Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 781/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 781/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 24-02-2016 în dosarul nr. 781/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A V A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 781A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24.02.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. S.
JUDECĂTOR: L. E. V.
GREFIER: A. C. H.
Pe rolul Tribunalului se află soluționarea apelului civil declarat de apelanta pârâtă C. A. E. împotriva sentinței civile nr. 4570/12.06.2015, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei S. 6 București, în contradictoriu cu intimatulreclamant P. B., având ca obiect „exercitarea autorității părintești”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanta pârâtă, prezentă personal și intimatul reclamant, prin apărător.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul dosarului, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că la data 22.02.2016 s-a depus cerere de strigare a cauzei după ora 10:00, după care:
Apelanta pârâtă solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se prezenta apărătorul ales.
Intimatul reclamant, prin apărător, declară instanței că nu se opune strigării cauzei după ora 10:00.
Tribunalul dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului apelantei pârâte să se prezinte.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanta pârâtă, prezentă personal și asistata și intimatul reclamant, prin apărător.
Apelanta pârâtă, prin apărător, depune la dosarul cauzei caracterizare psihologică a minorei.
Tribunalul acordă cuvântul asupra probelor.
Apelanta pârâtă, prin apărător, solicită administrarea probei cu interogatoriul părții adverse în dovedirea situației de fapt privind vizitele.
Intimatul reclamant, prin apărător, se opune probei solicitate, având în vedere că s-a administrat proba cu interogatoriul la instanța de fond asupra tezei probatorie indicate și nu s-a schimbat situația în prezent.
Deliberând, Tribunalul respinge proba solicitata, având în vedere că s-au administrat probe suficiente în fața instanței de fond, nefiind necesara fata de teza probatorie indicata de catre apelanta refacerea sau completarea acestuia.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, Tribunalul apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta pârâtă, prin apărător, arată că motivele de apel vizează exclusiv programul de vizitare al minorei părților, fiind singurul care nu a fost apreciat corespunzător.
Tribunalul invocă excepția lipsei interesului în formularea apelului.
Apelanta pârâtă, prin apărător, apreciază că există interes în formularea apelului, fiind în discuție protejarea interesului minorei. Arată că tatăl vine la București, ia fetița și pleacă cu ea la Băilești, iar după sfârșitul programului de vizitare, copilul nu este adus înapoi la mamă, ci pleacă la Calafat, la părinții mamei și ulterior la C., fiind dusă de o rudă, iar nu de către tată. Apreciază că solicitarea este justificată și hotărârea nu este lipsită de obiect, fiind necesar să se justifice motivul pentru care a fost validat vechiul program de vizitare. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul reclamant, prin apărător, solicită admiterea excepției lipsei de interes și, prin urmare, sa se aprecieze ca promovarea prezentului apel este inadmisibila. Apreciază că în mod corect instanța de fond a menținut programul de vizită al minorilor. Precizează că cererea a fost promovată în urma rugăminților minorei. Instanța a avut în vedere dorința minorei și interesul superior al copilului. Solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate. Totodată, solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei.
Apelanta pârâtă, prin apărător, solicită reducerea cheltuielilor de judecată, apreciindu-le exagerate.
Tribunalul declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 5.11.2014 sub nr. de dosar_ reclamantul P. B. a chemat în judecată pe pârâta C. A. E., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună exercitarea autoritatii părintești pentru minora P. M. A., născută la data de 15.12.2008 de către ambii părinți in conformitate cu prevederile art. 397 Cod Civil; stabilirea locuinței minorei Ia reclamant, conform art. 403 cod civil; în baza art. 529 alin (2) si 530 alin (3) cod civil stabilirea cuantumului pensiei de întreținere in favoarea minorei si in sarcina paratei la o cota procentuala de o pătrime din veniturile paratei; în temeiul disp. art. 401 cod civil stabilirea in favoarea paratei a unui program de a avea legături personale cu minora astfel: primul si al treilea sfârșit de saptamana, de vineri de la ora 18 pana duminica la ora 12, la domiciliul mamei, a doua zi de Paste la domiciliul mamei, o saptamana in perioada vacantei de iarna (perioada 26-31 decembrie) si o luna in vacanta de vara (in perioada 1-31 august ) la domiciliul mamei.
În motivarea cererii, reclamantul arată că, prin sentința civilă nr. 250/01.02.2010, pronunțată de Judecătoria Băilești s-a desfăcut casatoria dintre părți, din culpa . numele anterior căsătoriei, a fost încredințata minora spre creștere si educare mamei, a fost obligat tatăl sa-i plătească minorei o pensie de întreținere in cuantum de 228,5 lei lunar si s-a stabilit un program de vizita in favoarea tatălui.
La pronunțarea sentinței de divorț, a fost de acord ca minora sa aiba locuința la mama, considerând in acel moment ca este in interesul minorei sa locuiască alături de mama sa.
Parata a locuit un an după pronunțarea sentinței de divorț in Calafat, după care s-a mutat in C. cu fetița, la o matusa, . locuia, ea cu fetița, matusa, care suferea de tuberculoza hemoptizie si sora paratei.
Minora a fost înscrisa la o grădiniță in C., unde au locuit 2 ani, după care, parata s-a mutat in București.
A fost informat ca, începând cu 01.08.2013 locuiește cu minora in București, însa niciodată nu i-a permis sa o vadă condițiile in care locuiește fetita sa.
De circa 3 luni parata nu mai respecta programul de vizita stabilit de instanța, ii telegrafiază in aceeași zi, după ora 12 sa vina sa ia fetita, știind ca nu are cum sa ajunga de la Băilești la București . de scurt.
Au fost si cazuri in care au stabilit sa vina sa ia fetița din București, in programul de vizita, iar când a ajuns, parata i-a. spus ca nu mai vrea sa-i dea fetița, ca nu e obligata.
Parata nu lucrează si nu cunoaște ce condiții ii oferă minorei in prezent.
Mai mult, parata obișnuiește foarte des sa o pedepsească pe minora, o pune la colt, o trimite in camera sa stea pe întuneric.
Consideră ca s-au schimbat radical împrejurările avute in vedere de instanța de fond la pronunțarea divorțului.
Astfel, având in vedere modificările legislative, consideră ca este in interesul minorei ca autoritatea părinteasca sa fie exercitata in comun de către parinti.
Apoi, condițiile de locuit pe care le oferă tatăl in prezent minorei sunt net superioare fata de cele ale mamei, acesta locuiește in Băilești, împreuna cu părinții si sora, . curte (vila), compusa din 5 camere, 2 bai, bucătărie, uscătorie si anexe, minora are camera ei, iar in perioada in care reclamantul este la serviciu, minora este supravegheata de bunici.
Conform art. 6 din legea 272/2004 - Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii: a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea șanselor si nediscriminarea; c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligațiilor părintești; d) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului;g) respectarea demnității copilului; i) asigurarea stabilitatii si continuității in îngrijirea, creșterea si educarea copilului, ținând cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luării unei masuri de protecție; 1) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelație cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie..
Cu privire la programul de vizita, consideră ca acest program satisface nevoia de stabilire a legăturilor personale mama-fiica, având in vedere atitudinea rece manifestata de mama fata de fiica sa de când locuiește la ea.
Daca minora va locui la tata, solicită obligarea paratei la plata către aceasta a unei pensii de întreținere in cuantum de 1/4 din veniturile ei nete.
Având in vedere toate aceste aspecte, consideră ca este in interesul minorei ca de acum sa locuiască la tată, acesta putându-i asigura un cadru stabil si condiții material net superioare celor pe care i le oferă mama.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 529 alin (2) si 530 alin (3), art. 401, 402 si 403 cod civil.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: sentința civilă nrt.250/01.02.2010 pronunțată de Judecătoria Băilești, județul D., cerere formulată de pârâtă la data de 16.09.2013, adeverința de salariu privind veniturile nete realizate de reclamant, un set de fotografii.
La data de 4.12.2015, prin serviciul registratură, pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare, solicită a se avea în vedere următoarele:
Își exprimă acordul pentru admisibilitatea punctului 1 al petitului cererii de chemare în judecată, acesta înscriindu-se în actualele prevederi legale privind creșterea și întreținerea unui minor, respectiv al minorei P. MARJA A., rezultată din căsătoria noastră, în prezent desfăcută printr-o hotărâre de divorț rămasă definitivă și irevocabilă (sentința civilă nr.250/01.02.2010 pronunțată de Judecătoria Băilești, în Dosarul civil nr._ ).
Nu este de acord cu stabilirea locuinței minorei la reclamant”, întrucât și în ceea ce o privește există suficiente condiții pentru ca această locuință a minorei să rămână în continuare la subsemnata, eu prezentând suficiente garanții morale și materiale în acest sens;
Ca o consecință a respingerii capătului de cerere mai sus arătat, în mod implicit se impune și respingerea punctului 3 al petitului cererii de chemare în judecată, referitor la plata pensiei de întreținere în ceea ce mă privește, în favoarea minorei;
Cu referire la capătul de cerere nr. 4, privind stabilirea corespunzătoare a programului de legături personale cu minora, solicită a se avea în vedere faptul că, în principal solicită respingerea acestuia, astfel cum a fost materializat de către reclamant, în condițiile în care se vor respinge punctul 2 și punctul 3 din cererea de chemare în judecată, rămânând deci valid programul stabilit prin Sentința civilă nr.250/01.02.2010 definitivă și irevocabilă pronunțată de Judecătoria Băilești în Dosarul civil nr._ ; în subsidiar, în cazul în care, totuși, vor fi admise punctele 2 și 3 din petitul cererii de chemare în judecată, în asemenea situație cu referire la programul de legături personale, solicit:
Primul și al treilea sfârșit de săptămână, dintr-o lună, de vineri de la orele 18:00 până duminică la orele 18:00, la domiciliul subsemnatei, A doua și a treia zi de Paști la domiciliul subsemnatei, O săptămână în perioada vacanței de iarnă (perioada 26-31 dec.) și o lună în vacanța de vară (perioada 1 -31 august) la domiciliul subsemnatei, cu obligația reclamantului de a o aduce și a o lua pe minoră, la subsemnata, ori de la subsemnata.
Cu referire la conținutul cererii de chemare în judecată înțelege să arate următoarele:
Este adevărat faptul că după pronunțarea sentinței de divorț o perioadă de timp a locuit la Calafat împreună cu părinții săi, dar mai apoi s-a mutat la C. împreună cu minora, întrucât între timp a început studiile superioare la Universitatea din C., iar locuința în această situație era la o mătușă, unde locuia în condiții corespunzătoare.
În aceeași perioadă de timp s-a îngrijit în mod corespunzător de minoră, ea fiind înscrisă la o grădiniță din C., unde a urmat cursurile respective până la mutarea în București, ca urmare a faptului că a continuat studiile superioare, în București, iar mai apoi, s-a angajat la o societate și anume AS SET PORTFOLIO SERVICING ROMÂNIA, la care se află și în prezent.
Nu este adevărat faptul că, nu i-a permis reclamantului să cunoască condițiile în care locuiește împreună cu minora, din simplul motiv că el nu a solicitat acest lucru.
Nu este adevărat faptul că nu a respectat programul reclamantului de vizitare a minorei, ci dimpotrivă, a anunțat de fiecare dată pe reclamant unde anume să se întâlnească pentru a o prelua pe minoră el, iar mai apoi să fie preluată de către mine prin întoarcerea ei la domiciliul subsemnatei.
În ceea ce privește condițiile de locuit menționate de către reclamant în cererea sa de chemare în judecată, este necesar, a fi cunoscut de către instanță faptul că, în realitate, reclamantul locuiește de circa doi ani, în C., unde își are și locul de muncă, iar la locuința din Băilești, unde stau numai părinții reclamantului, acesta se întoarce numai la sfârșit de săptămână.
Important de știut este și faptul că, încă din timpul căsătoriei noastre reclamantul a avut o legătură extraconjugală, în urma căreia la data de 12 iulie 2010 s-a născut minorul P. Ș. B., pe care l-a recunoscut reclamantul, însă din informațiile pe care le posedă nu i se plătește acestui minor o pensie de întreținere corespunzătoare.
Totodată, înțelege să precizeze deosebit de importantă și anume, aceea referitoare la faptul că, ori de câte ori minora se întoarce acasă, venind de la tatăl ei, are o stare afectivă deosebită, în sensul că, este în permanență bulversată și timorată chiar afirmând că la domiciliul reclamantului, de fiecare dată, este întrebată despre tot ceea ce înseamnă activitatea subsemnatei pe de o parte, iar pe de altă parte, „i se dau sfaturi în sensul de a fi îndepărtată de mine”.
În drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 205 și urm. din Noul cod de procedură civilă.
În ceea ce privește cererea reconvențională, privind stabilirea în favoarea sa a unui program de a avea legături personale cu minora, în mod corespunzător în cuprinsul cererii respective de chemare în judecată „a argumentat” și faptul pentru care solicită a se dispune de către instanță cu privire la cele arătate.
In varianta în care pentru un argument sau altul care va fi, ipotetic demonstrat de către reclamant cu privire la punctele 2 și 3 din petitul cererii de chemare în judecată și pe cale de consecință instanța de fond le va admite ca atare, într-o asemenea împrejurare, solicită instanței cu referire la stabilirea programului de vizitare a minorei de către subsemnata ca să dispună în temeiul disp. art. 401 Cod civil stabilirea în favoarea subsemnatei a următorului program de legături personale cu minora astfel: Primul și al treilea sfârșit de săptămână, dintr-o lună, de vineri de la orele 18:00 până duminică la orele 18:00, la domiciliul subsemnatei, A doua și a treia zi de Paști la domiciliul subsemnatei, O săptămână în perioada vacanței de iarnă (perioada 26-31 dec.) și o lună în vacanța de vară (perioada 1-31 august) la domiciliul subsemnatei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 209 N.C.P.C.
În dovedirea cererii, pârâta reclamantă a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: cartea sa de identitate, factura nr._/3.10.2014, formular de transmitere, adeverință de salariat, fișă de caracterizare psihopedagogică.
La data de 22.12.2014, prin serviciul registratură, reclamantul-pârât a depus răspuns la întâmpinarea și cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă prin care solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Așa cum a motivat prin cererea introductiva, consideră că s-au schimbat radical împrejurările avute in vedere de instanța de fond la pronunțarea divorțului.
Cu privire la susținerea paratei ca se opune modificării măsurii privind stabilirea locuinței minorei la tata solicită a se avea în vedere ca s-au modificat condițiile avute in vedere de instanța de divorț, condițiile de locuit pe care le oferă tatăl in prezent minorei sunt net superioare fata de cele ale mamei, acesta locuiește in B., împreuna cu părinții si sora, . curte (vila), compusa din 5 camere, 2 bai, bucătărie, uscatorie si anexe, minora are camera ei, iar in perioada in care reclamantul este la serviciu, minora este supravegheata de bunici.
Susținerea paratei ca acesta locuiește in C. si merge doar la sfarsit de saptamana la B. este falsa, deoarece acesta desi are serviciul la C. face naveta la B., distanta nefiind mare.
Schimbările frecvente de domiciliu ale paratei nu sunt in interesul superior al minorei, aceasta avand nevoie de stabilitate, atat in ceea ce privește locuința cat si școala, mutările dese ale acesteia, odata la cativa ani putand-o afecta pe minora pe termen lung in ceea ce privește relationarea cu alte persoane.
De asemenea, niciodată nu i-a permis sa vadă condițiile in care trăiește fiica sa, desi acest i-a cerut de mai multe ori sa vina sa ia si sa aduca minora de acasa (si nicidecum dupa cum susține ca nu i-a cerut niciodată), fetita fiind luata si adusa de fiecare data de la AFI Palace Cotroceni, unde venea parata cu ea.
Cu privire la respectarea programului de vizita aceasta il sicaneaza in permanenta, dându-i fetița in programul de vizita atunci cand vrea ea. Au fost si cazuri in care au stabilit ca reclamantul sa vina sa ia fetita din București, in programul de vizita, iar cand a ajuns, parata i-a spus ca nu mai vrea sa-i dea fetita, ca nu e obligata.
Cu privire la cererea reconvenționala solicită respingerea acesteia pentru următoarele motive:
Programul de vizita propus de parata-reclamanta este aproape identic cu cel propus de reclamantul-parat. In plus fata de acesta solicita doua zile de Paști si vrea ca minora sa fie adusa si luata de reclamant de la domiciliul sau.
Solicită respingerea solicitării suplimentare urmând a se avea in vedere ca, de obicei a treia zi de Paști copii merg la școala in majoritatea anilor, iar acordarea a doua zile de Paști ca si program de vizita mamei o va afecta pe minora.
Cu privire la solicitarea ca minora sa fie adusa si luata de reclamant de la domiciliul acesteia din București solicită a se avea in vedere ca menținerea de relații personale cu minorul a părintelui la care acesta nu locuiește este un beneficiu acordat de lege părintelui.
Acest beneficiu nu poate sa-i creeze părintelui la care locuiește minorul un prejudiciu, in sensul ca acesta nu poate fi obligat sa suporte anumite ingradiri pentru ca părintele care este beneficiarul programului sa aiba avantaje. In plus parata-reclamanta nu are nici temei de drept pentru a face o astfel de solicitare.
Conform art. 6 din legea 272/2004 - Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii: a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;b) egalitatea șanselor si nediscriminarea;c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligațiilor părintești; d) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului; g) respectarea demnității copilului; i) asigurarea stabilității si continuității in îngrijirea, creșterea si educarea copilului, ținând cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luării unei masuri de protecție;
1) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelație cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 201 alin 2 si art. 205 cod pr.civ.
La data de 21.01.2015, la solicitarea instanței s-a depus referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantului pârât.
La data de 28.01.2015, la solicitarea instanței s-a depus referatul de anchetă socială efectuat si la domiciliul pârâtei reclamante.
La termenul de judecată din data de 30.01.2015 s-au administrat interogatoriile părților, răspunsurile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar (filele 76-82 din dosar).
La termenul de judecată din data de 29.05.2015 au fost audiați martorii C. E. și S. B., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar ( filele 113-114 dosar).
Prin sentința civilă nr. 4570/12.06.2015, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că, prin sentința civilă nr. 250/01.02.2010, pronunțată de Judecătoria Băilești s-a desfăcut casatoria dintre părți, din culpa . numele anterior căsătoriei, a fost încredințata minora spre creștere si educare mamei, iar tatăl a fost obligat sa-i plătească minorei o pensie de întreținere in cuantum de 228,5 lei lunar si s-a stabilit un program de vizita in favoarea tatălui.
Din cuprinsul sentinței civile susmenționate rezulta ca s-a reținut ca mama prezintă garanții bune pentru dezvoltarea minorei ,un climat optim de natura sa-i asigure acesteia stabilitate ,o dezvoltare buna morala, fizica si intelectuala .
Criteriile consacrate de doctrină și jurisprudență la identificarea interesului minorului, in cazul stabilirii locuinței la unul dintre părinți, după divorț, sunt vârsta minorului, posibilitățile părinților de a asigura o bună dezvoltare fizic, morală, atașamentul părinților față de minor, precum și al acestuia față de părinți, grija manifestată de părinți față de minor în toate situațiile
Din întregul materialul probator nu rezulta ca mama si-a neglijat vreun moment copilul. Faptul ca si-a schimbat des locuinta nu este un criteriu care sa acorde preferinta acelui parinte ,cata vreme ,mama minorei a facut dovada ca are o locuinta in care minora sa creasca decent, in conditiile in care in practica judiciara nu exista un astfel de criteriu semnificativ in interesul copilei.
Nici criteriul ca nu se poate ocupa de minora nu poate fi retinut, intrucat asa cum rezulta din materialul probator, minora are un sprijin moral, frecventeaza gradinita. Astfel menținerea masurii nu pune in pericol starea minorei nu-i afecteaza acestuia drepturile fundamentale.
Tinând cont de interesul superior al copilului si potrivit dispozițiilor art. 400 alin. 1 C. civ., instanta a respins capătul de cerere privind modificarea cu privire la stabilirea domiciliului minorei la reclamantul parat, ca neîntemeiat.
Referitor la exercitarea autorității părintești, instanța reține că, potrivit art. 398 C.civ., instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată de ambii părinți sau numai de unul din părinți doar dacă există motive întemeiate și dacă este respectat interesul superior al copilului, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
În acest sens, unicul criteriu de care instanța trebuie să țină seamă în cauză este interesul superior al copilului, confom art. 263 C.civ., precum și art. 2 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
În stabilirea acestui interes al minorului, este de menționat drept criteriu nivelul de integrare actuală al minorului în mediul în care se află și în ce măsură ar fi afectat copilul de o eventuală schimbare a mediului social care îl înconjoară.
Având în vedere poziția părților, în baza art. 397 C. Civ., instanța a dispus ca exercitarea autorității părintești să se facă în comun, de către ambii părinți.
Întrucât domiciliul minorei a fost menținut la domiciliul mamei, instanța a respins capătul de cerere privind obligarea paratei reclamante la plata contribuției lunare de întreținere in favoarea minorei, ca neîntemeiat.
Având in vedere ca prin sentința civilă nr. 250 din 01.02.2010, s-a stabilit in favoarea tatălui un program de vizitare, a menținut programul de vizitare al minorei si a respins acest capăt solicitat de parata reclamantă, ca fiind rămas fără obiect, potrivit art. 401 alin. 1 Cod civil, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta, copilul care nu locuiește la unul dintre părinți are dreptul de a avea legături personale cu acesta, conform art. 262 alin. 2 Cod civil, iar acest drept al copilului este menționat și de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului care, prin art. 14, prevede că minorul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții.
Instanța a compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel in termen legal parata reclamanta, solicitand schimbarea solutiei sub aspectul stabilirii programului de vizitare a minorei după programul propus de aceasta.
A arătat apelanta că prin cererea reconvenționala formulată a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorei corespunzător in raporturile cu tatăl sau.
In drept, au fost invocate disp. art. 476 si urmat. din C.pr.civ.
Cererea de apel a fost legal timbrata.
Intimatul reclamant parat a formulat întâmpinare prin intermediul careia a solicitat respingerea apelului ca nefondat, precum si obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata, in considerarea faptului ca interesul superior al copilului este respectat prin programul de vizitare stabilit prin sentinta anterioara pronuntata in acest sens.
In drept, au fost invocate disp. art. 205 din C.pr.civ.
Apelanta a depus răspuns la întampinare, susținând ca realitatea este cu totul alta decat cea pe care intimatul o arata in intampinare, invocand in acest sens formularea unei plângeri penale.
In ședința publica de la data de 24.02.2016 Tribunalul a invocat din oficu exceptia lipsei interesului in formularea cererii de apel, in raport de care retine:
Prin cererea reconventionala formulata in prima instanta de catre parata reclamanta, aceasta a solicitat ca, in masura in care s-ar fi admis primele doua capete de cerere formulate de catre reclamantul parat, programul de vizitare pe care urma sa-l stabileasca instanta in ceea ce o priveste sa fie cel indicat de mamă.
Desi in sedinta publica de la data de 05.06.2015 s-a invederat de catre parata reclamanta eroarea strecurata in cuprinsul cererii reconventionale, in sensul ca la cele 3 puncte din programul de vizitare sa se mentioneze in loc de „la domiciliul subsemnatei” „la domiciliul tatalui”, se poate observa ca din intreaga redactare a acestei cereri rezulta ca nu s-a solicitat stabilirea unui program de vizitare in favoarea reclamantului parat.
Mai mult decat atat, in masura in care se intentiona formularea unei cereri de stabilire a unui program de vizitare in favoarea tatalui, se impunea discutarea formulării unei cereri modificatoare a cererii reconventionale cu respectarea termenului legal pentru o astfel de cerere, nefiind, asadar, vorba de o simplă îndreptare de eroare materiala. De altfel, acest lucru rezulta cu evidenta si din concluziile orale formulate de catre parata reclamanta, prin intermediul carora a solicitat admiterea cererii reconventionale, execrcitarea autoritatii parintesti in comun, stabilirea locuintei copilului la mama, respingerea cererii de obligare a sa la plata unei pensii de ntretinere, precum si respingerea cererii privind stabilirea unui program de vizitare a minorei.
In conditiile in care instanta a stabilit locuinta copilului la mama, a mentinut programul de vizitare stabilit in privinta reclamantului anterior deducerii spre judecata a cererii de fata, si in consecinta, a respins cererea de stabilire a unui program de vizitare in favoarea paratei reclamante ca ramas fara obiect, imprejurare fata de care apelul formulat de aceasta este apreciat ca fiind lispit de interes.
Mai mult decat atat, se constata ca prin cererea de apel, parata reclamanta propune un nou program de vizitare in favoarea reclamantului parat decat cel stabilit printr-o sentinta anterioara, in conditiile in care, astfel cum s-a aratat, nu a formulat o asemenea cerere in fata primei instante si care astfel sa faca obiectul controlului judiciar in prezentul apel.
In considerarea argumentelor expuse, Tribunalul, in temeiul disp. art. 480 alin. 1 din C.pr.civ., va admite excepția lipsei de interes a paratei reclamante in promovarea apelului și pe cale de consecință va respinge apelul ca fiind lipsit de interes.
În temeiul disp. art. 453 din C.pr.civ., Tribunalul va obliga apelanta la plata sumei de 1000 lei către intimat cu titlu de cheltuieli de judecată in apel, constând în onorariul avocațial probat cu chitanța nr. 499/25.01.2016, atașată la fila 47 din dosarul de apel, apreciind că nu există motive pentru cenzurarea acestui cuantum, care îndeplinește condițiile de a fi real, necesar, rezonabil în raport de actele procesuale efectuate (prezență la două termene de judecată și formularea întâmpinării).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei de interes a apelantei pârâtei reclamante în promovarea apelului.
Respinge apelul formulat de pârâta - reclamantă C. A. E., cu reședința în București, .. 14, ., . și cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de Avocatură „V. Gafiuc”, din Urziceni, .. 43, județul Ialomița, în contradictoriu cu reclamantul – pârât P. B., cu domiciliul în Băilești, . C., nr. 78A, județul D. împotriva sentinței civile nr. 4570/12.06.2015, ca fiind lipsit de interes.
Obligă apelanta la plata sumei de 1000 lei către intimat cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Executorie.
Pronunțată in ședință publică azi, 24.02.2016.
Președinte Judecător Grefier
M. S. L. E. V. A. C. H.
Tehnored., red. M.S./25.02.2016,
J.S. 6 – jud. M. S.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Ordin de protecţie. Decizia nr. 707/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
