Contestaţie la executare. Decizia nr. 82/2015. Tribunalul BUZĂU

Comentarii

0

Decizia nr. 82/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 13417/200/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 82/2015

Ședința publică de la 18 Martie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE D. R.

Judecător P. E.

Judecător G. S.

Grefier V. P.

Pe rol, judecata apelului declarat de contestatoarea L. G., domiciliată în municipiul B., . A, etj.3, ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat T. M. A., cu sediul în mun.B., ., ..B, ., împotriva sentinței civile nr._/12.12.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare – constatare clauze abuzive, în contradictoriu cu intimații B. executor JUDECĂTORESC L. F., cu sediul în municipiul B., ., ., mezanin, județ B., . SA, cu sediul în mun.București, ..29-31, sector 1, N. SA, cu sediul social în mun.Tg.M., ., nr.93, județ M. și sediul real în Voluntari, . B, Clădirea Cubic Center, etj.7, județ Ilfov.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 11.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, în ziua de 18.03.2015, când, deliberând, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberand asupra prezentului recurs civil, constata urmatoarele:

Prin contestatia la executare inregistrata sub nr._, la data de 07.08.2013, pe rolul Judecatoriei Buzau, contestatoarea L. G., in contradictoriu cu intimatii B. E. JUDECATORESC L. F., . SA si N. SA, a solicitat instantei anularea formelor de executare din dosarele de executare nr. 1621 si 1880/2012 ale B. L. F., suspendarea executarii, obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecata.

Totodata, s-a solicitat pe calea contestatiei la executare si constatarea clauzelor abuzive ale contractelor de credit nr._32136 din 27.06.2006 incheiat cu intimata P. B. si nr. 1242 din 01.04.2007 incheiat cu intimata N..

De asemenea, prin actiunea in constatare ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecatoriei Buzau s-a solicitat constatarea clauzelor abuzive ale contractului incheiat cu P. B..

De asemenea, prin actiunea in constatare ce a format obiectul dosarului nr._ a Judecatoriei Buzau, s-a solicitat constatarea clauzelor abuzive ale contractului incheiat cu N..

Prin incheierea din data de 10.10.2014, dosarul nr._ a fost conexat la dosarul nr._ .

Prin incheierea din data de 06.06.2014, dosarul nr._ a fost conexat la dosarul nr._ .

In atare situatie, instanta urma a solutionata contestatia la executare formulata de contestatoare cu cele doua capete de cerere: unul privind contestatia la executare propriu-zisa si celalalt privind anularea clauzelor abuzive din contractele de credit nr._32136 din 27.06.2006 incheiat cu intimata P. B. si nr. 1242 din 01.04.2007 incheiat cu intimata N..

Prin s.c. nr._/2014, Judecătoria B. a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimatul B. L..F. si a constatat ca acesta nu are calitate procesuala pasiva in cauza; a respins exceptia privind netimbrarea contestatiei la executare invocata de intimatele P. bank si Nexte B. si a constatat ca cererea contestatoarei a fost legal timbrata; a respins exceptia de tardivitate a introducerii contestatiei la executare invocata de intimata P. B. si a constatat ca cererea a fost introdusa in termenul legal; a respins exceptia de inadmisibilitate a contestatiei la executare invocata de intimatele P. B. si Nexte B. si a constatat ca cererea este admisibila; a respins contestatia la executare formulata de contestatoarea L. G., in contradictoriu cu intimatii B. E. JUDECATORESC L. F. . SA, N. SA, atat in ceea ce priveste capatul de cerere privind contestatia propriu-zisa, cat si in ceea ce priveste capatul de cerere privind clauzele abuzive.

Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: prin contractul de credit nr._ din 27.06.2006, contestatoarea a imprumutat pentru nevoi personale suma de 19.855 RON, pe o perioada de 6 luni.

Prin contractul de credit nr. 1242 din 01.04.2007, contestatoarea a imprumutat pentru nevoi personale suma de 50.000 lei, pe o perioada de 120 luni.

Deoarece contestatoarea nu a achitat ratele la scadenta, bancile intimate s-au adresat aceluiasi B. L. F. din municipiul Buzau pentru recuperarea debitelor, formandu-se la acesta in ordine dosarele de executare nr. 1621/2012 si 1880/2012.

Prin procesul verbal de constatare din data de 9 iulie 2013, B.-ul in cauza a dispus conexarea celor doua dosare.

Prin Somatia din data de 11.07.2013, B. atentioneaza contestatoarea sa achite cele doua credite insumand 85.530,46 RON, precum si 9.218,9 RON cheltuieli executare.

Impotriva respectivei somatii contestatoarea a formulat contestatia la executare ce formeaza obiectul dosarului de fata, solicitand si suspendarea executarii, motivand ca sumele in cauza nu sunt certe si ca s-a incalcat procedura de executare.

Totodata, s-a solicitat pe calea contestatie la executare si constatarea clauzelor abuzive ale contractelor de credit nr._32136 din 27.06.2006 incheiat cu intimata P. B., art. 3.2, 3.3., 4, 6, 8.6, 9.3, 12.1, 13.1, 13.6, 13.10, 13.11, si nr. 1242 din 01.04.2007 incheiat cu intimata N., art. 3.1 lit. a, 3.1 lit.b, 9.3, 11.

De asemenea, prin actiunea in constatare ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecatoriei Buzau, s-a solicitat constatarea clauzelor abuzive ale contractului incheiat cu P. B..

De asemenea, prin actiunea in constatare ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecatoriei Buzau, s-a solicitat conmstatarea clauzelor abuzive ale contractului incheiat cu N..

S-a solicitat de la B. L. F. cele doua dosare de executare, care au fost comunicate, insa prin adresa din data de 03.09.2013 a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive.

Intimata P. B. prin intimpinarea nr._ din 25.09.2013 a invocat exceptiile de netimbrare si a tardivitatii contestatiei la executare, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia ca neintemeiata.

Intimata Nexte B., prin intimpinarea nr._ din 27.09.2013, a invocat exceptiile de netimbrare si de inadmisibilitate a contestatiei la executare, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia ca neintemeiata.

Ambele intimate, in intimpinarile formulate, au solicitat respingerea cererii de suspendare a executarii silite, ca neintemeiata.

Dupa ce contestatoarea si-a completat contestatia la executare cu clauzele abuzive, intimata P. B. a formulat intimpinarea nr. 6130 din 05.05.2014, in care a invocat exceptiile de netimbrare, tardivitate, inadmisibilitate a acestora, iar pe fond a aratat ca clauzele contractuale reclamate nu au caracter abuziv.

Pentru lamurirea instantei asupra clauzelor abuzive sesizate, aceasta a dispus efectuarea unei expertize contabile de catre o fosta practiciana bancara, expert A. M..

Avand in vedere situatia retinuta si prevederile legale invocate, instanta a apreciat ca:

- Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimatul B. L..F. este intemeiata, deoarece executorul este organul investit cu indeplinirea serviciului public de executare, nefiind parte in raportul executional dintre creditor si debitor.

- Exceptia de netimbrare a contestatiei la executare invocata de intimatii P. B. si Nexte B. nu este intemeiata, deoarece contestatoarea si-a timbrat cererea cu suma de 1.000 lei, conform chitantei . nr._-1 din 02.08.2013.

- Exceptia de tardivitate a introducerii contestatiei la executare invocata de intimata P. B. nu este intemeiata, deoarece contestatoarea a formulat-o in termenul legal si a avut in vedere contestarea Somatiei emisa la data de 11.07.2013.

- Exceptia de inadmisibilitate a contestatiei la executare invocata de ambele intimate B. nu este intemeiata, deoarece contestatoarea a folosit procedura speciala prevazuta in cap.III din legea nr.193/2000, concretizata prin procesul verbal nr._ din 11.12. 2013, incheiat de ANPC Buzau.

- Capatul de cerere privind contestatia la executare propriu-zisa nu este intemeiat, deoarece B. a respectat dispozitiile legale privind executarea silita, neincalcand drepturile legale ale contestatoarei, creditul fiind preluat legal de la executorul bancar.

- Capatul de cerere privind clauzele abuzive este neintemeiat deoarece raportul de expertiza dispus in cauza si inregistrat sub nr. 1515 din 04.11.2014 ajunge la aceeasi concluzie ca si ANPC Buzau, in sensul ca contractele de credit in cauza nu contineau comision de administrare credit, dobanda stabilita de 6% nu a fost modificata, aceasta variind in functie de indicele ROBOR .

Deci clauzele contractelor de credit reclamate de contestatoare nu au un caracter abuziv, deoarece nu s-a creat, asa cum a stabilit si doctrina juridica, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor contractante. Intimatele B. au actionat cu buna-credinta, clauzele contractuale cuprinse in art. sesizate fiind exprimate . si . inteligibil.

In sprijinul solutiei, instanta de fond a citat din practica judiciara interna, sentinta comerciala nr. 997 din 28.01.2011 pronuntata in dosar nr._/2/2010 de Tribunalul Bucuresti, sentinta civila nr. 3583 din 28 mai 2013 pronuntata de judecatoria B. in dosar nr._, sentinta civila nr. 1608 din 17.10.2013 pronuntata in dosar nr._ de judecatoria Hunedoara, precum si din practica judiciara a Curtii de Justitie a Unirunii Europene, cauza C-144/99 Comisia Regatul Olandei,cauza C-365/93 Comisia c G.,cauza C-240/98 Oceane Grupo Editorial SA v Rocio Murciano Quintero.

Impotriva sentintei a declarat apel, in termen legal, contestatoarea, criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand, in esenta, admiterea apelului, anularea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, respectiv Judecătoriei B., sau în subsidiar, admiterea apelului, completarea și refacerea probatoriului administrat în cauza și, pe fond, schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul de a admite cererea introductivă de instanță așa cum a fost completată și precizată, inclusiv cererile conexe, respectiv atat capătul de cerere privind contestația la executare și cererile anexe, precum și cererea conexată privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale și cererile conexe, cu toate consecințele de rigoare, cu obligarea părților adverse, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată, pentru motivele de mai jos:

A. In ceea ce privește soluția admiterii apelului, anulării sentinței apelate și trimiterea cauzei către Judecătoria B., pentru rejudecarea cauzei, arata ca se afla în cazul tipic prevăzut de art. 480, al. 3, NCPC, în sensul că prima instanța nu a intrat în judecata fondului.

Astfel, sentința nu este motivată, lipsind instanța de control judiciar de posibilitatea de a verifica modul în care judecătorul fondului și-a format convingerea.

- In acest sens, sunt încălcate atat prevederile art. 425, NCPC, deoarece sentința nu cuprinde o expunere a situației de fapt, motivele de fapt și de drept pe care se bazează soluția și nici răspuns la toate cererile și apărările părților, din acest ultim aspect rezultand și o încălcare a prevederilor art. 6 din CEDO.

- Instanța de fond nu s-a pronunțat practic, asupra cererii contestatoarei de probatorii și asupra cererii referitoare la refacerea și completarea raportului de expertiză, dar nici cu privire la cererea de efectuare a unei alte expertize, care trebuia efectuată de către un expert contabil - consultant fiscal, membru al Camerei Consultanților Fiscali, avand în vedere că expertul desemnat în cauză trebuia să se raporteze la dezlegarea în drept a unor probleme litigioase și singurii experți autorizați în acest sens sunt experții care fac parte din Camera Consultanților Fiscali; faptul că expertul desemnat nu făcea parte din Camera Consultanților Fiscali nu a fost adus la cunoștința contestatoarei de către instanța de judecată, pentru a putea face opoziție la desemnarea sa, putandu-se audia înregistrarea ședinței de judecată din care rezultă că instanța a impus desemnarea acestui expert, considerîndu-l "cel mai autorizat în cauză"; instanța era datoare să se pronunțe asupra acestei solicitări de probe, fie în sensul refacerii și completării raportului de expertiză, fie în sensul efectuării unei alte expertize, fapt care nu s-a intamplat deoarece motivarea este una formală și, practic, inexistentă din punct de vedere juridic.

- Instanța nu se pronunța decat asupra unei singure cauze de anulare a clauzelor abuzive, raportandu-se la modul de calcul al dobanzii, cu precizarea că și acest aspect îl percepe în mod incorect și cu precizarea că era vorba de două contracte, cu două bănci diferite, la care problema analizării clauzei referitoare la dobanzi era diferită.

- Instanta nici nu a analizat cererile sale, pe langă faptul că și capătul de cerere privind contestația la executare propriu-zisă este "rezolvat" în două randuri și jumătate de motivare, iar pe cererea de contestație la titlu nu există nicio pronunțare; considera că instanța de control judiciar nu poate accepta că singura motivare este: "intimatele bănci au acționat cu bună-credintă".

- Au fost încălcate și prevederile privind rolul activ al judecătorului, prevederi cuprinse în art. 22, NCPC, precum și dispozițiile art. 6, NCPC, avand în vedere că s-a dat prioritate pozițiilor exprimate de către părțile adverse, fără ca apărările sale să fie analizate în mod corect.

Apreciaza că sunt elemente suficiente pentru ca instanta de control sa dispuna anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanța să administreze toate probele care se impun, inclusiv efectuarea unui alt raport de expertiză, de către un expert - consultant fiscal, dar și pentru a fi administrate probe suplimentare și pentru a se răspunde tuturor capetelor de cereri și tuturor apărărilor formulate de contestatoare în cauză.

B. In ceea ce privește soluția admiterii apelului și schimbării în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii cererilor formulate, cu acordarea cheltuielilor de judecată la fond și în apel, arata urmatoarele:

- Instanța de fond face referire doar la faptul că raportul de expertiză ajunge la aceeași concluzie ca și ANPC B., ca și cum această instituție este instanță de judecată, concluzionînd că ambele contracte de credit nu conțineau comision de administrare și dobînda stabilită de 6% nu a fost modificata, iar ea varia în funcție de indicele robor.

- In ceea ce privește privește comisionul de administrare, arata că intimata P. B. a instituit plata a două comisioane de administrare, și anume cel prevăzut de art.4 din contract, acesta fiind în cuantum de 4,5%, procentul respectiv fiind raportat la „Suma solicitată", acesta fiind reținut de către intimata la data acordării împrumutului, dar și cel prevăzut de art.6 din contract, acesta fiind în cuantum de 3,28%, plătibil lunar, reprezentând diferența dintre 15,78% și dobânda de 12,5%, coroborat cu Cap IV-Termenii Contractului.

- Si intimata Nexte B. a instituit două comisioane „periodice", unul instituit prin art.ll din contract, acesta fiind în cuantum de 0,292 %, plătibil lunar, procentul respectiv fiind raportat la soldul creditului, și celălalt, în cuantum de 0,5%o, plătibil lunar, procentul fiind raportat la soldul creditului, acesta din urmă fiind perceput efectiv de către intimată, conform constatărilor expertului.

- In ceea ce privește „dobânda de 6%, care nu a fost modificată", arata ca intimata P. B. a instituit prin art.3.2, plata unei dobânzi variabile și revizuibile în funcție de indicele de referință, dar și de costul rezervei minime obligatorii impuse de către B.N.R teza a Il-a fiind în mod vădit abuzivă, iar expertul, deși i s-a solicitat nu a răspuns dacă „dobânda perceputa efectiv de către intimată a fost modificată, și dacă modificarea a avut loc prin raportarea la indicele de referință stipulat în contract, sau prin raportare la alte criterii", cum ar fi de exemplu modificările rezervelor minime obligatorii cerute de către B.N.R., iar instanța nu ar fi putut constata acest aspect, în lipsa unui răspuns concret al expertului.

- Referitor la cuantumul și modul de calcul al dobânzii, instituite de către intimata Nexte B., aceasta a stabilit prin art.3.1 din contract, că poate modifica rata dobânzii în cuantum de 12,95%, și nu de 6%, cum a reținut instanța de fond, în funcție de evoluția pieței financiare, fară a se specifica niciun criteriu clar și inteligibil, în mod contrar art.4 alin.l și 2 din Legea 193/2000, fiind vorba în mod evident despre o altă clauză abuzivă, creând în mod cert un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, instanța de fond refuzând în mod nejustificat să ia în considerare constatarea expertului, referitoare la modificarea acestei dobânzi în mod unilateral de către intimată, în anul 2008, 2009, și 2010.

Arata ca instanta de fond nu a analizat urmatoarele aspecte:

A) In ceea ce privește contractul de împrumut nr._32136/ 27.06.2006, încheiat cu intimata P. B. România S.A, solicita si invoca următoarele motive:

1. constatarea caracterului abuziv al clauzei stipulata in Contractul de împrumut nr._32136/ 27.06.2006, la art. 3.2; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006, la art. 3.3; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 4; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006 la art. 6 Dobânda anuala efectiva (D.) - in cuantum de 15,78%, compusa din dobânda fixa 12,5 % si comision de administrare 3,28%,, precizata la Cap. IV Termenii împrumutului; ca o consecința a caracterului abuziv al acesteia, nulitatea absoluta parțiala a acesteia, urmând a se reține ca valabila dobânda anuala efectiva (D.) in cuantum de 12,5 %, ca urmare a constatării caracterul abuziv al comisionului de administrare introdus . in cuprinsul contractului dar si ca element component al D.;

2. constatarea caracterului abuziv al clauzei stipulate in Contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006 la art. 8.6; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006 la art.9.3; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006 la art. 12.1; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 13.1; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 13.6; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006 la art. 13.10; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 13.11.

B) In ceea ce privește contractul de credit nr. 1242/ 01.04.2007, incheiat cu intimata N. S.A (fosta Romcxterra B.), solicita si invoca următoarele motive:

1. constatarea caracterului abuziv al clauzei stipulata in Contractul de credit nr. 1242/ 01.04.2007, la art. 3.1; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr. 1242/ 01.04.2007, la art. 3.1 lit.b); al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr. 1242/ 01.04.2007, la art.ll..

Ca urmare a anularii clauzelor abuzive, sa dispuna recalcularea soldului, urmând ca intimata sa recalculeze sumele pe care le datoreaza, eventual, către intimata - N. S.A., ori sa-i restituie sumele achitate in plus.

C) In ceea ce privește contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006, incheiat cu intimata P. B. România S.A, arata ca:

In fapt, la data de 27.06.2006, intre contestatoare, in calitate de împrumutat si intimata P. B. România S.A., in calitate de Creditor, s-a incheiat Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr._32136, suma acordata cu titlu de imprumut fiind in cuantum de 19.855,00 RON. La momentul încheierii contractului, desi in cuprinsul contractului mai sus menționat la art. 9.3 se prevede ca, prin semnarea prezentului Contract, împrumutatul si/sau împrumutatul Solidar recunosc/recunoaște si declara ca înaintea semnării Contractului a(u) avut un termen rezonabil de reflectare asupra produselor Băncii, a tuturor condițiilor de creditare prevăzute in Contract, inclusiv asupra costierilor împrumutului si a garanțiilor constituite, acestea fiind negociate si agreate de ambele parti, i s-a prezentat un formular tipărit, ca dovada ca in majoritatea clauzelor se refera la împrumutat si/sau împrumutat Solidar, in cazul sau fiind vorba in realitate doar despre împrumutat, neexistand si un împrumutat Solidar, formular la care trebuia sa adere prin semnare, fiind asigurata ca este in deplina concordanta cu toate prevederile legale in vigoare, precizând totodată ca nu a negociat nicio clauza cuprinsa in contractul mai-sus menționat.

Contestatoarea detaliaza, prin motivele de apel, argumentele pentru care apreciaza ca se impune anularea clauzelor abuzive anterior enuntate.

In final, apelanta solicita ca instanta sa dispună recalcularea sumelor pe care le datoreaza, eventual, către intimata Ncxtebank S.A, ori sa i se restituie de către intimata sumele achitate in plus.

Solicita refacerea și completarea probatoriului, fie dispunand ca expertul desemnat să răspundă obiecțiunilor formulate de aceasta, fie să se dispuna efectuarea unei alte expertize, de către un expert - consultant financiar, în prezența unui expert desemnat de apelanta; sa se admita proba cu interogatoriul luat părților adverse, respectiv băncilor - parate, în același timp solicitand admiterea probei cu acte, motiv pentru care solicita ca, in baza art. 293, NCPC și art. 300, NCPC, părțile adverse - bănci să comunice documentele din care să rezulte că au negociat cu contestatoarea clauzele contractuale și condițiile generale de creditare, în ceea ce privește toate actele care emană de la aceste bănci.

Intimata P. B. ROMANIA S.A. a depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care solicita respingerea apelului ca nefondat, avand in vedere urmatoarele aspecte:

I. Apelul formulat este nefondat. Cu titlu prealabil, instanța de apel este rugata sa observe ca, prin calea de atac exercitata, apelanta in mod nefondat susține ca i) hotărârea instanței de fond nu ar cuprinde motivele pe care se intemeiaza si ii) hotărârea instanței de fond nu ar fi temeinica si nelegala.

Sub un prim aspect, in ceea ce privește primul motiv de apel formulat, acesta este nefondat, contrar celor susținute de apelanta, hotărârea instanței de fond este motivata,

judecătorul fondului precizând in mod clar care sunt motivele ce au condus la respingerea acțiunii introductive.

Din aceasta perspectiva, trebuie observat faptul ca motivarea hotărârii presupune examinarea in mod real a problemelor esențiale deduse judecații si nicidecum nu implica existenta unui răspuns detaliat la fiecare argument, mai ales in măsura in care aceste argumente, fara a face obiectul cauzei deduse judecații, nu prezintă relevanta in soluționarea dosarului.

Astfel, cu ocazia soluționării fondului, instanța analizând probatoriul administrat constând in inscrisurile depuse la dosar, dar si expertiza tehnica efectuata in cauza a constatat ca, prin contractul de credit incheiat cu subscrisa, nu a fost inserat niciun comision mascat, cum in mod nejustificat sugerează apelanta, nefiind indeplinita astfel condiția existentei unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor.

Totodată, si in ceea ce privește celelalte clauze contestate prin acțiunea introductiva, judecătorul fondului a stabilit ca acestea sunt redate in mod clar si . inteligibil, subscrisa acționând cu buna credința la momentul semnării contractului de credit.

Având in vedere ca Legea nr. 193/2000 impune, pentru constatarea eventualului caracter abuziv al v clauzelor contractuale, îndeplinirea cumulativa i) a condiției caracterului nenegociat al clauzelor, ii) a existentei unui dezechilibru semnificativ, precum si iii) a existentei unei rele voințe a instituției financiare, in mod just instanța de fond a apreciat ca nefiind relevante analiza si a celorlalte condiții.

De altfel, trebuie observat faptul ca, prin acțiunea introductiva, astfel cum a fost formulata, apelanta a solicitat numai constatarea pretinsului caracter abuziv al unor dintre clauzele contractuale, fara a motiva insa îndeplinirea vreuneia dintre condițiile imperative prevăzute de Legea nr. 193/2000.

De asemenea, nu pot fi reținute nici susținerile apelantei potrivit cărora, judecătorul fondului nu s-ar fi pronunțat asupra cererii de probatorii a acesteia, in măsura in care, in prezenta cauza au fost administrate atat proba cu inscrisuri, constând in inscrisurile depuse de apelanta, dar si de cele doua parate, cat si proba cu expertiza tehnica.

In ceea ce privește pretinsa nesolutionare a cererii de refacere a expertizei sau de completare a acesteia, in realitate, apelanta a depus la dosarul cauzei un inscris denumit Note de ședința, recalificat de către aceasta prin apărătorul ales ca fiind obiectiuni la raportul de expertiza depus la dosarul cauzei.

Analizând obiectiunile formulate, in mod justificat instanța de judecata le-a respins ca nefiind intemeiate, considerând ca, prin aceste obiectiuni, se cere expertului sa răspundă cu privire la anumite aspecte deja tratate prin raportul de expertiza.

De altfel, modalitatea de interpretare a probelor depuse la dosar nu poate constitui un veritabil motiv de apel, cu atat mai puțin, interpretarea contrara susținerilor uneia dintre parti neputand reprezenta o nemotivarea a hotărârii judecătorești.

Practic, in speța, prin calea de atac formulata, apelanta solicita instanței de control constatarea unei pretinse nemotivari a hotărârii urmare interpretării contrare a probelor de la dosar de către judecătorul fondului fata de interpretarea data de apelanta.

F. de acestea, instanța de apel este rugata sa constate ca, prin hotărârea pronunțata, judecătorul fondului a analizat problema esențiala dedusa judecații, stabilind ca in speța, subscrisa am acționat cu buna credința la momentul semnării contractului de credit, neexistand un dezechilibru semnificativ creat prin clauzele contractuale contestate, precum si faptul ca acestea sunt redate ., ușor inteligibil.

Sub un al doilea aspect, in ceea ce privește motivul de apel potrivit căruia hotărârea instanței de fond nu ar fi legala si temeinica, acesta este nefondat raportat la faptul ca judecătorul fondului a stabilit in mod clar faptul ca nu este îndeplinita niciuna dintre condițiile prevăzute de Legea nr. 193/2000 necesare stabilirii existentei pretinsului caracter abuziv al clauzelor contestate.

De altfel, dupa cum a susținut in fata instanței de fond, atat prin intampinarea depusa la dosar, cat si prin concluziile orale, clauzele contestate de către apelanta nu au un caracter abuziv, intimata respectând îndeaproape la momentul semnării contractului de credit dispozițiile legale in materia consumatorului.

Apelanta a avut posibilitatea sa ia la cunoștința de existenta întregului contract si eventual sa solicite renegocierea unora dintre clauzele cuprinse in contract, precum si faptul ca prevederile contractuale nu dau naștere unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor semnatare ale contractului de credit.

Dintr-o prima perspectiva, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 193/2000, o clauza urmează a fi constatata ca fiind abuziva in măsura in care îndeplinește doua condiții cumulative, respectiv, i) sa nu fi fost negociata cu consumatorul si ii) sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor, condiții neindeplinite in speța.

In ceea ce privește posibilitatea de negociere, arata ca apelanta, prin declarația semnata, a recunoscut faptul ca intimata a prezentat tipul contractelor de împrumut oferite, suma totala a creditului oferit in raport de situația financiara prezentata de reclamanta, avantajele si dezavantajele asociate cu acest tip de credit, anterior semnării contractului; aceasta posibilitate de negociere este circumstantiata de către legiuitor, dispozițiile Legii nr. 193/2000, in art. 4 alin. 2, arătând in continuarea celor menționate mai sus ca, o clauza va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influențeze natura ei.

Astfel, caracterul nenegociat al clauzei trebuie sa rezulte ca urmare a refuzului profesionistului de a acorda posibilitatea consumatorului de a influenta respectiva cauza. Insa, in speța, dimpotrivă, intimata a prezentat pe larg toate costurile creditului, avantajele si dezavantajele contractării unui astfel de credit, acordandu-i apelantei un termen rezonabil in acest sens anterior incheierii contractului.

In aceste imprejurari, in mod evident nu se poate retine faptul ca prevederile contractuale contestate in mod abuziv de reclamanta, nu au fost negociate. Faptul ca, la momentul incheierii contractului de credit, reclamanta nu si-a manifestat dorința in sensul modificării sau inlaturarii din contract a anumitor clauze nu echivalează cu lipsa de negociere a contractului. Pentru a fi dovedit caracterul nenegociat al unei clauze, apelanta in primul rand trebuie sa dovedească faptul ca a dorit negocierea clauzei si, corelativ, faptul ca intimata s-a opus la o asemenea solicitare.

F. de acestea, arata ca apelanta L. G. a avut posibilitatea de a negocia clauzele contractuale, lipsa oricărei manifestări din partea acesteia neputand fi de natura a dovedi contrariul. De altfel, trebuie observat si faptul ca, nici prin acțiunea introductiva ori prin susținerile orale si nici prin apelul formulat, apelanta nu precizează măcar care ar fi motivul prevăzute de Legea nr. 193/2000 ce ar trebui sa conducă la constatarea pretinsului caracter abuziv.

De asemenea, prin acțiunea introductiva, apelanta trebuie sa dovedească pretinsul prejudiciu suferit, neputand cere obligarea intimatei la plata unor sume de bani urmare a faptului ca, in abstract, clauzele contestate ar putea duce la crearea unui dezechilibru. Dimpotrivă, ca aceasta condiție sa fie indeplinita, trebuie precizat si dovedit care este dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor si care este pretinsul prejudiciu suferit de apelanta ca urmare a acestui dezechilibru.

Arata ca niciuna dintre clauzele pretins abuzive ale contractului de credit nu creează un drept intimatei sau o obligație reclamantei in afara legii. Cu alte cuvinte, dezechilibrul semnificativ reprezintă abuzul profesionistului in relația dominanta pe care o are cu consumatorul, prin impunerea unor obligații acestuia, ce contravin normelor legale. Insa, in prezenta cauza, toate prevederile contractuale sunt . cu Normele impuse de Banca Naționala a României, precum si cu prevederile Legii nr. 190/1999 si ale Ordonanței de Guvern nr. 21/1992.

Intimata a detaliat toate motivele pentru care, in opinia sa, clauzele contractuale nu sunt abuzive.

Intimata N. S.A. (fosta MKB Romexterra B. S.A) a depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care solicita respingerea apelului si menținerea sentinței civile nr._/2014 din 12.12.2014 pronunțata de către Judecătoria B. in dosarul nr._ ca temeinica si legala, avand in vedere urmatoarele aspecte:

a. Instanța de fond, dupa o temeinica si aprofundata analiza a situației de fapt, cat si a tuturor motivelor invocate de către parti, dupa efectuarea unei expertize contabile prin care a fost verificat cuantumul creanței pentru care apelanta este executata silit, a inlaturat motivele invocate de apelanta-contestatoare L. G. respingând ca neintemeiata acțiunea formulata, prin care aceasta solicita anularea tuturor actelor de executare din cadrul dosarului executional nr. 1621/2012 si nr. 1880/2012 al biroului executorului judecătoresc L. F..

Pentru a pronunța aceasta sentința, instanța de fond a analizat atat titlurile executorii, dar si intregul dosar de executare, reținând faptul ca in ce privește contestația la executare propriu-zisa motivele contestatoarei nu sunt intemeiate, deoarece B. a respectat dispozițiile legale privind executarea silita, neincalcand drepturile legale ale contestatoarei, creditul fiind preluat legal de la executorul bancar.

Cu privire la clauzele pretins abuzive invocate de catre apelanta-reclamanta, dupa cercetarea contractelor de credit si dupa administrarea probei cu expertiza contabila, in mod temeinic si deplin legal a reținut instanta de fond cum ca ..raportul de expertiza dispus in cauza si înregistrat sub nr. 1515 din 04.11.2014 ajunge la aceeași concluzie ca si ANPC B., in sensul ca contractele de credit in cauza nu conțineau comision de administrare credit, dobanda stabilita de 6% nu a fost modificata, aceasta variind in funcție de indicele ROBOR", astfel incat ..clauzele contractelor de credit reclamate de contestatoare nu au un caracter abuziv deoarece nu s-a creat, asa cum a stabilit si doctrina juridica, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor contractante", retinandu-se si ca ..intimatele banei au acționat cu buna-credinta, clauzele contractuale cuprinse in art. sesizate fiind exprimate . si . inteligibil".

Mai mult, in sprijinul soluției pronunțate de catre instanța de fond, invoca si practica judiciara interna, respectiv sentința comerciala nr. 997 din 28.01.2011 pronunțata in dosar nr._/2/2010 de Tribunalul București, sentința civila nr. 3583 din 28 mai 2013 pronunțata de Judecătoria B. in dosar nr._, sentința civila nr. 1608 din 17.10.2013 pronunțata in dosar nr._ de Judecătoria Hunedoara, precum si din practica judiciara a Curții de Justiție a Uniunii Europene, respectiv cauza C-144/99 Comisia c Regatul Olandei, cauza C-365/93 Comisia c G., cauza C-240/98 Océano Grupo Editorial SA v Roció Murciano Quintero.

Prin urmare, executarea silita s-a desfășurat cu respectarea prevederilor legale incidente, iar debitul a fost calculat in mod corect, astfel incat contestația la executare a fost respinsa.

b. In ce privește susținerile apelantei din cadrul apelului formulat, cum ca ar trebui refăcut raportul de expertiza contabila, cu desemnarea unui alt expert, invedereaza instantei faptul ca apelanta-reclamanta avea posibilitatea, in cazul in care considera necesara suplimentarea expertizei, sa formuleze obiectiuni la raportul de expertiza.

Mai mult, desi era proba chiar de catre acesta propusa, putea sa solicite in cadrul dosarului de fond desemnarea unui alt expert, nicidecum sa fonnuzele obiectiuni la expertiza - pe care le considera neîntemeiate, abia in calea de atac, bazandu-se doar pe faptul ca soluția pronunțata de catre instanța de fond este nefavorabila acesteia; cu privire la afirmația apelantei-reclamante privind existenta unor clauze abuzive, arata ca, potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, sunt abuzive acele clauze care nu au fost negociate direct cu consumatorul și care „prin ele însele sau împreună cu alte prevederi din contract creează în detrimentul consumatorului și contrar cerinței bunei-credințe un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților".

Instanța de fond, dupa o temeinica si aprofundata analiza a inscrisurilor prezentate, cat si a tuturor motivelor invocate de catre parti, dupa efectuarea unei expertize contabile prin care a fost verificat calculul creanței pentru care apelanta este executata silit a concluzionat in sensul ca ..clauzele contractelor de credit reclamate de contestatoare nu au un caracter abuziv deoarece nu s-a creat, asa cum a stabilit si doctrina juridica, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor contractante

In lumina tuturor celor mai sus arătate, considera executările silite demarate in cadrul dosarelor de executare nr. 1621/2012 si nr. 1880/2012 deplin temeinice si legale, astfel incat solicita instantei respingerea apelului si menținerea sentinței civile nr._/2014 din 12.12.2014 pronunțata de catre Judecătoria B. in dosarul nr._, ca temeinica si legala.

La termenul de judecata din data de 04.02.2015, instanta a recalificat calea de atac in recurs, pentru motivele expuse, pe larg, in incheierea de sedinta de la acea data, completul fiind intregit cu un judecator din planificarea de permanenta pentru data de 04.02.2013.

Examinand recursul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, dar si sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, tribunalul constata ca este intemeiat si urmeaza sa fie admis, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept:

Obiectul prezentei cauze rezida in contestatia formulata de contestatoarea L. G., in contradictoriu cu intimatele . SA si N. SA, prin care a solicitat:

- anularea formelor de executare efectuate de executor judecatoresc L. F. in dosarul de executare 1880/2012 si 1621/2012, respectiv anularea formelor de executare in tot sau in parte, precum si suspendarea executarii pana la solutionarea definitiva a contestatiei la executare;

- in ceea ce priveste contractul incheiat cu .>constatarea caracterului abuziv al clauzei stipulata in Contractul de împrumut nr._32136/27.06.2006, la art. 3.2; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/ 27.06.2006, la art. 3.3; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 4; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 6 Dobânda anuala efectiva (D.) - in cuantum de 15,78%, compusa din dobânda fixa 12,5 % si comision de administrare 3,28%,, precizata la Cap. IV Termenii împrumutului; ca o consecința a caracterului abuziv al acesteia, nulitatea absoluta parțiala a acesteia, urmând a se reține ca valabila dobânda anuala efectiva (D.) in cuantum de 12,5 %, ca urmare a constatării caracterul abuziv al comisionului de administrare introdus . in cuprinsul contractului dar si ca element component al D.; al clauzei stipulate in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 8.6; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art.9.3; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 12.1; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 13.1; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 13.6; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 13.10; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr._32136/27.06.2006 la art. 13.11;

- in legatura cu acelasi contract sa se constate ca, intrucat contestatoarea recurenta a achitat sume suplimentare fata de sumele la care s-a obligat sa le achite si pe care parata era indrituita sa le primeasca, contractul este reziliat si declarat scadent ., nelegal si prematur, cu nerespectarea prevederilor art. 10.5;

- ca urmare a anularii clauzelor abuzive, sa se dispuna reccalcularea soldului, urmand ca parata sa fie obligata sa recalculeze sumele pe care le datoreaza, eventual, catre parata sau sa fie obligata sa-i restituie sumele platite in plus;

- in ceea ce priveste contractul incheiat cu N. S.A (fosta Romcxterra B.), constatarea caracterului abuziv al clauzei stipulata in Contractul de credit nr. 1242/ 01.04.2007, la art. 3.1; al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr. 1242/01.04.2007, la art. 3.1 lit.b); al clauzei stipulata in Contractul de imprumut nr. 1242/01.04.2007, la art. 11;

- in legatura cu acelasi contract sa se constate ca, intrucat contestatoarea recurenta a achitat sume suplimentare fata de sumele la care s-a obligat sa le achite si pe care parata era indrituita sa le primeasca, contractul este reziliat si declarat scadent ., nelegal si prematur, cu nerespectarea prevederilor art. 9.3;

- ca urmare a anularii clauzelor abuzive, sa se dispuna reccalcularea soldului, urmand ca parata sa fie obligata sa recalculeze sumele pe care le datoreaza, eventual, catre parata sau sa fie obligata sa-i restituie sumele platite in plus.

Contestatoarea a detaliat argumentele pentru care apreciaza ca aceste clauze sunt abuzive, pentru fiecare contract si clauza in parte.

F. de solicitarile contestatoarei, instanta de fond a pronuntat s.c. nr._/2014, prin care a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimatul B. L..F. si a constatat ca acesta nu are calitate procesuala pasiva in cauza; a respins exceptia privind netimbrarea contestatiei la executare invocata de intimatele P. B. si Nexte B. si a constatat ca cererea contestatoarei a fost legal timbrata; a respins exceptia de tardivitate a introducerii contestatiei la executare invocata de intimata P. B. si a constatat ca cererea a fost introdusa in termenul legal; a respins exceptia de inadmisibilitate a contestatiei la executare invocata de intimatele P. B. si Nexte B. si a constatat ca cererea este admisibila; a respins contestatia la executare formulata de contestatoarea L. G., in contradictoriu cu intimatii B. E. JUDECATORESC L. F. . SA, N. SA, atat in ceea ce priveste capatul de cerere privind contestatia propriu-zisa, cat si in ceea ce priveste capatul de cerere privind clauzele abuzive.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele argumente in fapt si in drept:

- Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimatul B. L..F. este intemeiata, deoarece executorul este organul investit cu indeplinirea serviciului public de executare, nefiind parte in raportul executional dintre creditor si debitor.

- Exceptia de netimbrare a contestatiei la executare invocata de intimatii P. B. si Nexte B. nu este intemeiata, deoarece contestatoarea si-a timbrat cererea cu suma de 1.000 lei, conform chitantei . nr._-1 din 02.08.2013.

- Exceptia de tardivitate a introducerii contestatiei la executare invocata de intimata P. B. nu este intemeiata, deoarece contestatoarea a formulat-o in termenul legal si a avut in vedere contestarea Somatiei emisa la data de 11.07.2013.

- Exceptia de inadmisibilitate a contestatiei la executare invocata de ambele intimate B. nu este intemeiata, deoarece contestatoarea a folosit procedura speciala prevazuta in cap.III din legea nr.193/2000, concretizata prin procesul verbal nr._ din 11.12. 2013, incheiat de ANPC Buzau.

- Capatul de cerere privind contestatia la executare propriu-zisa nu este intemeiat, deoarece B. a respectat dispozitiile legale privind executarea silita, neincalcand drepturile legale ale contestatoarei, creditul fiind preluat legal de la executorul bancar.

- Capatul de cerere privind clauzele abuzive este neintemeiat, deoarece raportul de expertiza dispus in cauza si inregistrat sub nr. 1515 din 04.11.2014 ajunge la aceeasi concluzie ca si ANPC Buzau, in sensul ca contractele de credit in cauza nu contineau comision de administrare credit, dobanda stabilita de 6% nu a fost modificata, aceasta variind in functie de indicele ROBOR .

- Deci clauzele contractelor de credit reclamate de contestatoare nu au un caracter abuziv, deoarece nu s-a creat, asa cum a stabilit si doctrina juridica, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor contractante.

- Intimatele B. au actionat cu buna-credinta, clauzele contractuale cuprinse in art. sesizate fiind exprimate . si . inteligibil.

- In sprijinul solutiei, instanta de fond a citat din practica judiciara interna, sentinta comerciala nr. 997 din 28.01.2011 pronuntata in dosar nr._/2/2010 de Tribunalul Bucuresti, sentinta civila nr. 3583 din 28 mai 2013 pronuntata de judecatoria B. in dosar nr._, sentinta civila nr. 1608 din 17.10.2013 pronuntata in dosar nr._ de judecatoria Hunedoara, precum si din practica judiciara a Curtii de Justitie a Unirunii Europene, cauza C-144/99 Comisia Regatul Olandei,cauza C-365/93 Comisia c G.,cauza C-240/98 Oceane Grupo Editorial SA v Rocio Murciano Quintero.

Prin motivele de apel (recalificat de tribunal recurs), contestatoarea arata ca:

- au fost incalcate prevederile art. 425 NCPC, deoarece sentința nu cuprinde o expunere a situației de fapt, motivele de fapt și de drept pe care se bazează soluția și nici răspuns la toate cererile și apărările părților, din acest ultim aspect rezultand și o încălcare a prevederilor art. 6 din CEDO;

- instanța de fond nu s-a pronunțat practic, asupra cererii contestatoarei de probatorii și asupra cererii referitoare la refacerea și completarea raportului de expertiză, dar nici cu privire la cererea de efectuare a unei alte expertize, care trebuia efectuată de către un expert contabil - consultant fiscal, membru al Camerei Consultanților Fiscali, avand în vedere că expertul desemnat în cauză trebuia să se raporteze la dezlegarea în drept a unor probleme litigioase și singurii experți autorizați în acest sens sunt experții care fac parte din Camera Consultanților Fiscali; faptul că expertul desemnat nu făcea parte din Camera Consultanților Fiscali nu a fost adus la cunoștința contestatoarei de către instanța de judecată, pentru a putea face opoziție la desemnarea sa, putandu-se audia înregistrarea ședinței de judecată din care rezultă că instanța a impus desemnarea acestui expert, considerîndu-l "cel mai autorizat în cauză"; instanța era datoare să se pronunțe asupra acestei solicitări de probe, fie în sensul refacerii și completării raportului de expertiză, fie în sensul efectuării unei alte expertize, fapt care nu s-a intamplat deoarece motivarea este una formală și, practic, inexistentă din punct de vedere juridic.

- instanța nu se pronunța decat asupra unei singure cauze de anulare a clauzelor abuzive, raportandu-se la modul de calcul al dobanzii, cu precizarea că și acest aspect îl percepe în mod incorect și cu precizarea că era vorba de două contracte, cu două bănci diferite, la care problema analizării clauzei referitoare la dobanzi era diferită.

- instanta nici nu a analizat cererile sale, pe langă faptul că și capătul de cerere privind contestația la executare propriu-zisă este "rezolvat" în două randuri și jumătate de motivare, iar pe cererea de contestație la titlu nu există nicio pronunțare; considera că instanța de control judiciar nu poate accepta că singura motivare este: "intimatele bănci au acționat cu bună-credintă".

- au fost încălcate și prevederile privind rolul activ al judecătorului, prevederi cuprinse în art. 22, NCPC, precum și dispozițiile art. 6, NCPC, avand în vedere că s-a dat prioritate pozițiilor exprimate de către părțile adverse, fără ca apărările sale să fie analizate în mod corect.

Tribunalul retine ca, in cauza, sunt aplicabile dispozitiile vechiului cod de procedura civila, asa cum s-a mentionat si in incheierea de sedinta din data de 04.02.2015, cand s-a recalificat in recurs prezenta contestatie la executare.

In conformitate cu prevederile art. 261 al. 5 cod de procedura civila, hotărârea se da in numele legii si trebuie sa cuprindă ...motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței, precum si cele pentru care s-au înlăturat cererile partilor. Textul de lege nu impune o formula sacramentala pe care instanța trebuie sa o adopte atunci cand motivează o hotărâre, ci precizează ca o hotărâre trebuie sa fie transparenta, astfel incat sa se poată deduce cu ușurința ce a gândit judecătorul atunci cand a pronunțat o anumita soluție, si care este temeiul de drept aplicabil fiecărei spete in parte.

In legătura cu acest motiv, tribunalul retine faptul ca dispoziția legala prevăzuta in art. 261 pct. 5 cod de procedura civila, prin care s-a consacrat principiul general potrivit căruia hotărârile trebuie sa fie motivate, a fost edictata in scopul de a asigura o buna administrare a justiției, spre a da posibilitatea instanței superioare de a-si exercita controlul judiciar. De aceea, judecătorii sunt obligați sa arate in cuprinsul hotărârii motivele de fapt si de drept care le-au format convingerea.

Cerința art. 261 al. 5 cod de procedura civila, referitoare la motivarea hotărârii, se refera la motivarea avuta in vedere de instanța, prin care isi argumentează soluția pronunțata, si nu la motivarea pe care ar fi vrut sa o lectureze părțile, in cauza aceasta neavand niciun fel de suport probator si legal.

Motivarea trebuie sa se refere la actele dosarului cauzei soluționate si sa fie in concordanta cu acestea, ceea ce presupune, in mod automat, cercetarea fondului pricinii deduse judecații.

Dispozitiile textului cu privire la motivarea hotararii sunt imperative, astfel incat neindeplinirea unora dintre exigentele sale atrage nulitatea hotararii. Asfel, considerentele hotararii cuprind, pe langa aratarea obiectului cererii, a sustinerilor pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinute de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

Hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda nu numai imprejurarile de fapt ori doar motivele de drept care au format convingerea instantei, astfel ca ea se va referi la toate acestea, aratand in concret, in raport de probele dosarului, situatia de fapt pe care o retine in cauza si va demonstra aplicarea regulii de drept incidente; referirea generica la probele administrate, fara a se indica in ce constau acestea, nu este suficienta pentru a satisface standardele normei, a caror incalcare va duce la desfiintarea hotararii, intrucat aceasta constituie, in realitate, o lipsa a motivarii. Nici motivarea sumara a hotararii nu corespunde exigentelor textului, pentru ca lipsa de consistenta a acesteia poate face imposibila exercitarea controlului judiciar. Totodata, considerentele hotararii trebuie sa raspunda comandamentelor logicii, sa fie clare, concise, ferme, lipsite de contradictii, bazate pe probe incontestabile, coroborate intre ele si menite a impune o concluzie, elemente de natura a fundamenta puterea de convingere si a exclude arbitrariul.

Judecătorul are obligația de a demonstra în scris soluția adoptată, motivele pentru care a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, dar și pentru ce a reținut o probă și a respins-o pe alta.

Judecătorul nu este însă obligat să răspundă tuturor argumentelor invocate de către parte, ci să motiveze soluția dată.

Dreptul părților la un proces echitabil include, printre altele și dreptul părților de a prezenta elementele pe care le consideră pertinente pentru cauza lor, precum și obligația instanței de a le analiza. Art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică în sarcina instanțelor obligația să procedeze la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Întrucât Convenția susmenționată nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice și iluzorii, ci drepturi concrete și efective, dreptul mai sus arătat nu poate fi considerat respectat decât dacă apărările părților sunt în mod concret examinate de instanța de judecată, ceea ce, in cazul de fata, nu s-a intamplat.

In acest fel, motivația constituie pentru parti o garanție puternica împotriva arbitrariului judecătorilor, iar pentru instanțele superioare un element necesar in exercitarea controlului declanșat prin caile de atac.

F. a da valoare acestor dispoziții legale si ignorând motivele invocate de contestatoare in contestatia la executare, precum si apararile intimatelor, exprimate prin intampinare, precum si temeiul de drept invocat de acestea, instanța de fond face o motivare sumara a hotararii, in mare parte straina de actele dosarului si dispozitiile legale aplicabile spetei.

In aceasta situatie, era necesara administrarea de probe, in dovedirea temeiniciei sau netemeiniciei cererii de chemare in judecata, probe administrate de ambele parti implicate in prezenta cauza, cu respectarea prevederilor art. 129 cod de procedura civila, al cărui text întreg este următorul „judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc.

Textul de lege arata ca judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor sau faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. In acest caz, judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea juridica exacta; de asemeni, judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazul in care legea ar dispune altfel.

Așa fiind, instanța stabilește în ce măsură probele propuse de fiecare din părți sunt utile, pertinente și concludente soluționării speței deduse judecății, în vederea aflării adevărului pe baza stabilirii faptelor și pentru aplicarea corectă a legii împrejurării concrete deduse judecății, încuviințând administrarea celor necesare ce îndeplinesc cerințele de pertinență și concludență, fără a se substitui reclamantului în dovedirea acțiunii/pretențiilor formulate ori pârâtului în dovedirea apărărilor. Este însă necesar ca propunerea probelor în fața instanței să fie făcută cu respectarea normelor de procedură ce reglementează explicit termenele în care se exercită drepturile procesuale.

În ce privește dispunerea asupra completării probelor propuse și administrate de părți în condițiile legii, atunci când întreg probatoriul din dosar nu este suficient pentru lămurirea în întregime a procesului, ori a posibilității de a pune în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care instanța le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc, aceste instrumente sunt puse la îndemâna judecătorului prin textul de lege sus menționat tocmai în vederea aflării adevărului și pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

Cu toate acestea, tribunalul are in vedere prevederile art. 312 al. 6 ind 1 Cod procedură civilă, asa cum a fost el introdus prin Legea nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, in care se arata: "Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casării pentru lipsă de competență. În cazul în care, după casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6, intervine o nouă casare în aceeași cauză, tribunalele și curțile de apel vor rejudeca în fond cauza, dispozițiile alin. 4 fiind aplicabile."

In speta, fata de faptul ca instanta de fond nu a motivat in mod corespunzator solutia pronuntata, acest lucru echivaleaza cu o nepronuntare asupra fondului contestatiei, fiind incidente dispozitiile art. 304 pct. 5 cod de procedura civila. De asemeni, trebuie avut in vedere si faptul ca, prin cererea de recurs, contastatoarea a solicitat, in primul rand, casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru ca prima instanta sa analizeze toate apararile sale si pentru a administra un probatoriu complet, cu privire la fiecare capat de cerere in parte.

Avand in vedere cele expuse anterior si pentru a nu incalca partilor un grad de jurisdictie, tinand cont si de faptul ca aceasta cauza nu a mai suferit o trimitere spre rejudecare, fiind intrunite, astfel, cerintele prevazute de art. 312 al. 6 ind.1 Cod de procedura civila, tribunalul va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de contestatoarea L. G., domiciliată în municipiul B., . A, etj.3, ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat T. M. A., cu sediul în mun.B., ., ..B, ., împotriva sentinței civile nr._/12.12.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare – constatare clauze abuzive, în contradictoriu cu intimații B. EXECUTOR JUDECĂTORESC L. F., cu sediul în municipiul B., ., ., mezanin, județ B., . SA, cu sediul în mun.București, ..29-31, sector 1, N. SA, cu sediul social în mun.Tg.M., ., nr.93, județ M. și sediul real în Voluntari, . B, Clădirea Cubic Center, etj.7, județ Ilfov.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2015.

Președinte, D. R.	Judecător, P. E.	Judecător, G. S.
	Grefier, V. P.

Red.R.D./Th.red.R.D./2 ex./31.03.2015

d.f. nr._

– Judecătoria B.

j.f. V. C. I.

← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2321/2015. Tribunalul BUZĂU		Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1864/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2202/2015. Tribunalul BUZĂU Contestaţie la executare. Decizia nr. 2442/2015. Tribunalul BUZĂU Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1912/2015. Tribunalul BUZĂU Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2321/2015. Tribunalul BUZĂU Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1864/2015. Tribunalul BUZĂU Contestaţie la executare. Hotărâre din 23-03-2015, Tribunalul BUZĂU Pretenţii. Hotărâre din 23-03-2015, Tribunalul BUZĂU