Stare civila. Decizia nr. 419/2016. Tribunalul BUCUREŞTI

Decizia nr. 419/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 419/2016

ROMÂNIA

T. BUCUREȘTI – SECȚIA A III A C.

DOSAR NR._

DECIZIA C. NR. 419 A

Ședința publică de la 27.01.2016

T. constituit din:

PREȘEDINTE – D. A. D.

JUDECĂTOR – C. P.

GREFIER – G. I.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă T. București, participă procuror Corinne Rakoczy.

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă P. A. în contradictoriu cu intimata pârâtă P. ORAȘULUI C. – S. S. C., împotriva sentinței civile nr. 1840/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

T. constată că apelanta reclamantă a depus taxa de timbru aferentă cererii de repunere pe rol și a solicitat judecata în lipsă, astfel că dispune repunerea cauzei pe rol.

Nemaifiind alte cereri de formulat ori acte de depus, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere în parte a apelului, respectiv numai în ceea ce privește constatarea cetățeniei române, având în vedere cele arătate de P. Orașului C. prin întâmpinarea depusă la dosar. Referitor la celelalte aspecte solicitate de către apelanta reclamantă, solicită respingerea acestora, nefiind îndeplinite cerințele legale.

T. reține dosarul în pronunțare.

T.

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr.1840/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București a respins actiunea formulată de reclamanta P. A. in contradictoriu cu parata P. C.- S. S. C., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:

Reclamanta a solicitat, in contradictoriu cu pârâta P. Orașului Cisnadie sa se constate ca este una si aceeasi persoana cu F. A., nascuta M. la data de 25.02.1927 in localitatea Brebi, Jud.Salaj, sa se constate ca prin naturalizare numele sau a devenit P. A., sa se constate ca prin efectul nasterii este cetatean roman, sa se dispuna modificarea numelui sau din F. A. in P. A. si sa se facă aceste mentiuni in registrul de nastere si in actul de casatorie, sa fie obligata parata sa-i atribuie cod numeric personal fiind cetatean roman prin efectul nasterii si fara cheltuieli de judecata

Din continutul actelor depuse la dosar de catre Ministerul Afacerilor Interne – Directia Genarala de Pasapoarte, instanta fondului a retinut ca potrivit cadrului legal in vigoare in materie de cetatenie Directia Genarala de Pasapoarte are atributia de a furniza, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice indreptatite, datele referitoare la cetatenia romana cuprinse in Registrul national de evidenta a pasapoartelor simple, cu precizarea ca in continutul comunicarilor se mentioneaza toate datele existente in evidentele institutiei cu privire la confirmarea statutului de cetatean roman, data redodandirii/pierderii cetateniei romane, cu indicarea actului normativ incident.

In situatia in care reclamanta se afla in posesia documentului de naturalizare sau de schimbare a numelui, documente care sa fie supralegalizate in conditiile legii, iar traducerile in limba romana sunt legalizate de un notar roman, reclamanta poate solicita inscrierea pe marginea actelor de stare civila ( nastere si casatorie ) a mentiunii privind schimbarea numelui de familie si a prenumelui dobandite in strainatate din F. A. in P. A. - cu prezentarea celorlalte documente necesare. Certificatul de naturalizare al reclamantei este neapostilat, apostila se aplica la cererea persoanei indreptatite, iar reclamanta nu a dovedit nici un demers in sensul ca aceasta apostila i-a fost refuzata de autoritatile din Australia.

In situatia in care reclamanta ar fi in posesia documentului de naturalizare si schimbare a numelui eliberat de autoritatile australiene, din care rezulta schimbarea numelui de familie din F. in P. si a prenumelui din A. in A., reclamanta se poate adresa pe cale administrativa Primariei care are in pastrare actul de casatorie in vederea inscrierii acestor mentiuni, prezentand in original actul de naturalizare, copie tradusa si legalizata, acte de identitate romana si australiene daca este cazul.

In conformitate cu disp.art.72 alin (6) lit.a din Metodologia cu privire la aplicarea unitatra a dispozitiilor in materie de stare civila aprobata prin HG nr.64/2011, documente administrative eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Conventiei de la Haga din data de 5 octombrie 1961, prezentate pentru inregistrarea in registrele de stare civila romane, precum si traducerile acestora care sunt facute de notarul public din alta tara, se apostileaza.

In conditiile in care reclamanta ar fi in posesia acestor documente se poate adresa pe cale administrativa potrivit dispozitiilor OG nr.41/2003, privind dobandirea si schimbarea pe cale admnistrativa a numelor persoanelor fizice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.323/2003, cu modificarile si completarile ulterioare,

Din adresa nr. 4707/21.05.2014 a Primariei orasului Cisnadie Jud.Sibiu, rezulta ca din verificarile efectuate in registrele de casatorie la actul nr.26 din data de 26 iunie 1947, s-a inregistrat casatoria numitilor F. S. fiul lui F. S. si F. P., nascut la data de 12.06.1927 in localitatea Porcesti Jud.Sibiu, cu numita M. A., fiica lui M. I. si M. I., nascuta la data de 25.02.1927, in localitatea Brebi Jud.Slaj casatorie incheiata la data de 26.06.1947 in localitatea Cisnadie Jud.Sibiu.

Potrivit verificarilor efectuate in baza art.57 alin.2 din Legea 119/1996 modif.si completata cu datele personale cunoscute, nu a fost identificata reclamanta, nici dupa numele de F. nici dupa numele de P..

In acest sens, instanta a retinut ca din copia actului de casatorie de uz oficial aflat la dosar fila 38, la rubrica numele dupa casatorie nu este mentionat nici un nume nici F. nici P.. In acest act apare prenumele sotului Sevatian si nu S., la fel si prenumele tatalui S. nu S..

De asemenea, din verificarile efectuate, nu rezulta ca la data solicitarii reclamanta ar mai avea statutul de cetatean roman, aceasta având posibilitatea de a se adresa pe cale admnistrativa – dupa clarificarea actelor sale din strainatate – Directiei Generale de Paspoarte, Autoritatii Nationale pentru Cetatenie in vederea obtinerii documentului care sa ateste statutul juridic de cetatean roman, si asta numai in conditiile in care actele sale din strainatate indeplinesc conditiile legale mentionate mai sus.

Reclamanta s-a adresat Autoritatii Nationale pentru Cetatenie in vederea consultarii evidentei manuale a cetatenilor romani constituita in perioada 15.07.1949 – 01.07.2000, pe baza de fise si registre, in conformitate cu disp.art. 3 din OUG 97/2005.

F. aceste verificari, în primul ciclu procesual s-a constatat că instanta nu se poate substitui acestor institutii si sa constate ca prin efectul nasterii reclamanta mai este sau nu cetatean roman si nici sa suplineasca lipsa unor documente care sa ateste aceasta stare de fapt.

In ceea ce privesc cererile privind modificarea numelui de familie (mentioneaza instanta si a prenumelui), precum si solicitarea ca aceste modificari sa fie operate in registrul de stare civila, retine instanta ca reclamanta nu se incadreaza in disp.Legii 119/1996 cu privire la actele de stare civila si in cele din Metodologia cu privire la aplicarea unitara a dispozitiilor in materie de acte de stare civila, dispozitii referitoare la modificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora.

Chiar daca aceasta Metodologie aprobata prin HG 64/2011 la art. 127 alin.3 arata ca prin modificarea actelor de stare civila se intelege inscrierea unor mentiuni referitoare la statutul civil al titularului asa cum sunt descrise la cap. III, instanta fondului a retinut ca reclamanta are la dispozitie calea administrativa de solutionarea a acestor cereri, conditie pe care nu a dovedit-o a fi fost urmata in prealabil adresarii instantei de judecata.

In privinta identitatii, in sensul ca reclamanta P. A. este una si aceeasi persoana cu F. A., instanta a retinut a fi de asemenea neîntemeiata, atat timp cat din verificarile obligatorii efectuate de Primaria Cisnadie Jud.Sibiu, nu a fost identificata nici o persoana cu acest nume.

Invocarea de catre reclamanta a disp.art.98 c.civ. nu este de natura sa suplineasca indeplinirea si cerintelor urmatoare, in sensul ca . se face cu actele de stare civila, insa aceste acte de stare civila trebuie sa corespunda sub toate aspectele si sa indice ca cel care face o solicitare corespunde din punct de vedere legal sub aspectul datelor mentionate in aceste acte cu persoana sa.

In ceea ce priveste atribuirea codului numeric personal, a retinut instanta ca aceasta competenta revine pentru cetatenii romani serviciului de stare civila din cadrul serviciului comunitar judetean de evidenta a persoanelor, indiferent de locul nasterii, sau ultimului domiciliu avut in Romania, ori in speta reclamanta nu a facut dovada in primul rand ca este inca cetatean roman si s-a adresat acestei institutii si a fost refuzata.

In ceea ce priveste solicitarea scrisa formulata de reclamanta la data de 03.02.2015, trimisa prin posta, in sensul ca solicita judecarea in lipsa si sa fie administrata proba cu ancheta sociala si proba cu martori, instanta a respins aceste solicitari ca nefiind concludente, pertinente si utile cauzei, singura proba concludenta fiind cea cu inscrisuri.

Privitor la solicitarea formulatată de reclamanta ca instanta de judecata sa solicite Ambasadei Australiei in Romania sa comunice actul de naturalizare in copie a reclamantei, instanta a respins aceasta solicitare, in primul rand pentru ca Australia nu are stabilită ambasada sau oficiu consular pe teritoriul Romaniei, apoi pentru ca acesta este un demers personal al reclamantei pentru a obtine un act valabil si de care intelege sa se foloseasca, instanta neputandu-se substitui persoanei interesata, cu atat mai mult cu cat copia trebuie apostilata, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare pe care instanta de judecata nu le poate efectua in numele reclamantei si nu exista nici o justificare legala de a efectua corepondenta cu vreun serviciu diplomatic, decat in cazurile justificate prin intermediul Ministerului de Externe.

Împotriva acestei soluții în termen legal, motivat și timbrat a formulat apel reclamanta P. A., criticând sentința civilă nr.1840/04.02.2015 a Judecătoriei Sector 1 București pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și rejudecândd să se admită acțiunea introductivă de instanță.

Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a C. sub nr. unic_, la data de 06.04.2015.

În motivele de apel se arată, în esență, că :

Prin acțiunea formulată reclamanta P. A. a solicitat în contradictoriu cu P. Orașului C. – S. S. C. să se constate că este una și aceeași persoană cu F. A., născută M. și să se efectueze cuvenitele modificări pe actul de naștere și pe certificatul de căsătorie.

A expus in acțiunea formulată cum s-a petrecut atât modificarea numelui, din F. A. în P. A., cât și al soțului său, din F. S. în P. S., prin efectul naturalizării în statul Australia.

Totodată, a depus la dosar un set de înscrisuri în dovedirea celor arătate în acțiune, respectiv certificat de naștere, certificatul de căsătorie, pașaportul său si al soțului și certificatul de deces al soțului, în traducere legalizată.

Toate aceste înscrisuri fac dovada faptului că s-a născut la data de 25.02.1927, că soțul, F. S. s-a născut la data de 12.06.1927 și că s-au căsătorit la data de 26.07.1947 în loc. C., jud. Sibiu.

Critică soluția pronunțată de instanța fondului întrucât aceasta a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii și care cuprinde motive contradictorii.

Astfel, în mod cu totul eronat instanța fondului a retinut faptul că certificatul de naturalizare este neapostilat și totodată că nu există la dosar dovada că autoritățile din Australia au refuzat apostilarea. Acest lucru nu corespunde realității și la dosarul cauzei nu există niciun certificat de naturalizare a numelui său în Australia, pentru simplul fapt că nu posedă un asemenea înscris, aspect subliniat în cadrul acțiunii formulate.

Totodată apreciază că nu este justă nici reținerea instanței fondului că pe certificatul de căsătorie din anul 1946 nu este trecut niciun nume al soților după căsătorie precum și că prenumele soțului este S. și nu S., în condițiile în care a arătat că și numele soțului a fost naturalizat în Australia schimbându-se din F. S. în P. S., iar în privința lipsei menționării pe certificat a numelui după căsătorie acest lucru nu îi poate fi imputat, neavând nicio culpă în această privință, iar pe certificatul de deces al soțului este trecută data și locul încheierii căsătoriei.

La dosar a depus si copia certificatului de naștere al fiicei sale, născută F. M. la data de 30.06.1947 în C., România din părinții F. S. și F. A..

Și numele fiicei sale a devenit P. în septembrie 1969 prin naturalizare în Australia, conform documentului depus la dosar.

In considerentele care au dus la respingerea acțiunii formulate se tot reține în mod repetat presupunerea de a se afla în posesia documentului de naturalizare, pentru ca apoi instanța să se rezume la a menționa procedura administrativă de urmat, și de asemenea ignoră faptul că a făcut nenumărate demersuri administrative dovedite la dosar pentru a se rezolva situația.

In condițiile în care P. C. a refuzat să îi elibereze o copie a certificatului de căsătorie pe motiv că nu există corespondența numelui, precum și faptul că în urma verificărilor efectuate de către aceasta instituție nu a fost identificată în baza lor de date, ținând cont că în C. a fost ultimul domiciliu al său pe teritoriul României, este evident că nu avea cum să uzeze de procedura administrativă și să se adreseze Primăriei de la ultimul domiciliu conform răspunsului primit de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, întrucât nu se află în posesia certificatului de căsătorie în original pentru a efectua fotocopie legalizată.

In aceste condiții apreciază că instanța fondului a ignorat cu desăvârșire situația faptică și juridică și a făcut o aplicare greșită a prevederilor legale în materie, iar motivele pe care se sprijină hotărârea recurată sunt în contradicție, întrucât instanța fondului a reținut mai întâi că documentul de naturalizare nu este apostilat, cu toate că un astfel de înscris nu posedă și nu există la dosar, pentru ca mai apoi să facă supoziții referitoare la ipoteza în care ar poseda un astfel de document de naturalizare.

Analizând criticile aduse sentinței recurate raportat la toate înscrisurile de la dosar apreciază că în cauză sunt incidente motivele prevăzute de art. 488 alin.l pct.6 și 8, și în concluzie recursul de față este admisibil și întemeiat, sens în care solicită admiterea acestuia așa cum a fost formulat.

Intimata pârâtă P. ORAȘULUI C. – S. S. C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat ca fiind nelegal si menținerea sentinței civile nr. 1840/2015, pronunțata de instanța de fond ca fiind legala.

Se arată că P. A. este una și aceeași persoană cu F. A. prin naturalizare, după cum susține reclamanta-recurenta în recursul formulat.

Dovada naturalizării, de fapt dovada schimbării numelui de familie din F., în P. și a prenumelui din A., în A. se face prin prezentarea unui document eliberat de autoritățile străine, în speță autoritățile australiene, în conformitate cu prevederile art. 117 și art. 118 din HG nr. 64 / 2011, pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă.

Obținerea acestui document este în sarcina titularului lui si nu a vreunei alte instituții din România.

Intimata arată că potrivit dispozițiilor art. 117, schimbarea numelui și/sau a prenumelui intervenită în străinătate, privind persoanele ale căror acte de naștere și de căsătorie sunt înregistrate în România, se înscrie prin mențiune pe marginea actelor de stare civilă, cu respectarea prevederilor art. 93. Documentele administrative sau judecătorești în baza cărora s-a dispus în străinătate schimbarea numelui de familie sau a prenumelui sunt supuse condițiilor de legalizare/supralegalizare prevăzute la art. 72 alin. (6). Cererea de înscriere a mențiunii se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială, autentificată conform prevederilor art. 72 alin. (6) sau prin împuternicire avocațială, și este însoțită de următoarele documente:

a)documentul de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, emis de autoritățile străine, în original și în fotocopie;

b)traducerea legalizată a documentului, în original și în fotocopie;

c)fotocopia certificatului de naștere și/sau de căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea mențiunii;

d)fotocopia pașaportului emis de autoritățile române sau, după caz, străine, al persoanei reprezentate.

Potrivit art. 118, cetățenii români aflați în străinătate, în al căror statut civil a intervenit una dintre modificările referitoare la divorț, adopție, schimbare de nume și/sau prenume - în cazul când schimbarea s-a făcut în baza unei hotărâri judecătorești pronunțate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau în unul dintre statele cu care România are încheiate tratate/convenții/acorduri de asistență juridică ori hotărâri judecătorești care sunt recunoscute în prealabil de către tribunalul competent din țară -, pot depune, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul de reședință, cerere însoțită de documentele justificative, în vederea înscrierii în registrele de stare civilă române a schimbărilor intervenite în statutul lor civil.

Când schimbarea numelui și/sau prenumelui se face în baza unui document administrativ, acesta, alături de celelalte documente prevăzute la art. 117 alin. (3), se anexează în fotocopie legalizată de către misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul de reședință, în vederea înscrierii mențiunii.

La înscrierea mențiunilor de schimbare a numelui de familie intervenite în străinătate, precum și la eliberarea certificatelor de stare civilă titularilor actelor se aplică prevederile art. 113 alin. (1) și (2).

M.A.E. - D.C. trimite D.E.P.A.B.D. cererea, însoțită de întreaga documentație, cu privire la înscrierea mențiunilor pe marginea actelor de stare civilă.

D.E.P.A.B.D. avizează înscrierea mențiunilor, procedează la procurarea certificatelor sau extraselor de stare civilă, după caz, și le transmite, prin M.A.E. - D.C, care solicită titularului achitarea taxelor consulare aferente.

Intimata precizează că în cazul apelantei P. A. aceasta trebuie să prezinte certificatul de dobândire a cetățeniei australiene, în original, cu apostila Convenției de la Haga din 05.10.1961 și traducerea legalizată în limba română a acestuia, la S.P.C.L.E.P. C. și să solicite înscrierea mențiunii de-înscriere a schimbării numelui de familie dobândit prin căsătorie, din F. în P., pe actul de căsătorie.

De asemenea, în baza aceluiași document, apelanta trebuie să solicite la P. locului de naștere ( P. . ) înscrierea mențiunii de schimbare a prenumelui din A. în A. pe actul de naștere. Deși cererile de înscriere a mențiunilor se adresează S.P.C.L.E.P. C. și Primăriei locului de naștere, mențiunile se înscriu numai cu aprobarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date București.

După efectuarea acestor înscrieri, titularei îi pot fi eliberate certificatele de naștere si căsătorie pe care le poate prezenta ulterior Direcției Județene de Evidență a Persoanelor în vederea alocării codului numeric personal.

În ceea ce privește atribuirea codului numeric personal, potrivit radiogramei nr._ / 07.01.2010 a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date București, cu privire la cetățenii români ce solicită eliberarea unui pașaport simplu electronic cu date biometrice incluse, dar care nu au C.N.P. atribuit, atribuirea codului numeric personal se solicită, cum este cazul apelantei, Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Sibiu și nu S.P.C.L.E.P. C..

Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sibiu efectuează verificări la Direcția Generală de Pașapoarte București și la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date București și dacă se constată că solicitanta este cetățean român și nu are atribuit CNP, se adresează Birului Județean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor Sibiu și solită atribuirea CNP-ului.

Așa cum rezultă și din documentele depuse la dosar, apelanta a solicitat efectuarea verificărilor la Direcția Generală de Pașapoarte București și la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date București iar aceste instituții au comunicat faptul că în evidențele pe care le dețin nu figurează nici o persoană cu datele acesteia.

De asemenea, reclamanta s-a adresat și Autorității Naționale pentru Cetățenie care a precizat că în evidențele pe care le deține nu figurează nici o persoană cu aceste date dar și faptul că la data la care reclamanta a dobândit cetățenia australiană, legea cetățeniei române, de la acea dată, Legea nr.24/1971 prevedea la art. 19, lit. e - că se retrage cetățenia română cetățeanului român care dobândește o cetățenie străină, indiferent dacă cetățeanul respectiv făcea sau nu cerere de renunțare la cetățenia română

Potrivit art.19, cel care, rupându-se de tara, isi incalca îndatorirea de fidelitate fata de patrie, trădează interesele poporului, acționează împotriva unității, suveranității si independentei statului sau savirseste orice alte acte dușmănoase sau de natura a știrbi bunul renume al României devine nedemn de a purta înaltul titlu de cetățean roman.

Ca urmare, Consiliul de Stat poate retrage cetățenia romana aceluia care:

a)aflindu-se in străinătate, se face vinovat de fapte ostile fata de Republica Socialista România sau de natura a aduce știrbire bunului ei renume;

b)aflindu-se in străinătate, se înrolează in forțele armate ale unui stat străin ori, fara autorizarea organelor competente ale Republicii Socialiste România ocupa o funcție publica in serviciul unui alt stat;

c)pleaca din tara in mod clandestin sau fraudulos;

d)a obținut cetățenia romana in mod fraudulos;

e)este considerat, prin efectul legii străine, ca a dobindit o cetățenie străina si nu a făcut, potrivit art. 22, cerere de aprobare a renunțării la cetățenia romana sau, facind o asemenea cerere, ea nu i-a fost aprobata.

Ca urmare a acestor prevederi, se poate considera că apelanta P. A. nu mai este cetățean român chiar dacă nu figurează în evidențele instituțiilor mai sus menționate. Totodată, precizează că în conformitate cu prevederile art. 14 alin.1 din Legea nr.21/1991, legea cetățeniei române, Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, este cea care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română, fapt pentru care consideră că apelanta trebuie să se adreseze acestei instituții, anexând rezultatul tuturor verificărilor.

In consecința, consideră că reclamanta ar trebui să solicite Autorității Naționale pentru Cetățenie acordarea cetățeniei române, apoi, pe baza documentului de naturalizare să solicite înscrierea mențiunilor de schimbare a numelui de familie si a prenumelui si în final, atribuirea unui cod numeric personal.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta P. A. a solicitat, in contradictoriu cu pârâta P. Orașului Cisnadie, sa se constate ca este una si aceeasi persoana cu F. A., nascuta M. la data de 25.02.1927 in localitatea Brebi, Jud.Salaj, sa se constate ca prin naturalizare numele sau a devenit P. A., sa se constate ca prin efectul nasterii este cetatean roman, sa se dispuna modificarea numelui sau din F. A. in P. A. si sa se facă aceste mentiuni in registrul de nastere si in actul de casatorie, sa fie obligata parata sa-i atribuie cod numeric personal fiind cetatean roman prin efectul nasterii.

In conformitate cu disp.art.72 alin (6) lit.a din Metodologia cu privire la aplicarea unitara a dispozitiilor in materie de stare civila aprobata prin HG nr.64/2011, documente administrative eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Conventiei de la Haga din data de 5 octombrie 1961, prezentate pentru inregistrarea in registrele de stare civila romane, precum si traducerile acestora care sunt facute de notarul public din alta tara, se apostileaza.

Din continutul actelor depuse la dosar de catre Ministerul Afacerilor Interne – Directia Genarala de Pasapoarte, instanta fondului a retinut ca potrivit cadrului legal in vigoare in materie de cetatenie DirectiA Genarala de Pasapoarte are atributia de a furniza, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice indreptatite, datele referitoare la cetatenia romana cuprinse in Registrul national de evidenta a pasapoartelor simple, cu precizarea ca in continutul comunicarilor se mentioneaza toate datele existente in evidentele institutiei cu privire la confirmarea statutului de cetatean roman, data redodandirii/pierderii cetateniei romane, cu indicarea actului normativ incident.

In situatia in care reclamanta se afla in posesia documentului de naturalizare sau de schimbare a numelui, documente care sa fie supralegalizate in conditiile legii, iar traducerile in limba romana legalizate de un notar roman, reclamanta poate solicita inscrierea pe marginea actelor de stare civila ( nastere si casatorie ) a mentiunii privind schimbarea numelui de familie si a prenumelui dobandite in strainatate din F. A. in P. A. - cu prezentarea celorlalte documente necesare.

Astfel, cum în mod corect, a apreciat instanța de fond, în conditiile in care reclamanta ar fi in posesia acestor documente se poate adresa pe cale administrativa potrivit dispozitiilor OG nr.41/2003, privind dobandirea si schimbarea pe cale admnistrativa a numelor persoanelor fizice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.323/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, faptul că reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.98 din Codul civil nu este de natura sa suplineasca și indeplinirea cerintei, in sensul ca dovada identitatii se face cu actele de stare civila, insa aceste acte de stare civila trebuie sa corespunda sub toate aspectele si sa indice ca cel care face o solicitare corespunde din punct de vedere legal sub aspectul datelor mentionate in aceste acte cu persoana sa.

In ceea ce priveste atribuirea codului numeric personal, această competentă, cum în mod corect s-a reținut de prima instanță, revine pentru cetatenii romani serviciului de stare civila din cadrul serviciului comunitar judetean de evidenta a persoanelor, indiferent de locul nasterii, sau ultimului domiciliu avut in Romania, ori in speta reclamanta nu a facut dovada in primul rand ca este inca cetatean roman si s-a adresat acestei institutii si a fost refuzata.

De asemenea, în ceea ce privește obținerea actului de naturalizare in copie a reclamantei, s-a constatat că acesta este un demers personal al persoanei interesate pentru a obtine un act valabil si de care intelege sa se foloseasca, instanta neputandu-se substitui acesteia, cu atat mai mult cu cat copia trebuie apostilata, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare pe care instanta de judecata nu le poate efectua in numele reclamantei si nu exista nici o justificare legala de a efectua corepondenta cu vreun serviciu diplomatic, decat in cazurile justificate prin intermediul Ministerului de Externe.

Față de motivele mai sus arătate, tribunalul va respinge apelul declarat de apelanta reclamantă P. A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta reclamantăP. A.cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocat S. H. din municipiul Sibiu, ..6, . în contradictoriu cu intimata pârâtăP. ORAȘULUI C. – S. S. C.cu sediul în C., ..1, județul Sibiu, împotriva sentinței civile nr. 1840/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2016.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

D. A. D. C. P. G. I.

RED.C.P.

DACT.L.B.

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

JUDECĂTOR FOND – P. U.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Stare civila. Decizia nr. 419/2016. Tribunalul BUCUREŞTI