Contestaţie la executare. Decizia nr. 15/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 15/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 15/2015
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier R. O.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de intimata - recurentă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B. ., județul B. împotriva sentinței civile nr 1361/27.11.2014 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul civil nr_ în contradictoriu cu intimatele S.C. M. I. S.R.L., cu sediul în Oraș Pătîrlagele, . 67, . județul B. cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la cabinet avocat " M. Ș. " cu sediul în București Calea 13 Septembrie, nr 128, .. 2, ., sector 5, și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI PĂTÂRLAGELE, cu sediul în Oraș Pătîrlagele, N.B., ., având ca obiect, contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura legal îndeplinită., dosarul se află la primul termen de judecată, după care,
Având în vedere că, recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 223 alin 3 N.C.P.C. tribunalul, constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
T R I B U NA L U L
Asupra prezentului recurs civil se constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Jud. Pătârlagele sub nr._ contestatoarea S.C. M. I. S.R.L., a formulat în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI PĂTÂRLAGELE, contestație la executare prin care se solicită anularea formelor de executare din dosarul execuțional nr. 2786/_ /_, respectiv titlul executoriu nr. 19/29.06.2012 si somația de executare nr. 10/_ /_, privind impozit pe profit, TVA și accesorii, solicitându-se și suspendarea executării silite.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că ,în urma unui control fiscal declanșat de D.G.F.P. B., s-a întocmit Decizia de impunere nr. F-BZ 617/27.04.2012, în baza Raportului de inspecție fiscală nr. F-BZ 577/27.04.2012.
Contestatoarea a formulat contestație împotriva acestei Decizii și Raport de inspecție fiscală, fără ca rezultatul contestației să-i fie comunicat în mod real.
Menționează că începând cu luna martie 2011, administratorul și asociatul unic al societății Waschnewschi R.-G., a plecat în străinătate, luând cunoștință în mod absolut întâmplător de emiterea actelor de executare indicate mai sus, la revenirea în țară conform dovezilor pe care le anexează și din care rezultă atât data plecării din țară cât și faptul că acesta are domiciliul stabil în Germania și că la data revenirii 17.07.2013, a formulat cerere pentru a i se comunica actele fiscale, emițându-i se adresa nr._/19.07.2012.
Precizează că această situație se poate proba și solicită repunerea în termen în ceea ce privește formularea prezentei contestații la executare, deoarece societatea comercială își manifestă capacitatea de exercițiu prin organele sale de conducere, iar în măsura în care, din cauze fortuite, acestea nu pot lua cunoștință de existența unor acte administrativ fiscale, consideră că se impune repunerea în termen.
Astfel, la revenirea în țară, administratorul societății S.C. M. I. S.R.L., a formulat cererea înregistrată sub nr. 5571/17.07.2012 către A.F.P. - Oraș Pătârlagele, în urma căreia i s-a comunicat adresa nr._/19.07.2013, însoțită de actele de executare indicate mai sus.
Deoarece nu a existat posibilitatea efectivă de a finaliza contestarea actelor inițiale privind stabilirea debitului, respectiv Decizia de impunere și Raportul de inspecție fiscală, consideră că în mod incorect au fost calculate și accesoriile referitoare la impozitul pe profit și TVA de plată urmând să se stabilească data exactă de la care aceste accesorii puteau curge și, în funcție de această dată, să se calculeze cuantumul exact al sumelor datorate.
Se mai arată că prin sentința penală nr.111/2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B., s-a respins plângerea împotriva Ordonanței pronunțate în dosarul nr. 462/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B., formulată de către D.G.F.P. B., stabilindu-se în mod irevocabil faptul că întreg prejudiciul real este de 2.862 lei, sumă pe care a achitat-o conform chitanțelor anexate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 172 cod procedură fiscală, art. 148 si următoarele din codul de procedură civilă, art. 194 si următoarele din codul de procedură civilă.
În dovedirea contestației au fot depuse la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin încheierea din data de 08.08.2013, a fost admisă cererea privind suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare ce formează obiectul dosarului_ .
Prin întâmpinare, intimata a invocat excepția tardivității introducerii contestației, motivat de faptul că petentul a luat cunoștință despre efectuarea inspecției fiscale și implicit de actele de executare pe care le contestă, în luna iulie 2012, când a revenit din Germania împreună cu familia, astfel cum rezultă din ordonanța de încetare a urmării penale pronunțată în dosarul 462/P/2012. Mai arată că din lista somațiilor emise pe data de 29.06,.2012 de către organul fiscal teritorial, rezultă că debitoarea a primit somația cu nr. 139 în data de 14.08.2012. Menționează că împrejurarea că la data de 17.07.2013 a formulat cerere la organul fiscal pentru a i se comunica actele de executare, nu înseamnă că la această dată a luat cunoștință de actele de executare, nefiind aplicabile disp,. art.186 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare, arătând că au fost aplicate disp. art.136 alin.1 din Codul de procedură fiscală . Astfel în cazul în care debitorul nu își plătește de bună voie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente vor proceda la acțiuni de executare silită.
În drept a invocat disp. art.223 al.3 din N.C.Pr.C.
La data de 21.11.2013 în tem. art.36 din Legea 85 privind procedura insolenței a fost suspendată judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului_ .
Contestatoarea, prin lichidator judiciar, a formulat cerere de repunere pe rol la data de 17.09.2014, fiind stabilit termen de judecată pe data de 10.10.2014, cu citarea părților.
În cuprinsul cererii de repunere pe rol, se arată că în acest moment intimata nu mai deține nici o creanță împotriva contestatoarei debitoare. Se menționează că, prin cererea de înscriere la masa credală, intimata a solicitat consemnarea în tabelul preliminar a creanței debitoarei cu suma de 204.002 lei. În urma verificărilor efectuate de către lichidatorul judiciar a creanței deținută de către intimată, s-a dispus înscrierea acestei creditoare în tabelul preliminar cu suma de 1 leu, făcându-se mențiunea că, creanța în sumă de 204.001 lei a fost respinsă, având în vedere considerentele și dispozitivul sentinței penale nr. 111/26.06.2013 pronunțată de către Tribunalul B.- Secția penală în dosarul nr._, precum și raportul de expertiză contabilă – judiciară efectuată în cursul cercetărilor penale.
S-a mai arătat că intimata a formulat contestație împotriva tabelului preliminar de creanțe, cererea acesteia fiind înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._ /a1, contestație respinsă prin sentința nr. 1358/10.12.2013.
Petentul mai precizat că, creanța pentru recuperarea căreia intimata a pornit executarea silită nu mai există, prin urmare solicită admiterea contestație la executare, având în vedere stingerea debitului care face obiectul executării silite.
În drept invocă disp. art. 411 al.1 pct.2 Teza finală din N.C.pr. C.
Urmarea probatoriului administrat, instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr.1361/27.11.2014 prin care a respins excepția tardivității introducerii contestației la executare invocată de intimata DGFP B. și, pe fond, a admis contestația și a dispus anularea actelor de executare silită din dosarul de executare nr.2786/_ /_ . A fost respinsă cererea de suspendare a executării silita ca rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în raport de dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865 dat fiind că executarea silită a început anterior datei de 15.02.2013, data intrării în vigoare a N.C.Pr.C., instanța a apreciat că debitoarea – contestatoare a formulat contestația la executare cu respectarea disp. art.173 lit.a din OG 92/2003. În acest sens, instanța a apreciat că termenul de 15 zile se calculează de la momentul în care debitorul contestator a luat la cunoștință de executarea silită, ori de actul de executare pe care îl contestă.
Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat faptul că, debitoarea contestatoare a luat la cunoștință de executarea silită la data de 17.07.2013 și a formulat contestație la data de 24.07.2013.
Prin urmare, a respins excepția tardivității introducerii contestație la executare.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că intimata a început executarea silită împotriva contestatoarei – debitoare pentru recuperarea sumei de 204.002 lei, reprezentând obligații fiscale suplimentare de plată, constând în TVA și impozit pe profit cu accesoriile aferente.
Așa cum rezultă din considerentele și dispozitivul sentinței penale nr. 111/26.06.2013 pronunțată în dosarul_ al Tribunalului B.- Secția penală și prin care s-a respins plângerea formulată de intimată împotriva ordonanțelor nr.462/P/2012 din 22.03.2013 și nr. 213/II/2/2013 din 19.04.2013 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul B., precum și din raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cursul cercetărilor penale, contestatoarea debitoare datorează bugetului consolidat al Statului numai suma de 2862 lei, sumă achitată de către aceasta la data de 11.02.2013 conform chitanței . nr._.
Totodată, instanța a mai reținut că inițial a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor suma de 226, 117,88 lei, ulterior conform tabelului definitiv rectificat al creanțelor creanța bugetară cf. art.161 pct.5 din Codul de procedură fiscală fiind în sumă de 1 leu.
În consecință, instanța a reținut că debitoarea contestatoare nu mai datorează suma de bani pentru care s-a început executarea silită, și în conformitate cu disp. art.399 și urm. din codul de procedură civilă de la 1865 a admis contestația la executare din dosarul de executare nr. 2786/_ /_, cu consecința respingerii cererii de suspendare a executării ca rămasă fără obiect.
Împotriva sentinței a formulat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., care a criticat soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și menținerea actelor de executare ca temeinice și legale.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta apreciază că, în mod greșit instanța de fond a respins excepția tardivității introducerii contestației la executare, arătând că reclamantul a luat la cunoștință de efectuarea inspecției fiscale și de actele de executare în luna iulie 2012, astfel cum s-a menționat în Ordonanța de încetare a urmăririi penale pronunțată în dosarul nr 462/P/2012, paragraful 6, invocat în apărare de contestator.
Din lista somațiilor emise la data de 29.06.2012 de către organul fiscal teritorial, la poziția 1, acte depuse la dosarul cauzei, rezultă că, contestatorul a primit somația cu nr 139/29.06.2012 în data de 14.08.2012.Arată că, contestatorul a încercat să inducă în eroare instanța de judecată, încercând o repunere în termen, situație de neacceptat, întrucât contestatorul nu a dovedit că întârzierea s-a datorat unor motive temeinice justificate astfel cum cer dispozițiile art 186 alin 1 cod procedură civilă
Recurenta solicită să se constate că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă fără putință de tăgadă faptul că termenul prevăzut imperativ de dispozițiile art 173 lit. a din OG nr 92*2003 este cu mult depășit, iar acțiunea se impunea respinsă ca tardiv formulată.
A mai criticat faptul că prin sentința recurată, prima instanță a respins cererea de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect, însă, asupra suspendării s-a pronunțat aceiași instanță prin încheierea din data de 08.08.2013, soluționată deja irevocabil
Referitor la fondul cauzei, recurenta consideră că în mod greșit prima instanță a reținut că debitoarea contestatoare nu mai datorează suma de bani pentru care s-a început executarea silită. La momentul începerii executării silite prin emiterea actelor de executare, acesta datora organului fiscal suma de_ lei ca urmare a controlului fiscal efectuat la . de către inspecția fiscală, acesta depunând tardiv contestația împotriva obligațiilor stabilite de inspecția fiscală.
Intimata contestatoare . nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul examinând recursul declarat, în raport de motivele invocate, constată că este fondat urmând a fi admis având în vedere următoarele:
Intimata contestatoare . Pătîrlagele a contestat formele de executare constituite de titlul executoriu nr 19/29.06.2012 și a somației de executare nr 10/_ /_.
Potrivit art 173 lit.a din OG nr 92/2993 Codul de procedură fiscală- contestația se poate face în termen de 15 zile sub sancțiunea decăderii, de la data când contestatorul a luat la cunoștință de executare ori de actul de executare pe care îl contestă, din comunicarea somației sau din alta înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia executării silite sau în alt mod.
În speță, aceste acte de executare au fost comunicate contestatoarei prin poștă, dar corespondența s-a returat astfel că, recurenta a procedat la comunicarea acestora prin publicitate conform art 44 alin 3 din OG nr 92/2003 actualizată, prin afișare concomitentă la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a ANAF.
Recurenta a făcut dovada că documentele au fost comunicate și prin fax la data de 29.06.2012 cu data confirmării la 14.08.2012( filele 84-85 dosar fond).
Mai mult, intimata contestatoare a luat la cunoștință de efectuare inspecției fiscale și de actele de executare silită în luna iulie 2012, așa cum rezultă din Ordonanța de încetare a urmăririi penale și aplicarea unei sancțiunii cu caracter administrativ din 22.03.2013 dată în dosarul penal nr 462/P/2012( fila 60 dosar fond).
Prin urmare, în mod greșit a apreciat instanța de fond că termenul de 15 zile se socotește de la data de 17.07.2013, dată la care i-au fost comunicate, la cererea contestatoarei, actele de executare silită.
Din interpretarea textelor de lege menționate, respectiv art 173 lit a și 44 alin 3 din OG nr 92/2003 cât și înscrisurile menționate, Tribunalul constată că intimata a introdus tardiv contestația înregistrată la 24.07.2013, deci cu mult peste termenul de 15 zile prevăzut de lege, socotit de la data de când intimata contestatoare a luat cunoștință de actele de executare silită, respectiv din luna iulie 2012.
Față de considerentele expuse, Tribunalul va admite recursul, va modifica în tot contestația și pe fond va admite excepția tardivității formulării contestației la executare și va respinge contestația la executare ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul formulat de contestatoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B. ., județul B. împotriva sentinței civile nr 1361/27.11.2014 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul civil nr_ în contradictoriu cu intimatele S.C. M. I. S.R.L., cu sediul în Oraș Pătîrlagele, . 67, . judetul B. - cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la cabinet avocat " M. Ș. " cu sediul în București Calea 13 Septembrie, nr 128, . 2, ., sector 5, și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI PĂTÂRLAGELE, cu sediul în Oraș Pătîrlagele, N.B., .,
Modifică în tot sentința si admite excepția tardivității formulării contestației la executare si pe fond respinge contestația la executare ca tardiv formulată
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, R. O. |
RED.A.E.D
Tehnored. O.R. 2 ex/02.02.2015
J.f Pătîrlagele, J.F.M. Măcrina G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2493/2015. Tribunalul BUZĂU | Succesiune. Decizia nr. 21/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
