Sechestru asigurător. Decizia nr. 368/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 368/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 368/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI- SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 368 A
Ședința publică de la 28.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: M. C. F.
GREFIER: A. V. I.
Pe rol se află soluționarea apelurilor civile formulate de apelanții-reclamanți T. A., K. N. SEYED A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 12.11.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimații-pârâți M. V., C. E., având ca obiect „sechestru asigurător”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanții-reclamanți, prin avocat Sontelecan E., care depune împuternicire avocațială . nr._/2016, lipsind intimații-pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Apărătorul apelanților-reclamanți solicită instanței comunicarea întâmpinării formulate de intimatul-pârât M. V..
Se comunică un exemplar întâmpinare formulată de intimatul-pârât M. V.. reprezentantului apelanților-reclamanți.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Apărătorul apelanților-reclamanți solicită instanței admiterea apelului, schimbarea în tot a încheierii apelate în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată. Arată că primul motiv de apel se referă la faptul că instanța de fond a reținut în mod greșit situația de fapt și a aplicat greșit noma de drept, în cauză fiind aplicabil art. 953 alin.1 Cod procedură civilă și nu 953 alin.2 Cod procedură civilă. Creditorul nu are titlu executoriu, creanța fiind constatată prin promisiunea de vânzare-cumpărare, fiind scadentă, arătând că a făcut dovada că pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 se află o acțiune având ca obiect rezoluțiunea promisiunii de vânzare-cumpărare. Mai arată că instanța de fond în mod greșit a constatat că nu este constată printr-un înscris creanța creditorilor și că s-ar afla în situația prevăzută de alin.2 art. 953 Cod procedură civilă, drept pentru care odată cu cerere trebuia depusă o cauțiune de jumătate din valoarea reclamantă. Însă, așa cum a precizat, apelanții se aflau în situația prevăzută de alin.1 art. 953 Cod procedură civilă, astfel încât ar fi depus cauțiunea dar numai după ce instanța stabilea cuantumul acesteia. Cu privire la motivul al doilea de apel, învederează că instanța de fond a considerat în mod greșit că apelanții nu au făcut dovada eventualului risc, însă acest lucru se dovedește doar dacă creditorul are o creanță exigibilă. Menționează că solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 1, la data de 06.11.2015 sub nr._, reclamanții T. A. și K. N. SEYED A. au chemat în judecată pe pârâții M. V. și C. E. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile urmăribile ale debitorilor aflate în posesia acestora sau a unui terț în limita creanței de 29.000 euro.
În motivarea cererii, reclamanții au aratat că la data de 26.04.2014 a încheiat cu debitorii M. V. și C. E. promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.570/24.06.2014 de BNP F. E. G., prin care aceștia se obligau să dezmembreze și să ne vândă până la data de 23.09.2014 pentru suma de 27.000 euro camera I de la etaj cu o suprafață utilă de 21,57 mp, garajul transformat în spațiu comercial cu o suprafață de 36,25 mp și pivnița de 18,51 mp împreună cu cota indiviză din suprafața de folosință comună a imobilului, respectiv cota indiviză de teren. La data semnării antecontractului, reclamanții au achitat un avans de 16.000 euro, urmând ca diferența de 11.000 euro să fie plătită la data autentificării contractului.
Prin actul adițional autentificat sub nr.594/29.05.2015 de BNP F. E. G., s-a prelungit termenul de perfectare a contractului de vânzare-cumpărare cu 45 zile calendaristice, fiind achitată suma de 10.000 euro cu titlu de avans.
Având în vedere că până la data de 13.07.2015 debitorii, în calitate de promitenți-vânzători, nu și-au respectat obligația de a dezmembra imobilul, la 14.07.2015 reclamanții i-au notificat pe pârâți ca în termen de 15 zile calendaristice să le restituie suma de 26.000 euro achitată cu titlu de avans și 3.000 euro cu titlu de daune-interese, iar față de refuzul acestora, au promovat acțiune în justiție pentru rezoluțiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr.570/24.06.2014 și obligarea pârâților la restituirea sumei de 29.000 euro.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.951, 952, 953 NCPC.
În susținerea cererii, legal timbrate, s-au depus de către reclamanți, în copie, înscrisuri (f.7-20).
Prin încheierea din data de 12.11.2015, Judecătoria s, reținând că, reclamanții au solicitat instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile urmăribile ale debitorilor aflate în posesia acestora sau a unui terț în limita creanței de 29.000 euro.
Potrivit art.953 alin.1 Cod procedură civilă, creditorul care nu are un titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat acțiune, el putând fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.
De asemenea, potrivit alin.2 al aceluiasi articol, același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.
Așadar, art.953 alin.1 și 2 N.C.proc.civ. instituie mai multe condiții de înființare a sechestrului asigurător și anume: creditorul să nu aibă un titlu executoriu, creanța creditorului să fie exigibilă și constatată prin înscris, creditorul să facă dovada că a intentat acțiune pe fond prin care tinde la realizarea creanței sale, și plata unei cauțiuni de jumătate din valoarea reclamată în cazul în care creanța pretinsă nu este constatată prin înscris.
Din întreaga reglementare a sechestrului asigurător, rezultă că aceasta măsură asigurătorie este un mijloc procesual care are drept scop indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului pentru a se evita dispariția sau degradarea lor ori diminuarea activului patrimonial al debitorului, care, în acest mod, nu mai poate dispune de bunurile mobile și imobile asupra cărora se instituie sechestrul.
Legea ofera creditorului posibilitatea de a se asigura, prin indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului, asupra posibilității de realizare efectivă a executării silite dacă va obtine titlu executoriu, însă creditorului îi revine sarcina probei necesității luării acestei măsuri și a riscurilor de nerealizare a creanței sale. Instanța apreciază că măsura indisponibilizării bunurilor urmăribile ale debitorului înainte de soluționarea pe fond a cauzei, este o măsura excepțională ce nu poate fi dispusă de fiecare dată când pe rolul instanței există o acțiune având ca obiect plata unei sume de bani, la simpla cerere a creditorului, ci numai în cazuri temeinic justificate.
Legat de îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.953 alin.2 NCPC, aplicabile în cauză, instanța constată, în primul rând, că reclamanții nu au depus o cauțiune de ½ din valoarea reclamată (14.500 euro), deși prevederile legale amintite sunt imperative, iar reclamanții nu se pot prevala de necunoașterea legii.
În plus, având în vedere dispozițiile art.10 N.C.proc.civ. potrivit căruia părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile stabilite de lege și să-și probeze pretentiile, instanța reține că reclamanții au arătat în cererea de chemare în judecată că luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor debitorilor asigură executarea unei hotărâri viitoare, fără a justifica necesitarea luării acestei măsuri prin invocarea și dovedirea unor împrejurări din care să se rețină eventualul risc pe care creditorii l-ar preîntâmpina în situatia în care ar obține o hotărâre judecătorească definitivă de admitere a pretențiilor lor, cu privire la posibilitatea executării voluntare/silite a unui asemenea titlu executoriu.
Simpla invocare a unui drept de creanță nu este suficientă pentru a se reține temeinicia unei cereri având ca obiect instituirea sechestrului asigurător, din caracterul conservator al acestei măsuri rezultând și necesitatea ca cel îndreptățit să facă dovada existenței eventualului risc ca debitorul să nu poată efectua plata datorată, în cazul pronunțării unei hotărâri definitive de admitere a pretențiilor creditorilor, urmând a solicita instituirea unei măsuri asigurătorii cu scopul de a se proteja împotriva acestui risc, ceea ce în cauză nu s-a dovedit.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamantii T. A. și K. NE JAD SEYED A., în temeiul dispozițiilor art.954 alin. (3) C. proc. Civ., solicitând admiterea apelului si schimbarea în tot a încheierii de ședința din Camera de Consiliu din 12.11.2015 pronunțata de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, în sensul admiterii pe fond a cererii așa cum a fost formulată, în motivare arătând următoarele:
In motivarea apelului, apelantii reclamanti sustin ca:
- Instanța de fond a reținut în mod greșit ca în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.953 alin. (2) C.proc. Civ., deși din toată situația descrisă reiese clar că îndeplinesc condițiile prevăzute de art.953 alin. (1) C.proc. Civ pentru a li se admite cererea de instituire a sechestrului asigurător.
În cuprinsul cererii depuse la instanța de fond au precizat „Vă rugăm să admiteți prezenta cerere și să dispuneți de urgență, prin încheiere executorie, fara citarea parților, cu respectarea dispozițiilor art.953 alin. (2) C.pr. civ., înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile urmăribile ale debitorilor, aflate în posesia acestora sau a unui terț, până la concurența sumei de 29.000 Euro (echivalent în lei a sumei de 128.522,2 lei, la cursul BNR din data de 03.11.2015, 1 Eur - 4,4318 lei)”, însă dintr-o eroare materială s-a menționat art.953 alin. (2) C.pr. civ, în loc de art.954 alin. (2) C.proc. Civ.
Judecătorul nu este ținut de temeiul indicat de reclamant dacă acesta este indicat greșit sau nu este aplicabil în cauză.
Consideră însă că nu acesta a fost motivul pentru care instanța de fond a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.953 alin. (2) C.proc. Civ., ci greșita apreciere a situației de fapt, care a avut drept urmare o aplicare greșita a dispozițiilor legale în materia sechestrului asigurător.
O cerere de sechestru asigurător poate fi încuviințata, în condițiile art.953 alin. (l) dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- Creditorul nu are titlu executoriu - condiție îndeplinita în speța deoarece Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare autentificată sub nr.570 din 24.06.2014 de BNP F. E. G., modificată prin Actul adițional autentificat sub nr.594 din 29.05.2015 de BNP F. E. G., nu reprezintă titlu executoriu;
- Creanța creditorului este constatata printr-un înscris - titlul constatator al creanței este Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare autentificată sub nr.570 din 24.06.2014 de BNP F. E. G., modificată prin Actul adițional autentificat sub nr.594 din 29.05.2015 de BNP F. E. G.;
- Creanța creditorului să fie exigibila - scadenta creanței s-a împlinit, expirând termenul la care debitorii trebuiau să le restituie avansul, având în vedere că aceștia s-au obligat ca în cazul neîncheierii contractului de vânzare, să le restituie avansul prevăzut în Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare autentificată sub nr.570 din 24.06.2014 de BNP F. E. G., modificată prin Actul adițional autentificat sub nr.594 din 29.05.2015 de BNP F. E. G.;
- Creditorul dovedește că a intentat acțiune cerința îndeplinita, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București aflându-se în curs de soluționare dosarul nr._/299/2015.
Instanță de fond, în mod greșit a stabilit că au o creanța care nu este constatata printr-un înscris și astfel s-ar afla în situația prevăzută de alin. (2) al art.953 C.proc. Civ., care impune depunerea, odată cu cererea de sechestru, a unei cauțiuni de jumătate din valoarea reclamată.
Așa cum au arătat mai sus, în speța sunt îndeplinite dispozițiile prevăzute de art.953 alin. (l) C.proc. Civ., astfel ca depunerea cauțiunii urma să o faca după ce instanța stabilea cuantumul acesteia și se comunica această obligație.
- Instanță de fond în mod greșit a reținut că trebuia să dovedeasca împrejurări din care să se rețină eventualul risc pe care l-ar putea preîntâmpina cu privire la posibilitatea executării voluntare/silite a titlului executor pe care îl vor obține.
Aceste împrejurări pe care instanța a reținut că nu le-a dovedit sunt cerute de legiuitor doar în cazul în care creditorul nu are o creanța exigibilă - situație reglementată de dispozițiile art. 953 alin. (3) C.proc. Civ.
Însă, instanța de fond nu a reținut că nu ar avea o creanța exigibilă pentru a fi aplicabile în speța dispozițiile art. 953 alin. (3) C.proc. Civ., astfel încât orice cerința de a dovedi împrejurări din care să reiasă un eventual risc al creditorului de a-și satisface creanța este atât nejustificată, cât și nelegala.
Sustin apelantii ca au respectat termenul de apel de 5 zile prevăzut de dispozițiile art.954 alin. (3) C.proc. Civ, deoarece ultima zi de declarare a apelului împlinindu-se într-o zi nelucrătoare, s-a prorogat până în prima zi lucrătoare, 02.12.2015.
În drept: art.954 alin. (3) C.proc. Civ., art.953 alin. (l) C.proc. Civ.
Analizand sentinta apelata din perspectiva motivelor de apel, tribunalul constata urmatoarele:
Prin Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare autentificată sub nr.570 din 24.06.2014 de BNP F. E. G., modificată prin Actul adițional autentificat sub nr.594 din 29.05.2015 de BNP F. E. G., apelantii au achitat suma de 26.000 euro, suma ce s-a stabilit a fi restituita numai pentru situatia in care intimatii nu-si executa obligatia.
In aceste conditii dreptul de creanta este conditionat ca existenta de neexecutarea de catre intimati a obligatiei contractuale, aspect ce nu poate fi verificat pe calea cererii de infiintare a unui sechestru asigurator, intrucat in contract s-a prevazut ca promitentii cumparatori pot pierde avansul pentru sitiatia in care nu vor cumpara bunul, culpa in neexecutarea contractului si dreptul la restituirea sumei de 26.000 de euro urmand a fi anlizata in cauza cu numar_/299/2015.
Deci, dincolo de imprejurarea corect retinuta de instanta de fond in sensul ca nu s-a facut dovada ca intimatii parati urmaresc instrainarea patrimoniului lor in vederea creearii unei stari de insolvabilitate cata vreme masura sechestrului constituie un mijloc procesual pus la indemana creditorului pentru a putea impiedica instrainarea sau degradarea bunurilordebitorului, asigurand astfel executarea unei hotarari viitoare, apelantii reclamanti nici nu au invocat intentia paratilor in a instraina sau degrada averea lor, iar masura luarii sechestrului este conditionata de un drept de creanta ce nu a fost stabilit, deci e fara relevanta aspectul exigibilitatii creantei.
F. de cele retinute, in baza art.480(1) c.p.civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantii reclamanti T. A., CNP_ si K. NE JAD SEYED A., CNP_, ambii cu domiciliul in București, . nr.3A, ., sector 6 si cu domiciliul ales la CA E. Sontelecan, cu sediul în Bucuresti, ., ., ., sector 4, împotriva încheierii de ședința din Camera de Consiliu din 12.11.2015 pronunțata de Judecătoria Sectorului 1 București in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimatii pârâti debitori M. V., CNP_ si C. E., CNP_, ambii cu domiciliul in București, . nr.97, sector 1.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28.01.2016.
P., JUDECATOR, GREFIER,
F. L.. C. M. F.. A. V. I..
red.F.L.22.02.2016
4 ex./th.red.N.V.
JUD.S.1 /Jud. L. E. M.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 142/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 391/2016.... → |
|---|
