Contestaţie la executare. Decizia nr. 2442/2015. Tribunalul BUZĂU

Tribunalul BUZĂU - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 2442/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 10056/200/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2442

Ședința publică de la 01 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. M.

Judecător D. R.

Grefier E. D.

Pe rol, judecata apelului declarat de intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., cu sediul procesual ales în municipiul B., ., județ B., împotriva sentinței civile nr._ din 31.10.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu contestatoarea R. A. MUNICIPALĂ „RAM” B., cu sediul în municipiul B., . AB, județ B. și intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G., cu sediul în municipiul G., ., județ G..

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata RAM B., consilier juridic M. V., potrivit împuternicirii de reprezentare juridică pe care o depune la dosar (fila 22), au lipsit apelanta Administrația județeană a Finanțelor Publice B. și intimata DGFP G..

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că dosarul se află la primul termen de judecată; cererea de apel a fost comunicată intimaților; la data de 09.02.2015, intimata RAM B. a depus la dosar întâmpinare, nu s-a formulat răspuns la aceasta, după care:

Procedura de citare legal îndeplinită.

Tribunalul constată că cele două seturi de înscrisuri, însoțite de borderou, pentru termenul de judecată din 28.10.2014 privesc dosarul de fond, nu sunt depuse în calea de atac, nu au fost cusute și numerotate, fiind regăsite în dosarul primei instanțe la filele 134 – 193.

Consilier juridic M. V. arată că nu are cereri de formulat. Precizează că nu a fost soluționat în calea de atac dosarul civil nr._ de către ICCJ, dosarul se află în procedura prealabilă, nu s-a fixat termen de judecată.

Nemaifiind cereri, excepții, probe, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în dezbaterea apelului formulat.

Având cuvântul pentru intimata RAM B., consilier juridic M. V. solicită respingerea apelului declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. ca nefondat, menținerea soluției pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică, pentru următoarele considerente:

Solicită instanței să se constate că titlul executoriu în baza căruia ar fi trebuit să fie demarată executarea ar fi trebuit să fie decizia de impunere nr.247/28.02.2014 și nu titlu executoriu nr.1 din 05.05.2014. În acest sens, se raportează la dispozițiile art.172 alin.3 din OG 92/2003, potrivit cărora, în situația în care titlul executoriu emis nu poate fi atacat pe altă cale, acesta poate fi atacat pe calea contestației la executare și poate fi formulată și contestație la titlu.

Titlul executoriu în baza căreia s-a pornit executarea este titlul executoriu nr.1/05.05.2014 și nu decizia de impunere 247/2014, iar titlul executoriu în baza căruia s-a demarat procedura execuțională nu poate fi atacat pe cale administrativă sau pe altă cale jurisdicțională, cu excepția contestației la executare. Prin raportare la art.145 alin.1 din OG 92/2003, executarea silită începe prin comunicarea somației, care este însoțită de un exemplar al titlului executoriu. În acest sens, somația se află la filele 9, iar titlul executoriu la filele 10,12, care nu este același cu decizia de impunere nr.247/2014, care este titlu executoriu, prin raportare la art.110 alin.3 lit.a din OG 92/2003, coroborat cu art.141 alin.2 din OG 92/2003.

Potrivit dispozițiilor art.662 alin.1 Cod pr.civilă, executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă. În acest sens, se poate observa la filele 13-15, Raportul Curții de Conturi. Toate sumele reprezintă creanțe fiscale ce au fost contestate în contencios, cu privire la unele există soluții, altele nu sunt definitive. Există o singură decizie definitivă, nr.3290/15.05.2014 a Curții de Apel Ploiești (depusă la filele 41-47) .

Toate deciziile accesorii sunt aferente deciziei de impunere nr.247/14.02.2014. Toate acestea sunt creanțe fiscale, pe care înțeleg să le conteste sub aspectul legalității și al temeiniciei.

La filele 13,15 se află Raportul Curții de Conturi, prin care se constată că TVA-ul la subvenții este neexigibil. Raportat la art.31 alin.1 și 2 din Legea 94/1992, Curtea de Conturi este autoritatea supremă cu privire la constările făcute și nicio autoritate de control, sub niciun motiv, nu poate constata altceva decât a constatat Curtea de Conturi.

Titlul executoriu nu este unul și același cu decizia de impunere, apreciază că acest titlu executoriu are o existență de sine stătătoare, trebuia să fie trimisă somația, iar atașat acesteia, ca și titlu de executare, decizia de impunere, nu alt titlu executoriu – 1/05.05.2014.

Să se rețină efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Cu privire la suma pe care se pretinde că în mod eronat, instanța de fond a reținut-o, arată că intimata RAM a dovedit (filele 134-136) că aceste sume au fost reținute prin titlul executoriu, pe cale de consecință sunt aplicabile disp.art.723 Cod pr.civilă, coroborat cu art.174 alin.4 din OG 92/2003.

Concluzii de respingere a apelului declarat de intimata Administrația Finanțelor Publice B., ca nefondat. Depune note scrise.

Tribunalul, în conformitate cu art.394 alin.1 Cod pr.civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

După deliberări,

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra prezentului apel civil, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ din data de 23.05.2014, contestatoarea R. A. MUNICIPALĂ „RAM” B., în contradictoriu cu intimații ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE – B. și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE – G., a solicitat: 1. anularea în parte a titlului executoriu nr. 1/05.05.2014, emis de AJFP – B., pentru suma de 17.494.048 lei; 2. anularea în parte a somației nr. 10/_ /_, emisă de AJFP – B., pentru suma de 17.494.048 lei: 3. restabilirea situației anterioare executării.

În motivare, contestatoarea a susținut, în esență, că: a) debitul nu este exigibil, fapt confirmat și de Raportul Curții de Conturi a României din 10.02.2012 în care s-a reținut că „regia nu a primit de la bugetul local, TVA la subvenția/ajutorul de stat pentru furnizarea energiei termice către populație solicitându-se Regiei Autonome Municipale RAM – B. ca sumele aferente TVA la subvenție să fie înregistrate în contul 4428 – Taxă pe valoare adăugată neexigibilă”; b) debitul nu este datorat, așa cum rezultă și din Decizia civilă nr. 3290/15.05.2014 a Curții de Apel – Ploiești potrivit căreia „ regia nu a încasat niciodată de la autoritatea publică locală TVA la subvenția/ajutorul de stat pentru furnizarea energiei termice către populație”; c) actele de executare s-au făcut cu încălcarea legii, respectiv art. 110 alin. 3 lit. a) și art. 141 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 și art. 662 alin. 1 C.pr.civ.

În dovedirea contestației, au fost depuse următoarele înscrisuri: O.P. nr. 475/21.05.2014 reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei, Somația nr. 10/_ /_, Titlul executoriu nr. 1/05.05.2014, Raportul de control din 10.02.2012 al Camerei de conturi – B., Sentința civilă nr. 3458/25.09.2013, pronunțată de Tribunalul B., Note de ședință în Dosarul nr._ aflat pe rolul C.A. – Ploiești, Precizările nr._/19.02.2012, Adresa nr. 3690/21.03.2014, Adresa nr. 4573/17.04.2014, Adresa nr. 5449/14.05.2014.

Intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE – B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, susținând, în esență că: a) motivele invocate în contestație nevizând legalitatea actelor de executare, nu pot conduce la anularea actelor de executare emise în conformitate cu dispozițiile art. 145 din OG nr. 92/2003; b) contestatoarea figurează în evidențele fiscale cu TVA de plată exigibilă, TVA stabilită prin Decizia de impunere nr. F BZ 247/28.02.2014 prin care s-au calculat obligații fiscale accesorii la debitul suplimentar TVA până la data de 19.02.2014, astfel: dobânzi TVA – 2.736.055 lei și penalități de întârziere – 1.758.458 lei; c) titlul executoriu și somația de plată au fost emise cu respectarea prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Prin răspunsul la întâmpinare, contestatoarea a reiterat motivele arătate in cererea de chemare in judecată.

Instanța a încuviințat pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Prin s.c. nr._/31.10.2014, Judecatoria Buzau a admis, in parte, cererea având ca obiect contestație la executare formulată de contestatoarea R. A. MUNICIPALĂ „RAM” B., în contradictoriu cu intimații ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE – B. și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE – G.; a dispus anularea, în parte, a titlului executoriu nr. 1/05.05.2014 pentru suma de_ lei și a menținut executarea silită pentru suma de_ lei în dosarul execuțional nr. 828/10/_ /_ aflat pe rolul AJFP B.; a dispus anularea în parte a somației nr. 10/_ /_ pentru suma de_ lei și a menținut executarea silită pentru suma de_ lei în dosarul execuțional nr. 828/10/_ /_ aflat pe rolul AJFP B.; a admis cererea de întoarcere a executării silite formulată de contestatoarea R. A. MUNICIPALĂ „RAM” B., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G.; a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de_ lei, cu titlu de TVA, precum și dobânzi și penalizări de întârziere aferente TVA, la ajutorul de stat acordat de la bugetul local, pentru furnizarea agentului termic către populație; a respins capatul de cerere privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiat.

Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: in urma inspecției fiscale efectuate de AJFP B. la RAM B., finalizată prin raportul de inspecție fiscală nr. 433/28.02.2014, fila 118-128, s-au stabilit în sarcina RAM B. obligații de plată suplimentare față de evidența contabilă, pentru care a fost emisă decizia de impunere nr. 247/28.02.2014, aceste sume fiind de_ lei - dobânzi și penalități de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată si de_ lei - taxa pe valoarea adăugată.

Pentru aceste motive, au fost emise somația nr. 10/_ /_ din data de 05.05.2014 și titlul executoriu nr. 1/05.05.2014, comunicate la data de 13.05.2014, fila 9.

Potrivit art. 172 alin. 3 din OG 92/2003 rep. - (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Instanța a fost învestită cu o contestație la executare, prin care contestatoarea solicită anularea în parte a somației si a titlului executoriu, motivat de faptul că nu datorează sumele susmenționate.

Pe de altă parte, instanța a reținut că raportul Curții de Conturi a României-Camera de Conturi B. din data de 10.02.2012, fila 55-102, act ce a stat la baza raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 28.02.2014, a fost anulat în parte, respectiv numai în ceea ce privește măsurile referitoare la stabilirea si evidențierea in contabilitate a TVA aferentă subvențiilor încasate de la bugetul de stat.

Prin Decizia nr. 3290/15.05.2014, pronunțată de Curtea de apel Ploiești in dosarul nr._, s-a respins ca nefondat recursul declarat de Curtea de Conturi a României împotriva Sentinței nr. 3458/25.09.2013 pronunțată de Tribunalul B.-Secția a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal, menținând sentința atacată ca fiind legală si temeinică. S-a stabilit în mod irevocabil faptul că RAM B. nu poate fi obligată la restituirea sumei aferentă TVA câtă vreme aceasta nu a fost inclusă in subvenție, în contextul în care, potrivit bugetului local, TVA la subvenția pentru furnizarea energiei termice nu a fost prevăzută.

În considerarea celor expuse anterior și având în vedere principiul de drept resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis (anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial), instanța a admis capetele de cerere privind anularea în parte a titlului executoriu nr.1/05.05.2014 pentru suma de_ lei și a mentinut executarea silită pentru suma de_ lei în dosarul execuțional nr. 828/10/_ /_ aflat pe rolul AJFP B. și a somației nr. 10/_ /_ pentru suma de_ lei și a menținut executarea silită pentru suma de_ lei în dosarul execuțional nr. 828/10/_ /_ aflat pe rolul AJFP B..

Pe cale de consecință, a admis si cererea de întoarcere a executării silite si a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de_ lei, cu titlu de TVA, precum și dobânzi și penalizări de întârziere aferente TVA, la ajutorul de stat acordat de la bugetul local, pentru furnizarea agentului termic către populație.

Cu privire la solicitarea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, instanța a respins acest capăt de cerere, ca neîntemeiat, având în vedere dispozițiile art. 45 alin. 1 lit. f din OUG 80/2013, care prevăd faptul că, în situația în care contestația este admisă, iar prezenta hotărâre ar rămâne definitivă, contestatorul poate solicita restituirea taxei judiciare de timbru achitate.

Impotriva sentintei a declarat apel intimata, care a criticat solutia pentru nelegalitate si netemeinicie, din urmatoarele considerente: R. Autonoma Municipala RAM Buzau a fost supusa inspectiei fiscale, inspectie finalizata prin raportul de inspectie fiscala nr. 433/28.02.2014. Urmare a constatarilor inspectiei fiscale, au fost stabilite obligatii de plata suplimentare fata de evidenta contabila, obligatii pentru care a fost emisa decizia de impunere nr. 247/28.02.2014. Sumele de plata suplimentare fata de evidenta contabila sunt 12.999.525 lei TVA si 4.494.523 lei dobanzi si penalitati de intarziere TVA.

Contestatoarea a depus la AJFP Buzau contestatie impotriva raportului de inspectie din data de 28.02.2014 si a deciziei de impunere nr. 247/28.02.2014, contestatie solutionata prin decizia nr. 167/18.06.2014 si contestata in instanta de contencios adminiostrativ, facand obiectul dosarului nr._ al Curtii de Apel Ploiesti.

In conformitate cu prevederile art. 215 al. 1 din OG nr. 92/2003, introducerea contestatiei pe cale administrativa nu suspenda executarea actului administrativ fiscal; insa al. 2 precizeaza ca dispozitiile acestui articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executarii actului administrativ fiscal, in temeiul legii contenciosului administrativ nr. 54/2004.

Arata ca, in speta, contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare nu ca urmare a nerespectarii dispozitiilor privitoare la masurile de executare sau la indeplinirea unor masuri in sens contrar legii, ci ca urmare a faptului ca pretinde ca decizia de impunere prin care s-au individualizat sumele de plata stabilite suplimentar de inspectia fiscala nu sunt datorate si sunt contestate pe cale administrativa.

Instanta de fond, in mod gresit, a dispus anularea actelor de executare, ignorand dispozitiile legale aplicabile. Actul normativ care reglementeaza procedura executarii silite, respectiv contestatia la executare silita in materia raporturilor juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat este OG nr. 92/2003.

Potrivit art. 172 cod procedura fiscala persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare. In conformitate cu prevederile acestui articol, competenta instantelor judecatoresti de a solutiona contestatia la executare se limiteaza la cercetarea legalitatii formelor de urmarire propriu zise si a survenirii unor cauze legate de stingerea debitului fiscal.

Ele nu pot verifica insa temeinicia si legalitatea titlului de creanta, adica modul in care s-a facut stabilirea obligatiilor fiscale sau calculul acestora; atare situatii pot fi verificate numai de organele specializate, conform legii speciale.

Intrucat legea prevede posibilitatea atacarii titlului de creanta pe o cale speciala (legea 554/2004 privind contenciosul administrativ-contestatia impotriva actului administrativ fiscal), titlul de creanta care nu a fost desfiintat la acest moment de instanta de contencios, in opinia apelantei actele de executare sunt pe deplin valabile.

Arata ca somatia si titlul executoriu au fost intocmite cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de codul de procedura fiscala pentru valabilitatea acestora si ca nu a intervenit nicio cauza de stingere a debitului fiscal. Apreciaza ca solutia pronuntata de instanta investita cu aceasta contestatie la executare s-a subrogat in dreptul instantei de contencios, anuland actul respectiv.

Instanta de fond trebuia, in virtutea rolului activ, consacrat de art. 22 al. 4 cod de procedura fiscala, tebuia sa faca aplicarea dispozitiilor art. 413 al. 1 pct. 1 cod de procedura fiscala privind solutionarea irevocabila a contenciosului administrativ, deoarece este de netagaduit faptul ca solutionarea prezentei cereri este in stransa legatura cu solutionarea contestatiei impotriva raportului de inspectie fiscala din 28.02.2014 si a deciziei de impunere nr. 247/28.02.2014; in atare situatie, suspendarea este de natura sa preintampine situatiile in care instantele judecatoresti ar pronunta hotarari contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilitatii raporturilor juridice existente intre parti.

Totodata, instanta de fond dispune si intoarcerea executarii silite si obligarea institutiei apelante la plata catre contestatoare a sumei de_ lei cu titlu de TVA, precum si dobanzi si penalitati de intarziere aferente.

Aceasta solutie este gresita, deoarece instanta nu poate retine avand in vedere ca titlul nu a fost desfiintat irevocabil de o instanta competenta material pana la acest moment si avand in vedere faptul ca nu s-a trecut la executarea vreunei sume de bani in urma emiterii somatiei, fapt ce o indreptateste sa se intrebe cum a ajuns instanta sa individualizeze aceasta suma pe care instanta o pune sa o plateasca reclamantei.

F. de aceste considerente, solicita admiterea apelului, asa cum a fost formulat, modificarea in tot a sentintei, iar pe fond respingerea contestatiei, ca neintemeiata.

Intimata RAM a depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care solicita respingerea apelului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii instantei de fond.

Arata ca executarea silita s-a demarat impotriva regiei prin emiterea titlului executoriu nr. 1/05.05.2014 si a somatiei nr. 10/_ /_; ca organele de inspectie fiscala au stabilit obligatii de plata suplimentare, pentru care s-a emis decizia de impunere nr. 247/28.02.2014; ca AJFP Buzau a procedat la demararea executarii silite prin emiterea somatiei nr. 10/_ /_, a titlului executoriu nr. 1/05.05.2014; ca, in conditiile in care chiar AJFP precizeaza ca sumele impuse la plata au fost constatate prin decizia de impunere F-BZ-247/2014, decizie in baza careia nu s-a demarat procedura executionala, incalcandu-se dispozitiile art. 110 al. 3 lit. a din OG nr. 92/2003 si art. 141 al. 2 din OG nr. 92/2003, intervine aplicabilitatea prevederilor art. 172 al. 3 din OG nr. 92/2003; ca titlul executoriu in baza caruia s-a pornit executarea silita este nr. 1/05.05.2014 si nu decizia de impunere nr. 247/2014; ca acest titlu executoriu nu poate fi atacat pe cale administrativa sau pe alta cale jurisdictionala, cu exceptia contestatiei la executare; ca, prin Decizia nr. 3290/15.05.2014, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr._ *, instantele de judecata au constatat in mod irevocabil ca regia nu a incasat niciodata de la autoritatea publica locala TVA la subventie / ajutor de stat pentru furnizarea energiei termice catre populatie; ca, pentru asigurarea diferentei de pret in vederea furnizarii energiei termice catre populatie intervine inaplicabilitatea art. 137 din Legea nr. 571/2003.

In final, arata ca se poate retine efectul pozitiv al puterii de lucru judecat din decizia 3290/15.05.2014 al Curtii de Apel Ploiesti, motiv pentru care solicita respingerea apelului.

Examinand apelul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, prin prisma dispozitiilor legale incidente, tribunalul apreciaza ca este intemeiat si urmeaza sa fie admis, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept: obiectul prezentei cauze rezida in contestatia la executare formulata de contestatoarea R. A. MUNICIPALĂ „RAM” B., în contradictoriu cu intimații ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE – B. și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE – G., care a solicitat:

1. anularea în parte a titlului executoriu nr. 1/05.05.2014, emis de AJFP – B., pentru suma de 17.494.048 lei;

2. anularea în parte a somației nr. 10/_ /_, emisă de AJFP – B., pentru suma de 17.494.048 lei;

3. restabilirea situației anterioare executării.

În motivarea contestatatiei, s-a aratat ca:

- debitul nu este exigibil, fapt confirmat și de Raportul Curții de Conturi a României din 10.02.2012 în care s-a reținut că „regia nu a primit de la bugetul local, TVA la subvenția/ajutorul de stat pentru furnizarea energiei termice către populație solicitându-se Regiei Autonome Municipale RAM – B. ca sumele aferente TVA la subvenție să fie înregistrate în contul 4428 – Taxă pe valoare adăugată neexigibilă”;

- debitul nu este datorat, așa cum rezultă și din Decizia civilă nr. 3290/15.05.2014 a Curții de Apel – Ploiești potrivit căreia „ regia nu a încasat niciodată de la autoritatea publică locală TVA la subvenția/ajutorul de stat pentru furnizarea energiei termice către populație”;

- actele de executare s-au făcut cu încălcarea legii, respectiv art. 110 alin. 3 lit. a) și art. 141 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 și art. 662 alin. 1 C.pr.civ.

Impotriva sentintei este exercitat apelul de fata, criticile apelantei vizand, in esenta, urmatoarele aspecte:

- instanta de fond, in mod gresit, a dispus anularea actelor de executare, ignorand dispozitiile legale aplicabile; actul normativ care reglementeaza procedura executarii silite, respectiv contestatia la executare silita in materia raporturilor juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat este OG nr. 92/2003.

- potrivit art. 172 cod procedura fiscala persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare; in conformitate cu prevederile acestui articol, competenta instantelor judecatoresti de a solutiona contestatia la executare se limiteaza la cercetarea legalitatii formelor de urmarire propriu zise si a survenirii unor cauze legate de stingerea debitului fiscal; ele nu pot verifica insa temeinicia si legalitatea titlului de creanta, adica modul in care s-a facut stabilirea obligatiilor fiscale sau calculul acestora; atare situatii pot fi verificate numai de organele specializate, conform legii speciale.

- intrucat legea prevede posibilitatea atacarii titlului de creanta pe o cale speciala (legea 554/2004 privind contenciosul administrativ-contestatia impotriva actului administrativ fiscal), titlul de creanta care nu a fost desfiintat la acest moment de instanta de contencios, actele de executare sunt pe deplin valabile.

- somatia si titlul executoriu au fost intocmite cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de codul de procedura fiscala pentru valabilitatea acestora si nu a intervenit nicio cauza de stingere a debitului fiscal; prin solutia pronuntata de instanta investita cu aceasta contestatie la executare s-a subrogat in dreptul instantei de contencios, anuland actul respectiv.

- instanta de fond trebuia, in virtutea rolului activ, consacrat de art. 22 al. 4 cod de procedura fiscala, sa faca aplicarea dispozitiilor art. 413 al. 1 pct. 1 cod de procedura fiscala privind solutionarea irevocabila a contenciosului administrativ, deoarece este de netagaduit faptul ca solutionarea prezentei cereri este in stransa legatura cu solutionarea contestatiei impotriva raportului de inspectie fiscala din 28.02.2014 si a deciziei de impunere nr. 247/28.02.2014; in atare situatie, suspendarea este de natura sa preintampine situatiile in care instantele judecatoresti ar pronunta hotarari contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilitatii raporturilor juridice existente intre parti.

- solutia privind intoarcerea executarii silite si obligarea institutiei apelante la plata catre contestatoare a sumei de_ lei cu titlu de TVA, precum si dobanzi si penalitati de intarziere aferente este gresita, deoarece instanta nu poate retine avand in vedere ca titlul nu a fost desfiintat irevocabil de o instanta competenta material pana la acest moment si avand in vedere faptul ca nu s-a trecut la executarea vreunei sume de bani in urma emiterii somatiei, fapt ce o indreptateste sa se intrebe cum a ajuns instanta sa individualizeze aceasta suma pe care instanta o pune sa o plateasca reclamantei.

F. de aceste critici, tribunalul retine ca, asa cum rezulta din actele dosarului, in urma inspecției fiscale efectuate de AJFP B. la RAM B., finalizată prin raportul de inspecție fiscală nr. 433/28.02.2014, filele 118-128 dosar fond, s-au stabilit în sarcina RAM B. obligații de plată suplimentare față de evidența contabilă, pentru care a fost emisă decizia de impunere nr. 247/28.02.2014, aceste sume fiind de_ lei - dobânzi și penalități de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată si de_ lei - taxa pe valoarea adăugată.

Pentru aceste motive, au fost emise somația nr. 10/_ /_ din data de 05.05.2014 și titlul executoriu nr. 1/05.05.2014, comunicate la data de 13.05.2014, fila 9 dosar fond.

Raportul Curții de Conturi a României-Camera de Conturi B. din data de 10.02.2012, act ce a stat la baza raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 28.02.2014, a fost anulat în parte, respectiv numai în ceea ce privește măsurile referitoare la stabilirea si evidențierea in contabilitate a TVA aferentă subvențiilor încasate de la bugetul de stat.

Contestatoarea a depus la AJFP Buzau contestatie impotriva raportului de inspectie din data de 28.02.2014 si a deciziei de impunere nr. 247/28.02.2014, contestatie solutionata prin decizia nr. 167/18.06.2014 si contestata in instanta de contencios administrativ, facand obiectul dosarului nr._ al Curtii de Apel Ploiesti.

Prin Decizia nr. 3290/15.05.2014, pronunțată de Curtea de apel Ploiești in dosarul nr._, s-a respins ca nefondat recursul declarat de Curtea de Conturi a României împotriva Sentinței nr. 3458/25.09.2013 pronunțată de Tribunalul B.-Secția a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal, menținând sentința atacată ca fiind legală si temeinică; prin aceeasi hotarare, s-a stabilit în mod irevocabil faptul că RAM B. nu poate fi obligată la restituirea sumei aferentă TVA câtă vreme aceasta nu a fost inclusă in subvenție, în contextul în care, potrivit bugetului local, TVA la subvenția pentru furnizarea energiei termice nu a fost prevăzută.

Prin prezenta contestatie la executare, contestatoarea RAM Buzau solicita anularea în parte a titlului executoriu nr. 1/05.05.2014, emis de AJFP – B., pentru suma de 17.494.048 lei; anularea în parte a somației nr. 10/_ /_, emisă de AJFP – B., pentru suma de 17.494.048 lei; 3. restabilirea situației anterioare executării.

Temeiul de drept al contestatiei la executare il reprezinta dispozitiile art. 172-174 din OG nr. 92/2003 si prevederile art. 711-723 cod de procedura civila.

Potrivit dispozitiilor art. 172 alin.1 din OG 92/2003, persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii, iar potrivit alin.3, contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.

Potrivit dispozitiilor art. 110 pct.3 din OG 92/2003, titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se idividualizeaza creanta fiscala.

In speta, contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare nu ca urmare a nerespectarii dispozitiilor privitoare la masurile de executare sau la indeplinirea unor masuri in sens contrar legii, ci ca urmare a faptului ca pretinde ca decizia de impunere prin care s-au individualizat sumele de plata stabilite suplimentar de inspectia fiscala nu sunt datorate si sunt contestate pe cale administrativa.

Potrivit art. 205 din OG 92/2003, titlul de creanță poate fi contestat în cadrul unei proceduri speciale, care impune contribuabilului obligația de a se adresa organului emitent, obligat la rândul său să răspundă contestației administrative printr-o nouă decizie care, potrivit dispozițiilor art. 218 alin.2 C. pr. civ., poate fi contestată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă potrivit legii.

Or, cuantumul creantei puse in executare prin titlul executoriu mentionat a fost contestat pe calea contestatiei impotriva titlului de creanta, iar titlul executoriu nu conține alte sume decât cele din deciziile de impunere menționate.

De altfel, intreaga motivare a recursului si contestatiei la executare se refera la faptul ca titlul executoriu ar fi incorect întocmit, fara insa a se arata ce anume din conținutul acestuia este incorect si care sunt dispozițiile legale incalcate; astfel, orice susținere privind datorarea unor sume mai mici decât cele cuprinse in actele de executare contestate trebuie insotita de temeiul legal si de modalitatea de calcul in baza cărora calculul obligațiilor de plata nu a fost corect efectuat.

De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 172 cod de procedura fiscala, competenta instantelor judecatoresti de a solutiona contestatia la executare se limiteaza la cercetarea legalitatii formelor de urmarire propriu zise si a survenirii unor cauze legale de stingere a debitului fiscal. Ori, masurile dispuse de apelanta sunt legale si nu au intervenit, in speta, cauze legale de stingere a debitului.

Consilier juridic M. V., pentru intimata RAM Buzau, arata ca titlul executoriu în baza căruia ar fi trebuit să fie demarată executarea ar fi trebuit să fie decizia de impunere nr.247/28.02.2014 și nu titlul executoriu nr.1 din 05.05.2014.

Tribunalul are in vedere ca prezenta contestatie la executare este formulata impotriva titlului executoriu nr. 1/05.05.2014, emis de AJFP Buzau si somatiei nr. 10/_ /_, iar in conformitate cu prevederile art. 172 cod de procedura fiscala, anterior enuntate, competenta instantelor judecatoresti de a solutiona contestatia la executare se limiteaza la cercetarea legalitatii formelor de urmarire propriu zise si a survenirii unor cauze legale de stingere a debitului fiscal. Ori, masurile dispuse de apelanta sunt legale si nu au intervenit, in speta, cauze legale de stingere a debitului.

Nu in ultimul rand, nu a fost soluționat în calea de atac dosarul civil nr._ de către ICCJ, dosarul se află în procedura prealabilă, nu s-a fixat termen de judecată, astfel incat nu este pronuntata, la acest moment, o solutie definitiva, prin care sa se statueze, cu putere de lucru judecat asupra sumelor datorate de intimata RAM Buzau.

Tribunalul apreciaza, de asemenea, ca solutia privind intoarcerea executarii silite si obligarea institutiei apelante la plata catre contestatoare a sumei de_ lei cu titlu de TVA, precum si dobanzi si penalitati de intarziere aferente este gresita, deoarece instanta nu poate retine ca titlul a fost desfiintat definitiva pana la acest moment si nici nu s-a facut dovada ca s-a trecut la executarea vreunei sume de bani in urma emiterii somatiei.

In consecinta, raportat la prevederile art. 480 cod de procedura civila, tribunalul va admite apelul declarat de intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., împotriva sentinței civile nr._ din 31.10.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu contestatoarea R. A. MUNICIPALĂ „RAM” B. și intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G..

Va schimba în tot sentința atacată, în sensul că va respinge contestația la executare, în totalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., cu sediul procesual ales în municipiul B., ., județ B., împotriva sentinței civile nr._ din 31.10.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu contestatoarea R. A. MUNICIPALĂ „RAM” B., cu sediul în municipiul B., . AB, județ B. și intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G., cu sediul în municipiul G., ., județ G..

Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare, în totalitate.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2015.

Președinte,

I. M.

Judecător,

D. R.

Grefier,

E. D.

Red./Tehnored.D.R./ 5 ex.

20.04.2015

Judecătoria B.

Dosar fond:_

Judec.fond: A. C.

← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2202/2015....		Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1912/2015.... →

Contestaţie la executare. Decizia nr. 2442/2015. Tribunalul BUZĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 2442/2015. Tribunalul BUZĂU