel reclamanta-parata R. G..
În ședința publică de la data de 28.10.2015 s-a stabilit în sarcina apelantei taxa judiciară de timbru în cuantum de 9031,1 lei, aceasta fiind citată pentru termenle din data de 25.11.2015 și 27.01.2016 cu mențiunea de a face dovada achitării acestei sume (dovezi de comunicare a acestei obligații – filele 62 și 67).
În ședința publică de la data de 27.01.2016 a fost pusă în discuție excepția nulității cererii de apel pentru netimbrare.
Examinând cu prioritate, conform art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția netimbrării - excepție de procedură, dirimantă și absolută - Tribunalul o constată întemeiată, față de împrejurarea că, deși apelanta a fost legal citată cu mențiunea arătată, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor menționate.
Având în vedere că în conformitate cu art. 33 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, că s-a dat posibilitatea apelantei să se conformeze dispozițiilor sub aspectul dovezii achitării taxei judiciare de timbru, iar aceasta nu a făcut dovada în sensul arătat, Tribunalul va admite excepția nulității cererii de apel și va anula cererea de apel formulată de reclamanta-pârâtă R. G., în contradictoriu cu paratul-reclamant R. R., împotriva sentinței civile nr. 4136/04.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția nulității cererii de apel pentru netimbrare.
Anulează cererea de apel formulată de reclamanta-pârâtă R. G., cu domiciliul ales la C.. avocat P. L., din București, .. 25, . în contradictoriu cu paratul-reclamant R. R., cu domiciliul ales la SCA N. & Asociații, din București, ., ., împotriva sentinței civile nr. 4136/04.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, ca netimbrată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuțată în ședință publică, azi 27.01.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,GREFIER,
M. S. L. E. V. A. C. H.
Tehnored., red. M.S./10.02.2016
J.S. 1 - P. U.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 743/2016. Tribunalul... | Ordin de protecţie. Decizia nr. 242/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
