Succesiune. Decizia nr. 148/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 148/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 148/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 148 A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.01.2016
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: L. I. F.
JUDECĂTOR: R. E. G.
GREFIER: C. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelanții pârâți T. G. și I. M. împotriva sentinței civile nr. 6502/12.05.2015 pronunțate de Judecătoria Sector 3 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. V., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul reclamant prin avocat, cu delegație la dosar, lipsind apelanții pârâți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează tribunalului obiectul cauzei, stadiul procesual, precum și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Tribunalul constată că apelanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu interogatoriu.
Intimatul reclamant prin avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri de la dosar și arată că este de acord cu înscrisurile depuse de apelant.
Tribunalul încuviințează proba cu înscrisuri pentru apelant ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei și respinge proba cu interogatoriul având în vedere că nu se menționează care este teza probatorie. Ia act că intimatul nu solicită probe noi în apel.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul apelului.
Intimatul reclamant prin avocat solicită respingerea apelului, ca nefondat și arată că solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 10.01.2014 sub nr._ /2015, reclamantul T. V. în contradictoriu cu pârâții T. G. și I. M., a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța:
- să constate deschisă moștenirea defunctului T. C., decedat la data de 12.11.2012, cu ultimul domiciliu în București, . nr. 3, sector 3, CNP_, potrivit Certificatului de deces . nr._/12.11.2012 emis de Consiliul Local Sector 3 București;
- să constate că masa succesorală este compusă din: A. teren intravilan agricol în suprafață de 1494 mp, nr. cadastral_/2/2, CF 100393PI/1 situat în București, Drumul L. V., nr. 61-69, sector 3 cu următoarele lături și vecinătăți: la Nord – rest proprietate T. C. pe o lungime de 10,22 ml și pe lungime de 5,02 mp; la Sud – Drumul L. V. pe o lungime de 13,82 ml; la Vest – rest proprietate T. C. pe o lungime de 105,05 ml; la Est – C. Savrita, pe o lungime de 108,58 ml; B. teren intravilan agricol în suprafață de 953 mp, nr. cadastral_/2/3, CF 100393PI/1 situat în București, Drumul L. V., nr. 61-69, sector 3, având lături și vecinătăți: la Nord – . o lungime de 13,82 ml; la Sud – rest proprietate T. C., pe o lungime de 10,22 ml; la vest – rest proprietate T. C., pe o lungime de 62,21 ml și pe o lungime de 9,00 ml; la est C. Stavrita, pe o lungime de 72,37 ml.
- să constate că reclamantul are calitatea de moștenitor legal descendent fiu, prin acceptare expresă și tacită a moștenirii defunctului, cu o cotă de 1-1;
- să constate că cei doi pârâți, în calitate de succesibili - descendenți-fiu și respectiv fiică sunt străini de moștenire prin neacceptare în termenul legal prevăzut de art. 1103 Cod civil;
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că la data de 12.11.2012 a decedat tatăl său, T. C., iar de la deces pârâții nu s-au implicat cu nimic în efectuarea cheltuielilor de înmormântare și pomenire și nici anterior decesului nu au dorit să se implice în rezolvarea problemelor juridice și financiare ale defunctului legate de restituirea terenului în baza Legii nr. 18/1991, partajului dintre rude, lucrări de cadastru, procese pe rolul instanțelor de judecată.
Reclamantul a mai precizat că la data de 01.01.2010, la sediul BNP B. R. C., defunctul a încheiat actul de dezmembrare a proprietății terenului în suprafață de 5997 mp situat în București, Drumul L. V. nr. 61-69, sector 3 în trei loturi, dorind ca la fiecare să doneze o suprafață de teren, dar pârâții nu s-au prezentat la notariat în vederea semnării actelor.
În motivare s-a mai învederat că reclamantul a acceptat tacit și expres prin declarație autentică la notariat moștenirea defunctului. Mai mult, a menționat că s-a ocupat atât de cheltuielile de înmormântare și pomenire, cât și de cheltuielile anterioare decesului.
Reclamantul a apreciat valoarea masei succesorale la 20.000 lei.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. Art. 953, 954, 955, 962-964, 1103, 1106, 1108, 1114, 2545, 2547 C,civ., art. 452-453 C.proc.civ.
Pârâții, deși legal citați nu au formulat și depus întâmpinare la dosarul cauzei.
La data de 24.04.2015 reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare prin care a solicitat să se constate deschisă succesiunea defunctului T. C., să se constate că reclamantul are calitatea de unic moștenitor și că cei doi pârâți sunt străini de succesiune prin neacceptarea acesteia în termenul legal.
Prin sentința civilă nr. 6502/12.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București a fost admisă cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului T. C., s-a constatat calitatea de moștenitor legal a reclamantului, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală și constatată calitatea de străini de succesiune prin neacceptare în termenul legal a pârâților T. G. și I. M..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, având în vedere data introducerii cererii, respectiv 10.01.2014, precum și dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr.76/2012, potrivit cărora dispozițiile Noului Cod de Procedură Civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . acestuia, în prezența cauză sunt incidente prevederile Noului Cod de Procedură Civilă.
Potrivit art. 91 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii. Or, în cauză, data deschiderii moștenirii defunctului T. C. este reprezentată de data decesului acestuia, respectiv 12.11.2012. Având în vedere cele menționate anterior, precum și dispozițiile art. 91 din L.71/2011 interpretate per a contrario, instanța a reținut că în prezența cauză sunt aplicabile prevederile Codului civil din 2009.
În fapt, instanța a reținut că, astfel cum reiese din mențiunile certificatului de deces . nr._, eliberat de Consiliul Local al Sectorului 3 București, la data de 12.11.2012, numitul T. C., cu ultimul domiciliu în București, sector 3, ., nr.3, a decedat la data de 12.11.2012.
Potrivit art. 954 alin. 1 NCC, moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia. În consecință, în considerarea acestei dispoziții legale, instanța a constatat deschisă moștenirea rămasă de pe urma defunctului T. C., la data de 12.11.2012.
Instanța a reținut din certificatele de naștere depuse la dosarul, ca atât reclamantul, cât și pârâții au calitatea de fii ai defunctului, acestia fiind succesibili ai defunctului T. C., în virtutea calității acestora de fii, potrivit art. 962 raportat la art. 963 NCC, care consacră vocația succesorală legală și generală pentru descendenții defunctului.
În sistemul nostru de drept succesoral civil, calitatea de moștenitor nu se dobândește, însă ope legis, în contra voinței succesibilului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 1106 NCC, conform căruia nimeni nu este obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine. Consolidarea calității de moștenitor reclamă manifestarea neechivocă de voință a celui în drept s-o dobândească, în temeiul art. 1103 alin. 1 NCC, potrivit căruia dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii.
Potrivit art. 1108 NCC, acceptarea moștenirii poate fi expresă, atunci când succesibilul își însușește explicit titlul său calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, sau tacită, în ipoteza în care succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitatea sa de moștenitor, asemenea acte fiind exemplificate în art.1110 NCC.
Instanța a constatat că reclamantul a acceptat în mod expres succesiunea de urma defunctului T. C., prin declarația de acceptare a succesiunii legale, autentificată prin încheierea nr.277/22.02.2013 de către BNP A., efectuată în intervalul termenului de 1 an, calculat de la data deschiderii succesiunii.
În ceea ce privește acceptarea succesiunii rămase de pe urma defunctului T. C. de către pârâți, instanța a reținut că astfel cum rezultă din Încheierea nr.01/07.01.2014, din verificările efectuate în RNNEOS aferente perioadei 01.01.2007 și până la data de 07.01.2014 de pe urma defunctului s-a găsit înregistrată numai declarația de opțiune succesorală a reclamantului T. V.. Prin urmare, pârâții nu au efectuat acte de acceptare expresă a sucesiunii defunctului T. C. în termenul legal de 1 an de la deschiderea succesiunii. De asemenea, pârâții nu au formulat întâmpinare și nici nu au făcut dovada realizării în cadrul termenului de opțiune succesorală a unor acte sau fapte care să aibă semnificația unor acte de acceptare tacită a moștenirii.
Instanța a avut în vedere și faptul că deși pârâții au fost legal citați cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu la termenul din data de 27.05.2014, aceștia nu s-au prezentat în vederea administrării probei, astfel încât instanța a apreciat această atitudine procesuală ca fiind o mărturisire deplină, în conformitate cu prevederile art. 358 NCPC.
Prin urmare, întrucât nu s-a făcut dovada acceptării exprese sau a efectuării unor acte de acceptare tacită a succesiunii în termenul legal de 1 an de la data deschiderii acesteia, instanța a reținut că pârâții T. G. și I. M. au calitatea de străini de moștenire prin neacceptare.
Împotriva sentinței civile nr. 6502/12.05.2015 au declarat apel pârâții T. G. și I. M., ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr._ la data de 22.09.2015, prin care au solicitat desființarea sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare la instanța care a dispus-o pentru administrarea probatoriului.
În motivarea apelului, apelantii au aratat că in timpul priveghiului tatălui lor au avut intentia de a lua o biblie si mai multe fotografii, insa acest fapt nu s-a concretizat intrucat intimatul reclamant a inchis usile apartamentului si nu au mai avut acces .
Apelantii au sustinut ca au avut incredere ca fratele lor le va da lotul cuvenit asa cum a fost dorinta tatalui lor.
Apelantul pârât T. G. a aratat ca a avut o situatie medicala precara, ca a suferit o interventie chirurgicala complicata ce nu i-a permis sa se deplaseze in alte locuri decat la domiciliul fiicei sale si la spital.
Au menționat faptul că, toate actele de stare civilă ale părinților și actele de proprietate au fost luate de către reclamant, acesta fiind mandatat sa se ocupe de toate formalitatile legate de succesiune.
Au mai aratat ca desi au solicitat să cunoască situația juridică a masei partajabile, reclamantul a spus că se va ocupa personal și că averea se va împărți în mod corect.
Au invederat faptul că apelanții-pârâți au efectuat acte de acceptare pură, tacită, prin luarea imediat după decesu1 autorului părților a unor bunuri de suflet aparținând familiei, bunuri care se află în posesia lor.
Au precizat că instanța de a decăzut pârâții din dreptul de a mai solicita probatorii și a considerat lipsa la luarea interogatoriului ca un început de dovadă în recunoașterea dreptului în totalitate de unic moștenitor al reclamantului, adevărata intenție a apelanților-pârâți fiind ca reclamantul să se ocupe de toate formalitățile.
In sustinerea pelului, s-au atasat incrisuri medicale, fotografii, acte de stare civila, copii dupa CI apelantilor.
Reclamantul T. V. a formulat întâmpinare la data de 30.10.2015 prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței apelate.
A aratat că în cererea de apel nu sunt formulate critici împotriva sentinței civile nr.6502/12.05.2015, nefiind arătată în concret greșeala reținută de instanță.
A menționat că pe tot parcursul procesului apelanții-pârâți au fost citați, fiind de asemenea convocați și la cele două expertize efectuate pe fondul cauzei, pe parcursul desfășurării având posibilitatea de a transmite o cerere către instanță, starea de sănătate și lipsa posibilităților financiare nejustificând lipsa de reacție a acestora.
A precizat că la data decesului autorului lor T. C., pârâții aveau calitatea de succesibili - îndeplinind condițiile prevăzute de lege pentru a moștenii, fiind descendenți, dar care nu și-au exercitat încă dreptul de opțiune succesorala ( art 1100 alin (2) NCC), potrivit art. 1106 nimeni neputând fi obligat să accepte moștenirea care i se cuvine .
A invederat că apelanții-pârâții nu au făcut acte (fapte) cu valoare de acceptare expresă sau tacită a succesiunii, luarea unor fotografii de familie din casa defunctului și chiar o biblie nevalorând acte de acceptare tacită a succesiunii în sensul legii, neconstituind acte care exprimă neîndoielnic intenția de a accepta moștenirea, după cum prevede art. 1110 alin. (1), alin. (2 ), alin. (3) și alin. (4) NCC.
De asemenea, a aratat că la data de 1 iunie 2010, la sediul BNP B. R. C., tatăl părților a încheiat actul de dezmembrare a proprietății terenului în suprafață de 5997 mp situat în București, Drumul L. V., nr 61-69, sector 3 în trei loturi dorind ca fiecăruia din copii să-i doneze o suprafață de teren, apelanții-pârâți fiind așteptați la notariat pentru a semna actele de primire a donației, aceștia neprezentându-se.
Analizând sentința civilă atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a ansamblului materialului probator administrat în cauză, tribunalul expune următoarele considerente:
La data de 12.11.2012 a decedat numitul T. C., cu ultimul domiciliu în București, sector 3, ., nr.3, aspect ce rezultă din certificatul de deces . nr._, eliberat de Consiliul Local al Sectorului 3 București.
Pentru ca soarta juridică a moștenirii să nu rămână multă vreme incertă, dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat în termen de 1 an calculat de la deschiderea succesiunii conform art. 1103 din Codul civil.
Dreptul de optiune succesorala apartine tuturor persoanelor care au vocatie generala la mostenire, indiferent daca au vocatie concreta, adica nu numai celor care vor veni si il vor mosteni efectiv pe defunct.
Conform art. 1103 din Noul Cod Civil: “Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.” Ca atare, daca pana la data de 1 octombrie 2011 termenul era de sase (6) luni, incepand cu Noul cod civil termenul va fi de 1 an. Cu alte cuvinte, de la data decesului defunctului, succesiunea trebuie acceptata tacit sau expres in termen de 1 an.
Termenul de 1 an poate fi considerat rezonabil avand in vedere ca de multe ori in practica s-a considerat ca 6 luni ar fi totusi prea scurt avand in vedere si libertatea de munca si de circulatie a persoanelor din intreaga lume care se desfasoara astazi . si doar in baza unui act de identitate (cel putin in mai toate statele din Europa).
In ce priveste calcul termenului de acceptare, alin. 2 al art. 1103 prevede:
“Termenul de opțiune curge:
a) de la data nașterii celui chemat la moștenire, dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii;
b) de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătorești de declarare a morții celui care lasă moștenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morții sau hotărârea de declarare a morții la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moștenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocația sa la moștenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moștenirii.
În condițiile neexercitarii dreptului de acceptare a succesiunii in termenul mentionat mai sus, dreptul de a accepta succesiunea se stinge și, o dată cu acest drept se stinge, cu efect retroactiv și titlul de moștenitor, cei cu vocatie la succesiune devenind străini de succesiune prin neacceptare.
Mostenitorii persoanei care a decedat fara a fi apucat sa isi exercite dreptul de optiune succesorala, il vor exercita separat, fiecare pentru ce i s-ar cuveni, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor, astfel cum este stipulat in art.1103 din Codul civil.
In speța dedusă judecății au vocație la succesiune intimatul reclamant și apelantii pârâti în calitate de descendenti.
In art.1108 din noul Cod civil sunt reglementate felurile acceptarii, care poate fi:
– expresa, prin inscris autentic sau sub semnatura privata;
– tacita, cand succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea sa-l faca decat in calitate de mostenitor (acte de dispozitie, administrare definitiva ori folosinta a unor bunuri din mostenire – art.1110 din noul Cod civil).
Ca atare, orice succesibil care face un act sau fapt pe care nu ar putea sa il faca decat in calitate de mostenitor, beneficiaza de prezumtia potrivit careia acesta a facut respectivul act sau fapt cu intentia de acceptare a succesiunii. Daca doreste sa nu fie considerat succesor, persoana care are vocatie succesorala trebuie sa dea o declaratie notariala (in forma autentica) in care sa mentioneze in mod expres faptul ca nu doreste sa accepte succesiunea.
In art. 1110 sunt prevazute care sunt actele cu valoare de acceptare tacită.
(1) Actele de dispoziție juridică privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moștenirii atrag acceptarea tacită a acesteia. Sunt astfel de acte:
a) înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de către succesibil a drepturilor asupra moștenirii;
b) renunțarea, chiar gratuită, în folosul unuia sau mai multor moștenitori determinați;
c) renunțarea la moștenire, cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comostenitorilor sau moștenitorilor subsecvenți.
(2) De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacită a moștenirii actele de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri din moștenire.
(3) Actele de conservare, supraveghere și de administrare provizorie nu valorează acceptare, dacă din împrejurările în care acestea s-au efectuat nu rezultă că succesibilul și-a însușit prin ele calitatea de moștenitor.
(4) Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natură urgentă a căror îndeplinire este necesară pentru normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor moștenirii.
Raportând textele de lege de mai sus la situația de fapt reținută, tribunalul constata, în temeiul art.651 Cod civil, că la data de 12.11.2012 s-a deschis succesiunea de pe urma defunctului T. C., iar data pana la care se putea exprima optiunea de acceptare a succesiunii a fost 12.11.2013.
În cauza de față nu s-a invocat și nu s-a demonstrat de către apelantii pârâti nici unul dintre cazurile de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției. De asemenea nu s-a solicitat repunerea in termenul de acceptare a succesiunii in termen prevazut de lege de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie.
Din probele administrate rezulta ca apelantii parati nu au luat legatura cu intimatul reclamant, nu s-au interesat de bunurile din masa succesorala, nu au achitat datoriile succesiunii si nu si-au insusit nici un bun al defunctului, de natura a forma convingerea ca s-a dorit fara echivoc acceptarea succesiunii, consecinta acestei atitudini fiind faptul ca au devenit straini de succesiune prin neacceptare in termenul legal de 1 an de la deces.
Tribunalul nu retine sustinerile apelantilor parati in sensul acceptarii de catre acestia a moștenirii dupa defunctul T. C. in mod tacit, întrucat acestia nu au facut dovada efectuarii unui act sau fapt pe care nu îl putea săvârși decât în calitatea lor de erede și din care rezultă indirect, dar neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii, potrivit art. 1110 C. civil .
In apel, s-a sustinut pentru prima data de apelantii-parati ca au luat din casa tatalui lor fotografii. Or, este recunoscut in mod constant in doctrina si practica judiciara ca luarea din patrimoniul defunctului de obiecte cu valoare sentimentala, de amintire, nu echivaleaza cu o acceptare tacita a succesiunii, deoarece, prin esenta lor, aceste obiecte nu au o valoare patrimoniala semnificativa si nu denota intentia de apropriere a patrimoniului defunctului, de comportare ca un mostenitor, ci, eventual o relatie de afectiune care a existat intre succesibil si defunct si care nu implica in mod obligatoriu si acceptarea succesiunii.
Faptul ca apelantii parati au luat niste fotografii din ultimul domiciliu al defunctului lor tata, aspect nedovedit in nici un fel, de altfel, nu se poate sti cu certitudine daca fotografiile depuse la dosar sunt cele luate din casa defunctului, nu echivaleaza cu un act de acceptare a succesiunii.
Imprejurarea aratata de apelantul parat in sensul ca a suferit o interventie complicata si ca starea sa de sanatate nu i-a permis deplasari, nu reprezinta o scuza in neefectuarea unui act din care sa rezulte fara dubiu vointa sa de a accepta succesiunea ramasa dupa defunctul au tata.
Ambii apelanti parati aveau posibilitatea recunoscuta de lege sa-si exprime faptul acceptarii succesiunii printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata. Or, din actele dosarului nu rezulta o astfel de dovada.
In situatia in care succesibilii au avut probleme de sanatate in termenul de acceptare a succesiunii, se putea da declaratia de acceptare a succesiunii la domiciliul lor sau chiar la spital, notarul putand fi chemat in acest sens.
Imprejurarea ca timp de 1 an, apelantii parati nu au intreprins nimic de natura a forma convingerea tribunalului ca au acceptat succesiunea ramasa dupa defunctul lor tata, reprezinta lipsa acestora de diligenta care poate echivala cu un dezinteres fata de succesiunea tatalui lor.
Faptul ca s-au increzut in intimatul reclamant, intrucat asa cum au mentionat in cererea de apel, i-au dat acestuia un mandat in sensul ocuparii de formalitatile succesiunii, nu ii scutea pe acestia sa nu intreprinda nimic si sa stea in pasivitate totala. Mai mult sustinerea apelantilor in sensul ca au mandatat pe fratele lor sa se ocupe de succesiune nu este dovedita prin nicio proba in dosar.
Tribunalul observa ca in imposibilitatea prezentarii in instanta pentru apararea drepturilor lor, apelantii parati aveau posibilitatea sa-si angajeze un avocat pentru a beneficia de asistenta juridica acordata de un profesionist.
In contextul in care apelantii parati nu s-au prezentat nici la dosarul de fond nici in dosarul de apel, instantele pot cerceta cauza numai prin prisma probelor propuse de partea adversa care a initiat cererea de chemare in judecata, or neprezentarea si nepropunerea unor dovezi din care sa rezulte contrariul celor retinute de instanta de fond in conditiile in care procedura de citare a fost legal indeplinita, denota dezinteres fata de solutionarea cererii. Judecatorul nu poate propune probe pentru partile lipsa, intrucat ar incalca dreptul de dispozitie al partilor, acestea fiind cele care au obligatia de a dovedi pretentiile si apararile lor.
In concluzie, Tribunalul retine ca nu s-a facut dovada efectuarii de catre apelantii parati a unor acte cu valoare de acceptare tacita.
Gasind neintemeiate motivele de apel si apreciind ca in cauza de fata, instanta a constatat in mod corect ca numai reclamantul - a facut dovada acceptarii exprese a succesiunii de pe urma defunctului sau tata, tribunalul, in considerarea prevederilor art. 480 C.p. c. va respinge calea de atac ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulate de apelanții pârâți T. G. domiciliat în sector 3, București, ., nr. 2, ., .>I. M., cu domiciliul în sector 3, București, ., nr. 3, ., ., împotriva sentinței civile nr. 6502/12.05.2015 pronunțata de Judecătoria Sector 3 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant T. V., cu domiciliul procesual ales în sector 3, București, Calea Calarasilor, nr. 173, ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronuntata in sedinta publica azi, 14.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
L. I. F. R. E.G. C. C.
Red.L.I.F.
Thred. CIM/2ex.
JS1- Jud. A. M. D.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 452/2016.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 79/2016. Tribunalul... → |
|---|
