Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2321/2015. Tribunalul BUZĂU

Decizia nr. 2321/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 1625/200/2009

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 2321/2015

Ședința publică de la 23 Martie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE V. B.

Judecător E. P.

Grefier V. P.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de către reclamanta H. I., domiciliată în comuna Mărăcineni, . împotriva sentinței civile nr._ din 13.10.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâții T. D., C. V., C. D. – toți cu domiciliul în ., având ca obiect revendicare imobiliară grănițuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă H. I., personal și asistată de avocat T. A., intimații C. D. și T. D., personal și asistați de avocat M. S., lipsă fiind intimatul C. V., reprezentat de avocat M. S..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei s-a depus, la data de 15.01.2015, dovada achitării taxei judiciare de timbru, că la data de 19.03.2015 s-a efectuat cercetarea locală, procesul verbal încheiat cu această ocazie fiind atașat la dosarul cauzei, după care:

Avocat T. A., pentru apelanta reclamantă H. I., depune la dosar Raport de expertiză tehnică M. I. efetuat în dosarul nr. 5699/2006 al Judecătoriei B., Titlu de proprietate nr._/28 din 4.07.1994 și copia plângerii penale formulată împotriva numiților T. D., M. F., C. D. și C. V., copia plângerii penale formulată împotriva expertului topo V. T.., un număr de 5 planșe foto reprezentând interiorul locuinței apelantei.

Avocat M. S., pentru intimați, depune la dosar o planșă foto reprezentând gardul despărțitor edificat de către intimați.

Avocat T. A., pentru apelanta reclamantă H. I., arată că, lecturând procesul verbal al cercetării la fața locului, se impune prelungirea probatoriului. E adevărat că acest dosar se află din anul 2009 pe rolul instanțelor de judecată, dar acest lucru nu poate fi imputat părților și nu poate fi o problemă pentru a înfrânge un principiu fundamental al procesului civil și anume necesitatea aflării adevărului.

Pârâții au recunoscut că s-au schimbat gardurile dintre proprietăți, de asemenea rezultă de la dosarul cauzei că ambele părți au titluri de proprietate, pentru că. așa cum recunosc și intimații prin întâmpinarea formulată la instanța de apel, aceste așa zise titluri rezultă în mare parte din niște convenții, cel puțin în cazul intimaților fiind o hotărâre de expedient care nu face decât să consfințească învoiala părților, ceea ce nu reprezintă o chestiune sigură cu privire la dimensiunile laturilor. Singurele acte care ar putea fi luat în considerare sunt cele aflate la fila 84 -85 dosar fond, unde sunt schițele de la Primărie, respectiv de la OCPI, cu privire la deschiderea la stradă a terenurilor.

În esență acest litigiu se referă doar la deschiderea la stradă a terenului, având importanță și terenul pe care îl dețin ambele părti, dar important este deschiderea la stradă și accesul apelantei în spatele casei ei.

Pentru a lămuri aceste aspecte și având în vedere că expertizele efectuate în cauză sunt contradictorii, având în vedere că există nelămuriri cu privire la edificarea gardului despărțitor, solicită admiterea completării și suplimentării probatoriului cu doi martori, proba cu interogatoriul luat intimaților și proba cu expertiză tehnică de specialitate, respectiv o nouă expertiză, așa cum reclamanta a solicitat și la instanța de fond. Instanța de fond a respins această cerere doar cu privire la completarea și refacerea expertizei V., pe proba cu efectuarea unei alte expertize instanța de fond nu s-a pronunțat. Precizează că expertiza trebuie să aibă aceleași obiective ca și cele inițiale solicitate și anume să se stabilească, pe baza actelor existente, care este deschiderea la drum a terenurilor părților, arătând că apelanta are documente din care rezultă că terenul său trebuie să aibă o deschidere la stradă de 7,85 m.l. plus 6,5 m.l. în total 13,89 și nu are decât 12, 70 m.l. ceea ce reprezintă o diferență de 1,09m.l. la stradă, că există la dosar documente din care rezultă că intimații ar trebui să aibă la stradă 8,5 m.l. dar au 1,10 m.l. în plus. Dacă se respectă schițele care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate recunoscute de OCPI, expertul trebuie să aibă în vedere aceste schițe, să aibă în vedere întinderea terenului ocupat de fiecare parte in proces, să comunice dacă există ocupare de teren și care este granița reală dintre cele două proprietăți.

Mai arată că este în defavoarea apelantei că s-a constatat că există un gard pe soclu de ciment dar el nu reprezintă o achiesare a apelantei la această linie de hotar, acesta fiind un gard efectuat cu exces de forță de către intimați, că există nenumărate litigii și plângeri penale de la momentul edificării lui, că intimații au recunoscut că l-au edificat singuri fără acordul apelantei.

Instanța constată că apelanta, în cadrul motivelor de apel, după ce a argumentat nemulțumirea cu privire la hotărârea atacată, a arătat și aceste aspecte menționate mai sus referitoare la prelungirea probatoriului. În acest context, când nu apare ca o cerere nouă și o critică în declarația de apel, instanța acordă cuvântul în susținerea apelului, pe criticile respective și pe nevoia suplimentării probatoriului, și instanța, în cadrul pronunțării pe criticile respective, va aprecia dacă probele sunt întemeiate și dacă se impune completările probatoriului.

Avocat T. A., pentru apelanta reclamantă H. I., având cuvântul în susținerea apelului, arată că apelul se referă la două situații, și anume: admiterea apelului, anularea sentinței, rejudecarea cauzei de către instanța de apel deoarece nu dorește să mai ajungă în fața unei instanțe de fond care să ordone zeci de expertize fără să știe ce a dorit să urmărească prin aceste expertize, a dezvoltat motivele de nulitate și a observat că în multe cazuri Tribunalul B. se raportează la aceste motive de nulitate care sunt în principal de nemotivare a hotărârii, care lipsește instanța de control judiciar de a vedea cum judecătorul fondului își argumentează opinia și, a doua critică, faptul că nu s-a răspuns la toate cele solicitate de reclamantă, raportat la faptul că apelul se referă și la încheierile interlocutorii.

Față de primul aspect, arată că instanța de fond nu se referă deloc la analizarea probelor, fiind niște păreri pe care instanța și le dă, reținând doar unele dintre probe și nearătând pentru ce le înlătură pe celelalte. Toată motivarea instanței de fond se învârte în jurul expertizei V. T., nu se spune de ce sunt înlăturate celelalte rapoarte de expertiză, că a arătat în motivele de apel și în concluziile de al a fond că a solicitat instanței să se raporteze în cel mai rău caz la expertiza O. M. care este cât de cât mai apropiată de realitate, fila 17 dosar fond, nu se găsește la dosar nici un răspuns la aceste aspecte, fiind doar o înșiruire a așa ziselor titluri deținute de părți, nu se spune de ce este înlăturată o apărare esențială a reclamantei și anume că expertizele și aprecierea situației de fapt trebuie să se facă raportat la cele două schițe despre care apelanta a făcut vorbire, care sunt singurele acte clare în această chestiune. Pentru aceste motive consideră că nu sentința fondului nu este motivată corespunzător.

Mai critică faptul că instanța de fond nu a motivat respingerea obiecțiunilor formulate de către reclamantă la raportul de expertiză V., obiecțiuni bine fundamentate.

Pe fond solicită admiterea apelului și completarea probatoriului. Dacă nu se va admite completarea și refacerea probatoriului solicită modificarea sentinței în sensul de a omologa raportul de expertiză O. M., aflat la fila 17 dosar fond, în esență fiind vorba de aspectul principal al delimitării celor două suprafețe.

Vom auzi de la intimați faptul că există un gard, că nu mai poate fi stricat, fiind pe un soclu de ciment, dar acest gard a fost făcut cu forța, au profitat de faptul că au o stare materială mai bună, de faptul că începând cu anul 2000 reclamanta a încercat să rezolve această problemă prin plângeri penale, prin adrese către Primărie, iar astăzi intimații vin și spun că există o situație de fapt care nu mai poate fi modificată. Apreciază că instanța nu poate omologa acest rapt, acest furt de teren, din procesul verbal intocmit cu ocazia cercetării locale rezultă că distanța dintre imobilul casă de locuit al apelantei și gardul despărtitor este de 58 cm, in realitate această distanță ar trebui să fie de 1,10 m, că la momentul când s-a edificat construcția se putea trece prin spatele casei. Apreciază că linia de hotar nu este corect trasată și că a fost mutată ulterior de către intimați.

Mai mult, terenurile au forme de paralelogram, astfel deschiderea de la drum ar trebui să se regăsească și în deschiderea din spatele terenurilor, conform schițelor depuse la dosarul cauzei. Or, intimații în schiță au 8,5 m.l. la drum, situație ce se regăsește și in spatele casei unde deschiderea este de 8,5 m.l. dar in realitate, deschiderea la drum a terenului intimaților este de 9,5 m.l., cu 1 m mai mult.

Cum se poate explica în mod logic, că un teren, care trebuie să fie un paralelogram, așa cum s-a făcut punerea în posesie, poate să aibă la drum 9,5 m.l., la un moment dat se îngustează pe una dintre laturi și continuă cu o deschidere de 8,5 m.l.

Față de aspectul referitor la revendicare solicită înlăturarea concluziilor expertului V. T., existând îndoieli serioase cu privire la modul cum expertul V. T. a procedat. Astfel, la termenul din 29.01.2014 depune un raport de expertiză, la 8.09.2014, i se solicită de instanță să îl refacă, îl face după 8 luni, și depune același raport de expertiză, identic. Instanța de fond consideră că expertul a răspuns.

Solicită admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată.

Avocat M. S., pentru intimați, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.

Astfel, așa cum reclamanta s-a prezentat în fața instanței de fond așa se prezintă și în fața tribunalului, cu susțineri în motivarea apelului extrem de evazive și cu intenție de a induce tribunalul în eroare. Merge pe două fronturi apărarea apelantei, respectiv odată că nu ar avea suprafața și pe de altă parte deschiderea la drum.

Suprafața nu o are nimeni, nu o are nici apelanta, nu o are nici intimații, instanța de apel a putut constata acest aspect cu ocazia cercetării la fața locului.

Privitor la deschiderea la drum, față de susținerea apelantei că îi lipsește 1,09 m.l., această suprafață în nici un caz nu îi lipsește din cauza intimaților, poate de la vecinii din partea cealaltă, familia S., cu care a făcut un schimb, cu care, după ce s-au înteles asupra graniței, la fel a avut pretenția să mute gardul despărtitor cu această familie la zidul casei acestora.

Același lucru îl încearcă și cu intimații din prezenta cauză.

Mai arată că intimatul T. D. a fost pus în posesie de către Comisia locală cu terenul având o deschidere la stradă de 12,56 m.l., cu 5000 m.p., ca suprafață. Ulterior, după ce a instrăinat fiicei și ginerelui suprafața de 1000 mp cu deschidere de 9 m.l., să le vină de la Primăria adrese, Poliția locală, la cererea apelantei reclamante, să restrângă deschiderea. A restrâns-o la 9 m.l.. în condițiile în care terenul intrase în circuit civil. Pentru această situație nu e vina intimaților, nici a apelantei, pentru că acolo, de fapt, sunt nereguli comise de către Comisia locală Mărăcineni.

S-a pus întrebarea cu ocazia cercetării locale, respectiv de ce din anul 1996, când pârâții au făcut acel gard, ca să fie stabilită proprietatea, reclamanta nu a acționat până în anul 2009. Pentru că așa a fost înțelegerea . Și acum reclamanta vrea ca intimații să mute acest gard.

Față de completarea probatoriilor arată că nu ar fi eficient. Astfel, arată că martorii au fost audiați, cu ocazia cercetării locale, părțile, în cea mai mare parte a acestor presupuse divergențe, au căzut de acord cu privire la când s-a făcut gardul, cât a durat, când au inceput discuțiile. Martorii nu au de unde ști situația de fapt având în vedere situația creată de Comisia locală prin indeciziile sale. Față de expertiză, arată că în cauză au fost 4 experți, F. L. a concluzionat clar că nu se ocupă teren de către pârâți, expertul O. M., care a făcut niște prezentări dar care nu a realizat o linie de hotar, expertul C. S., care a emis niste ipoteze și care a zis că nu face expertiza, și expertiza V. T..

Consideră că nu vede cum ar putea să se dea o altă soluție decât să rămână raportul de expertiză V. T., așa cum el a fost omologat de prima instanță, cu imperfecțiunile sale. Cum să se mute gardul înspre pârâții intimați în condițiile în care sunt plantați arbori și arbuști care au o vechime mai mare de 10-15 ani, o asemenea soluție nu ar fi nici morală și nici legală, nu ar putea fi susținută de nici o probă.

Solicită respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată astfel cum au fost dovedite.

TRIBUNALUL

Asupra prezentului apel civil.

Prin sentința civilă nr._ din 13.10.2014 pronuntată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a admis in parte cererea principala având ca obiect revendicare, formulată de reclamanta H. I. în contradictoriu cu pârâții T. D., C. V., C. D..

S-a respins cererea reconventionala.

S-a stabilit linia de hotar ce desparte proprietatile partilor prin omologarea raportului de expertiza V. T. din 08.09.2014 pe aliniamentul dat de punctele 1-27-26-25-24-23-15.

S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecata efectuate de parti.

Prima instanță a avut în vedere următoarele:

Reclamanta H. I. a chemat in judecata pe paratele T. S., C. V., C. D. solicitand pronuntarea unei sentinte prin care sa se dispuna obligarea paratilor la lasarea in deplina poprietate si linistita posesie a imobilului teren extravilan in suprafata de 244,65 mp proprietatea reclamantei, teren situat in . ; granituirea celor doua proprietati invecinate si cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt reclamanta a invederat ca, este proprietara terenului in suprafata de 3254 mp din . vecinatati: N- N. M., S- T. S., E- defunct B. M., V- drum.

Reclamanta a susținut că a dobandit acest teren prin sentinta civila nr. 3287/06.06.2007 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosar nr. 5699/2006.

In anul 2000 paratii au cotropit proprietatea reclamantei pe latura sudica, pe toata lungimea de 407,75 ml, intrand in terenul acesteia cu aproximativ 0,6 ml in total cu suprafata de 244,65 mp pe care o revendica.

In drept sunt invocate disp. art. 480 Cod civil.

Legal citati paratii C. V. si C. D. au depus intampinare si cerere reconventionala la data de 08.04.2009 si acte, prin care au solicitat respingerea actiunii avand in vedere urmatoarele considerente:

Paratul T. S. a decedat in anul 1996 si in urma partajului voluntar autentic_/05.05.1997 BNI V. C. –Buzau, terenul in litigiu a revenit fiului acestuia numitul T. D. care are calitate procesuala pasiva si care se invecineaza pe o latura a proprietatii sale cu reclamanta, urmand a fi introdus in cauza ca parat.

În ceea ce priveste solicitarea reclamantei, avand ca obiect revendicare au solicitat respingerea acesteia ,intrucat reclamanta este cea care a acaparat din suprafata paratilor de 1000 mp si a lui T. D. de 4000 mp, o suprafata ce are deschidere la drumul public de 2,5 ml, pe o lungime de 398 ml.

Prin actul de partaj voluntar ,paratul T. D. a dobandit suprafata de 5000 mp in tarlaua 26, Maracineni, act de partaj ce a avut la baza documentatia tehnica efectuata in baza titlului de proprietate nr._/81/08.06.1994 avand ca titular pe defunctul T. S., din care rezulta ca acesta a detinut in tarlaua 26 extravilan Maracineni ,suprafata de 5000 mp avand ca vecinatati: N- mostenitorii defunctei S. I., S- mostenitorii defunctului B. N., E- drum, V- S. E. .

T. D. a vandut fiicei și ginerelui său din suprafata de 5000 mp o suprafata de 1000 mp, identificata potrivit planului de situatii ,iar suprafata detinuta de T. D. a fost imprejmuita cu gard in anul 1997 dupa efectuarea partajului voluntar. In aprilie 2005, numitul H. C., sotul reclamantei, a distrus acest gard, fiind sesizate organele de urmarire penala, insa parchetul a apreciat ca acest litigiu sa se solutioneze pe cale civila prin granituire. Cu ocazia distrugerii acestui gard, reclamanta a acaparat din terenul de 4000 mp proprietatea lui T. D. cat si din suprafata paratilor C. V. si C. D. de 1000 mp, o suprafata de teren prin micsorarea deschiderii la drumul public.

Pe cale de cerere reconventionala au solicitat revendicarea suprafetei acaparate de reclamantă in mod fortat prin distrugerea gardului, suprafata pe care o va preciza dupa efectuarea expertizei tehnice.

La termenul de judecata din data de 08.04.2009, instanta a stabilit cadrul procesual in sensul că a introdus in cauza in calitate de parat pe numitul T. D., fiul defunctului T. S..

La termenul de judecata din data de 10.06.2009, instanța a încuviințat pentru parti probatorii constand in: inscrisuri, interogatorii, cate 2 martori si expertiza specialitatea topo.

A fost audiat martorul B. N. propus de reclamantă, care a declarat că acest conflict este din anul 1994 ,cand reclamanta a observat ca i-a fost ocupata o suprafata de teren pe o latime de 5 ml in interior. Reclamanta s-a adresa Comisiei Locale Maracineni care i-a pus in vedere paratului T. D. sa mute aliniamentul gardului, insa nici in prezent gardul nu este trasat potrivit hotarului din actele de proprietate, gardul intrand in interiorul proprietatii reclamantei pe o latime intre 0,50 ml si 1 ml, iar pe aceasta suprafata paratul a plantat pomi. In anul 1997, paratul a distrus fundatia turnata de reclamanta si paratul a fost avertizat de primarie si de politie sa nu mai intre pe terenul reclamantei; instanta a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Maracineni sa ne comunice relatii cu privire la situatia terenului extravilan din tarlaua 26, identificat in titlul de proprietate nr._/81/08.06.1994, daca persoanele indreptatite au fost puse in posesie pe baza de masuratoare, daca exista procese verbale de punere in posesie pentru reclamanta si parati, la care s-a raspuns prin adresa nr._/04.12.2009 in sensul ca, persoanele indreptatite au fost in tarlaua 26 extravilan Maracineni ,au fost puse in posesie potrivit art 27 din Lg 18/91.

La termenul de judecata din data de 09.12.2009 au fost audiati martorii S. V. si G. I., propusi de parati din a caror declaratii instanta a reținut că terenurile au fost masurate la inceputurile anilor 1990 de catre Comisia Locala de Fond Funciar ,ca detine teren in aceasta . ,lot care are o deschidere de 12,55 ml pe o lungime de 398 ml. si ca partile ar trebui sa respecte masuratorile efectuate de comisie; G. I. care efectueaza cu tractorul lucrari agricole declara ca, pe teren se afla un gard daramat si lasat acolo si ca a efectuat lucrari atat pe terenul paratului T. D. ,cat si pe terenul reclamantei ,iar gardul îl incurca si vorbind cu cei doi a inteles ca intre ele exista un conflict privind hotarul ; a facut parte din comisia de fond funciar si in anii 1990 ,persoanelor indreptatite le-au fost eliberate adeverinte si s-a delimitat in teren . ,fiind aplicati tarusi pentru vecinatati ; precizeaza ca nu cunoaste deschiderea pe care partile o au la drum si ca pe terenul paratului din spatele casei se afla cultivati pomi fructiferi si vita de vie; in . fost puse partile in posesie a fost posibila respectarea vechiului amplasament pentru toti mostenitorii ,intrucat a existat teren suficient .

La termenul de judecata din data de 09.12.2009, instanta a stabilit obiectivele expertizei topo respectiv: identificarea suprafetelor de teren ale partilor functie de titlurile de proprietate ce le-au fost eliberate in baza Lg 18/91; trasarea liniei de hotar dintre cele doua proprietati; sa se stabileasca daca vreuna din parti a acaparat vreo suprafata de teren ce-i revenea celeilalte parti; expertul sa consulte planul parcelar al zonei daca exista si titlurile de proprietate cu toate formele de publicitate tinand seama ca, titlul de proprietate eliberat pe numele defunctului T. S. a fost transcris in registrul de transcriptiuni si inscrisptiuni in anul 1995.

Prima expertiza a fost efectuata de expert F. L. depusa la dosar la data de 10.03.2010, cu privire la care toate partile au formulat obiectiuni.

Obiecțiunile au fost soluționate prin completarea raportului de expertiză. Lucrarea nu a fost avizată de către OCPI și instanța a constatat că nu se lămuresc împrejurările concludente ale cauzei, motiv pentru care s-a dispus retragerea onorariului și a fost numit expert O. M. pentru a efectua expertiza încuviințată și având aceleași obiective.

Cu privire la expertiza O. M. părțile au formulat obiecțiuni, motiv pentru care instanța a dispus efectuarea aceleiași lucrări și de către experții V. T. și C. S..

La solicitarea instantei, OCPI Buzau a comunicat prin adresa nr._/14.01.2013 că in tarlaua 26 nu există plan parcelar intocmit si validat de Comisia Locala de Fond Funciar Maracineni si a transmis documentele care au stat la baza atribuirii numerelor cadastrale nr. 381 si 160 de pe UAT Maracineni, tarlaua 26 si documentatia cadastrala ce a stat la baza transcrierii dreptului de proprietate de catre Judecatoria Buzau sub nr. 4190-4192/05.05.1997 ,referitor la titlul de proprietate nr._/81/08.06.1994 eliberat pe numele lui T. S..

La termenul de judecata din data de 13.11.2013 s-a depus raportul de expertiza O. M.-completare, iar la termenul de judecata din data de 29.01.2014 s-a depus raportul de expertita V. T..

Toate partile au formulat obiectiuni si la acest raport de expertiza care au fost inaintate dlui expert V. T. pentru a raspunde.

Expert C. S. a depus la data de 24.04.2014 o cerere, in care a menționat că limitele proprietatilor trebuiau stabilite dupa 1990 la momentul punerii in posesie, acestea nu au fost stabilite, terenurile fiind cultivate pana in anul 2008 fara a exista semne fixe intre proprietati –garduri, stalpi.

In perioada 1999-2005 documentatiile cadastrale au fost intocmite conform declaratiilor proprietarilor, insa de cele mai multe ori limitele din documentatie nu coincideau cu limitele la punerea in posesie datorita lipsei elementelor fixe si rotatiei clturilor pe de o parte si datorita erorilor de masurare pe de lata parte in urma cu 15 ani neexistand baza materiala actuala nici la experti nici la OCPI, astfel fara a exista un plan parcelar definitiv pentru tarlaua 26, autoritatile locale au emis autorizatii de construire, au fost realizate investitii si terenul a fost trecut in intravilanul .> S-a mai arătat ca potrivit regulamnetului de intocmire a documentatiilor cadastrale, aprobat prin Ordinul 634/2006, pentru terenurile care la data de 01.01.1990 erau situate in extravilan ,in tarlalele unde nu au fost intocmite planurile parcelare definitive, se intocmesc „ plan de incadrare in ., datorita lipsei planului parcelar”, mentiune ce inscrie in Cartea Funciara proprietarul declarand in mod obligatoriu „ am fost informat si sunt de acord cu privire la consecintele ulterioare ale lipsei planului parcelar conform art. 26/1 alin 5 din Ordinul ANCPI nr. 415/2009”, intrucat planul parcelar urmeaza a fi intocmit la un moment nedefinit in viitor, insa ofera posibilitatea Comisiei Locale de a corecta / modifica coordonatele punctelor de frantura ,cu alte cuvinte se poate modifica pozitia in teren a suprafetei dobandite in proprietate, deci inclusiv hotarul comun dintre proprietati.

La data de 29.08.2014 expetul V. T. a depus lucrarea de expertiza, din care rezulta ca nici una din parti nu a cotropit suprafata de teren detinuta in proprietate de cealaltă si propune ca hotarul sa ramana cel existent pe teren, apreciind ca propiectul de plan parcelar din anul 1996 s-a intocmit fara a se tine seama de situatiile de pe teren, de investitiile efectuate, generand conflicte intre parti, fiind eliberate carti funciare pe un proiect ce in prezent nu mai este valabil.

Partile au formulat obiectiuni si la acest raport de expertiza, insa instanta le-a respins ca neantemeiate.

Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma sustinerilor partilor a probatoriului administrat constand in inscrisuri, interogatorii, martori, expertize specialitatea topo, prima instanță a constatat urmatoarea situatie de fapt:

Referitor la capatul de cerere avand ca obiect revendicare instanta a apreciat ca actiunea formulata este neantemeiata ,urmand a fi respinsa avand in vedere urmatoarele considerente:

Practica judiciara a creat pentru actiunea in revendicare un sistem probator propriu in cadrul caruia titlului de proprietate i-a fost conferita valoarea unui fapt generator de prezumtie ,iar posesiunii i s-a atasat o semnificatie probatorie.

Astfel au fost create mai multe reguli: daca partile prezinta titluri emanand de la autori diferiti, se da eficienta titlului mai vechi cu conditia ca si posesiunea sa fie mai bine caracterizata ; cand titlurile provind de la acelasi autor se da preferinta titlului transcris mai întai, daca exista obligativitatea transcrierii ; daca nici unul din titluri nu este transcris se da prioritate titlului cu data mai veche; reclamantul triumfa in proces daca poseda titlul de la un tert, anterior posesiunii paratului ,iar acesta nu poseda nici un titlu; actiunea se respinge si paratul ramane in posesie daca numai el poseda titlul; actiunea in revendicare imobiliara întemeiata pe existenta unui titlu de proprietate este imprescriptibila .

In speta dedusa judecatii, titlul de proprietate al reclamantei nr._/28/04.07.1994 emis de Comisia Judeteana Buzau de Fond Funciar pe numele defunctului B. I. N., s-a consolidat prin hotararile instantei respectiv sentinta civila nr. 644/2005 a Judecatoriei Buzau, decizia nr. 31/2006 a Tribunalului Buzau si sentinta civila nr. 3287/2007 definitiva si irevocabila pronuntata de Judecatoria Buzau in dosar nr. 5699/2006 prin care in urma partajului succesoral i-a fost atribuit in deplina proprietate si pasnica posesie lotul nr. 1 prin omologarea raportului de expertiza topo M. I. ,respctiv suprafata de 3254 mp situata in . vecinatati: N- N. M. pe 409,84 ml, S- T. S. pe 407,75 ml, E- defunctul B. M. pe 7,89 ml si V- drum pe 7,85 ml.

Atat din sustinerile partilor cat si din precizarile efectuate de expertul C. S. si V. T., si adresa nr. 9192/06.03.2014 emisa de OCPI Buzau, instanta a reținut că, in tarlaua 26, nu exista plan parcelar intocmit si validat de Comisia Locala de fond funciar Maracineni, astfel ca, mentiunile din cartile funciare eliberate sunt incerte datorita lipsei planului parcelar ,iar proprietarii la momentul intocmirii documentatiei au declarat ca sunt de acord cu privire la consecintele ulterioare ale lipsei planului parcelar.

In ceea ce priveste titlul de proprietate al paratilor- reclamanti, acesta este materializat in titlul de proprietate nr._/81/08.06.1994, emis de Comisia Judeteana Buzau de fond funciar, transcris sub nr. 1042/07.09.1995, actul de partaj voluntar autentic nr. 1174/05.05.1997, contractul de donatie autentic nr. 1265/15.05.1997 la BNI Visinoiu M. E. –Buzau prin care paratul T. D. vinde catre paratii C. V. si C. D. suprafata de 1000 mp din cei 5000 mp pe care îi detine in urma actului de partaj voluntar, suprafata ce rezulta din titlul de proprietate nr._/81/08.06.1994 emis pe numele defunctului T. S..

Rezulta din rapoartele de expertiza efectuate in cauza ca nici una din parti nu a cotropit vreo suprafata de teren din proprietatea celeilate ,astfel ca, pentru aceste considerente si in temeiul disp. art. 480 si 1169 Cod civil, instanta a respins ca neintemeiat capatul de cerere avand ca obiect revendicare formulat de reclamanta si pentru aceleasi considerente va respinge si cererea reconventionala formulata de paratii –reclamanti.

Potrivit dispozitiilor art. 560 cod civil aplicabil raporturilor juridice deduse judecatii, proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

In cauza de fata, s-a reținut ca proprietatile partilor sunt invecinate, iar intre acestea s-a creeat o stare conflictuala evidenta, ce rezulta din faptele si sustinerile lor.

F. de aceasta situatie, apreciind ca fiecare proprietar are dreptul la stabilirea corecta a liniei de hotar, vazand si concluziile raportului de expertiza specialitatea topo intocmit de expert judiciar V. T., instanta a apreciat ca intemeiat acest capat de cerere din actiunea reclamantei, pe care l-a admis si a stabilit linia de hotar ce desparte proprietățile părților situate în tarlaua 26, ., in punctele 1-27-26-25-24-23-15 omologand acest raport de expertiza.

In temeiul disp. art. 276 Cod proc civila a compensat in totalitate cheltuielile de judecata efectuate de parti .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta H. I. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin primul motiv de apel s-a arătat că sentința nu este motivată iar motivarea existentă este ineficientă din punct de vedere juridic. Astfel, nu au fost analizate probele administrate în cauză și nu se menționează motivele pentru care a fost ales raportul de expertiză V. T. și de ce sunt înlăturate celelalte rapoarte.

S-a mai invederat că prima instanță a respins obiecțiunile reclamantei la rapoartele de expertiză fără să precizeze motivele care au stat la baza acestei măsuri.

Printr-o altă critică s-a solicitat admiterea apelului și modificarea în parte a sentinței, întrucât prima instanță nu a apreciat corect probatoriul și a făcut o greșită aplicare a legii. În continuare s-a precizat că chiar fără efectuarea unei alte expertize existau elemente suficiente pentru admiterea acțiunii introductive.

S-a arătat că la baza susținerilor părților litigante s-a aflat titlul de proprietate care constau în sentințe de partaj succesoral dar diferențe dintre hotărârea judecătorească depusă de reclamantă și cea a pârâtilor este una fundamentală deoarece hotărârea reclamantei avea la bază o expertiză care a delimitat terenurile partajate, pe când în situația pârâților este vorba despre o hotărâre de expedient care nu a fost verificată de către instanță decât sub aspecte formale. Este clar, menționează reclamanta, instanța ar fi trebuit să țină cont de raportul de expertiză care a stat la baza sentinței de partaj depusă de reclamantă. Partajul voluntar pe baza căruia s-a pronuntat hotărârea pârâtilor trebuia înlăturat deoarece părtile nu au ținut cont de planul parcelar, situație în care deschiderea la drumul public este mai mare decât în realitate. În măsura în care fiecare dintre autorii părților au deținut titluri de proprietate care nu menționează dimensiunile laturilor terenurilor, instanța trebuia să țină cont de schițele de plan parcelar indicate de reclamantă, din acest motiv se impune înlăturarea expertizelor întocmite de expert V. T., cu atât mai mult cu cât deschiderea terenului deținut de pârâți nu a fost niciodată cea indicată de către expert.

A mai susținut apelanta că linia de hotar inventată de expertul V. T. nu este susținută de probele de la dosar și nici de legislația în vigoare care definește granița cel puțin în funcție de picătura streșinii. Nu există nicio infirmare a planului parcelar, existând numeroase adrese care îl confirmă precum adresa OCPI de la fila 46 în care se arată că „schița din tarlaua 26, existentă în arhiva unității noastre a stat la baza întocmirii titlului de proprietate nr._/28 autor defunct B. I. N., respectiv adresa Primăriei Mărăcineni de la fila 82 în care se menționează că eliberarea titlurilor pentru părțile din litigiu s-a făcut conform schiței de punere în posesie a căreia copie o atașăm”.

A învederat apelanta că singurul raport de expertiză care ține cont de planul parcelar și de situația reală, deși are unele scăpări este raportul de expertiză completare depus la fila 17 pentru termenul din 13.11.2013 întocmit de expert O. M., solicitând ca linia de hotar să fie4 stabilită în funcție de concluziile acestuia, având în vedere și terenul ocupat de părțile adverse în suprafață de 384 mp.

Apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Critica privind nemotivarea sentinței este nefondată.

Potrivit art. 261 Cod civil hotărârea trebuie să conțină, între altele, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Din examinarea sentinței apelate tribunalul constată că prima instanță a făcut o expunere detaliată a cererilor părților, a probelor administrate și a susținerilor acestora. După prezentarea în considerente a conținutului cererilor, a probelor administrate și a concluziilor părților, instanța a sintetizat motivele pe care și-a întemeiat soluția arătând și analizând titlurile de proprietate ale părtilor, relevanța acestora, menționând concluziile rapoartelor de expertiză și punând în evidență motivele pentru care a validat concluziile expertului V. T..

Cât privește criticile aduse modului de soluționare a cauzei, tribunalul constată că acestea sunt nefondate.

În primul rând apelanta a învederat că instanța nu a ținut seama de faptul că între cele două hotărâri judecătorești depuse de părți există o diferență fundamentală, deoarece hotărârea pe care și-a întemeiat reclamanta pretențiile a avut la bază o expertiză prin care s-au delimitat terenurile partajate, pe când în cazul pârâților nu s-a efectuat nicio expertiză, fiind vorba de un partaj voluntar.

Este adevărat că prin sentința civilă nr. 3287 /2007 s-a atribuit apelantei suprafața de 3254 mp în urma unui partaj succesoral și că au fost menționați vecinătățile și dimensiunile laturilor acestui teren, dar tribunalul constată că în titlul de proprietate ce a făcut obiectul acestui partaj nu au fost menționate decât vecinătățile iar nu și dimensiunile laturilor.

De altfel și actul de partaj voluntar în urma căruia pârâtului T. D. i-a revenit suprafața de 5000 mp în tarlaua 26 are la bază un titlu de proprietate emis defunctului T. S. în care se menționează numai vecinătățile iar nu și dimensiunile laturilor. Cele două titluri de proprietate, ca de altfel toate titlurile emise de Comisia Judeteană B. în tarlaua 26 de pe raza comunei Mărăcineni nu au avut la bază un plan parcelar care să delimiteze suprafețele atribuite persoanelor în favoarea cărora s-au efectuat reconstituirile.

Astfel, la solicitarea Judecătoriei B., OCPI B. a comunicat cu adresa nr. 1028/14.01.2013 că în tarlaua 26 nu a existat un plan parcelar întocmit și validat de către Comisia locală de fond funciar Mărăcineni, care să fie înaintat pentru verificare și introducere în baza de date. Au fost transmise cu aceeași adresă documentele care au stat la baza atribuirii numerelor cadastrale 381 și 160 de la UAT Mărăcineni tarlaua 26, documente din care rezultă că atribuirea numerelor cadastrale s-a făcut pe baza unor înscrisuri depuse de către părți, întocmite din inițiativă personală și care nu atestă existența vreunui plan parcelar.

În mod nejustificat apelanta susține în motivarea apelului că ar fi existat un plan parcelar iar expertiza V. T. nu ține cont de acesta, cu atât mai mult cu cât prin adresa nr. 9192/6.03.2014 OCPI B. i-a comunicat personal acesteia că nu există plan parcelar întocmit și validat de Comisia locală de fond funciar Mărăcineni. OCPI B. a înăintat apelantei din arhiva sa, o schiță din tarlaua 26 care a stat la baza întocmirii titlului de proprietate nr._/28- autor moștenitorii defunctului B. I. N..

Analizând această schiță rezultă că proprietatea reconstituită defunctului T. S. se învecinează cu proprietatea moștenitorilor defunctului B. N. pe o lungime de 398 m, ambele având deschidere la calea de acces, cale de acces care este comună tutor proprietarilor din tarlaua respectivă. Această schiță nu precizează, însă, și lățimile la stradă ale celor două proprietăți învecinate.

Interogate la cererea pârâților, apelanta a precizat că deschiderea la drumul public al terenului defunctului B. N. a fost de 7,84 m.l. De asemenea a mai recunoscut că terenul pârâților a fost împrejmuit cu gard și că în anul 1995 aceasta a demolat gardul respectiv. Pe de altă parte, din actul de partaj voluntar depus de către pîrîți rezultă într-adevăr că terenul dobândit de către T. D., în urma partajului defunctului T. S., este în suprafață de 5000 mp având formă dreptunghiulară cu lungimile de 398 m.l., inclusiv pe latura cu moștenitorii defunctului B. N., iar lățimile de 12,56 m.l., inclusiv în punctul cardinal est reprezentat de drum.

Cu aceste dimensiuni terenul care a revenit pârâtului T. D. a fost înscris la cartea funciară.

În mod neîntemeiat invocă reclamanta apelantă existența unui plan parcelar, în realitate fiind vorba despre o schiță întocmită de Comisia locală Mărăcineni în procedura premergătoare emiterii titlurilor de proprietate.

Atât raportul de expertiză V. T. cât și concluziile expertului C. S. pun in evidență faptul că nu au existat planuri parcelare întocmite în vederea punerii în posesie cu privire la terenurile care au aparținut fostului CAP Mărăcineni. Astfel, s-a arătat de către experți că în perioada anilor 1999-2005 documentațiile cadastrale au fost intocmite conform declarațiilor proprietarilor, însă de cele mai multe ori limitele din documentații nu au coincis cu limitele stabilite la punerea în posesie.

Cu ocazia cercetării locale efectuate de către tribunal în cursul judecării apelului s-a constatat existența unui gard despărțitor pornind de la stradă între proprietățile părtilor în litigiu, gard edificat de către pârâții C. V. și C. D.. Examinarea gardului a pus în evidență faptul că a fost edificat în aceeași perioadă.

Tribunalul constată că raportul de expertiză întocmit de V. T. a avut în vedere actele prezentat de părți prin care își dovedesc dreptul de proprietate și a constata în mod corect realitatea existentă. Potrivit raportului de expertiză pârâții C. D. și V. dețin o suprafață de 977 mp deși potrivit contractului de donație ar trebui să dețină o suprafață de 1000 m.p.

De asemenea tribunalul constată că prin actul de donație aceștia au dobândit un teren care la stradă avea dimensiunea de 12,56 m.l. în timp ce pe teren expertul a identificat o lățime de 9,11 m.l.

Tribunalul observă că forma terenului dobândit de defunctul T. S. era una dreptunghiulară, fiind determinate numai lungimile, respectiv acestea măsurând 398 m.l., inclusiv pe latura cu moștenitorii defunctului B. N., astfel încât dacă i-au fost atribuită suprafața de 5000 m.p., așa cum rezultă din titlul de proprietate, în mod obligatoriu lățimea terenului la cele două capete ar trebui să fie mai mare decât dimensiunea de 8,50 m.l. așa cum în mod constant a susținut apelanta reclamantă că ar trebui să măsoare lățimea la stradă a terenului pârâților.

Pe de altă parte în mod indubitabil lățimea la stradă în punctul cardinal est al terenului defunctului B. N. a fost de 7,84 m.l. în timp ce în prezent apelanta reclamantă deține un teren a cărei lățime, în expertiza V. T., este de 12,74 m.l.

În mod judicios prima instanță de judecată nu a validat raportul de expertiză completare depus de expert O. M. deoarece la întocmirea acestuia expertul a avut în vedere întreaga suprafață de 6509 m.p. dobândită de moștenitorii defunctului B. N. prin titlul de proprietate nr._/28/1994, fără a ține seama de împrejurarea că succesorii acestuia au partajat terenurile iar reclamantei apelante i-a revenit u suprafață de 3254 mp., având o lățime de 7,85 m.l. la stradă.

Raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat, conform prevederilor art. 96 Vechiul Cod de procedură civilă.

Ca parte căzută în pretenții va obliga apelanta la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimați.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de către reclamanta H. I., domiciliată în comuna Mărăcineni, . împotriva sentinței civile nr._ din 13.10.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâții T. D., C. V., C. D. – toți cu domiciliul în ., ca nefondat.

Obligă apelanta H. I. către intimații T. D., C. V. și C. D., la 2000 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Martie 2015.

Președinte,

V. B.

Judecător,

E. P.

Grefier,

V. P.

Red.V.B./Th.red.V.P./ 6 ex./01.04.2015

d.f. nr._ – Judecătoria B.

j.f. D. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2321/2015. Tribunalul BUZĂU