Fond funciar. Sentința nr. 420/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 420/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 2866/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2866
Ședința publică de la 16 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător D. R.
Grefier E. D.
Pe rol, judecata apelului declarat de reclamantul I. G., domiciliat în oraș Pătârlagele, ., împotriva sentinței civile nr.420 din data de 26.02.2015 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ – având ca obiect nulitate absolută parțială titlu de proprietate, în contradictoriu cu pârâții C. L. PĂTÂRLAGELE PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în oraș Pătârlagele, județ B., C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în municipiul B., ..48, județ B. și I. I., domiciliată în oraș Pătârlagele, ..1, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit apelantul I. G. și intimații I. I., reprezentată de avocat V. V., C. locală Pătârlagele și C. județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că, la data de 15.09.2015, a fost depusă la dosar cerere din partea av.Tîrcavu G., privind lăsarea cauzei la ultima strigare, după care:
Procedura de citare legal îndeplinită.
Avocat V. V. arată că a solicitat strigarea cauzei la amânare, întrucât în cererea depusă la dosar, avocat Tîravu G. solicita, în subsidiar, amânarea, în condițiile în care nu se va întoarce în timp util la sediul instanței. Cum mai are și alte afaceri judiciare, solicită acordarea unui nou termen de judecată.
Tribunalul respinge cererea de amânare formulată de avocat V. V., dispunând lăsarea cauzei la a doua strigare.
Avocat V. V. solicită instanței să se judece cauza în lipsă, întrucât nu se mai poate prezenta, având și alte dosare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile, apelantul I. G. fiind reprezentat de avocat Tîrcavu G..
Instanța aduce la cunoștința av.Tîrcavu G. faptul că, la prima strigare, a fost prezent av.V. V., care a solicitat judecata în lipsă.
Avocat Tîrcavu G. arată că nu are cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri, excepții, probe, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în dezbaterea apelului formulat.
Având cuvântul, avocat Tîrcavu G. arată că nu susține motivul nr.2 al apelului promovat de reclamantul I. G..
Se critică sentința pronunțată de instanța de fond în ceea ce privește greșita aplicare a legii, respectiv art.8 alin.2 și 3 din Legea 18/1991 - Legea fondului funciar.
În cauză, s-a făcut dovada faptului că titlul de proprietate a fost emis în baza unei cereri formulate de apelantul I. G., cerere semnată doar de către apelant, dar în care era trecut și fratele său. Potrivit dispozițiilor legale mai sus enunțate, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, persoanelor care au adus teren în cooperativa agricolă de producție sau moștenitorilor acestora. Fratele apelantului nu a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nici în nume propriu și nici în calitate de moștenitor, cererea nu a fost semnată de către acesta, fapt care conduce la nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate. Pentru acest singur argument, apreciază că acțiunea reclamantului trebuia admisă. Faptul că există cerere depusă, doar cu numele înscris a fratelui apelantului, fără semnătură, nu poate avea efect în baza legilor fondului funciar.
Concluzii de admitere a apelului declarat de reclamantul I. G., potrivit considerentelor expuse, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul, în conformitate cu art.394 Cod pr.civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
După deliberări,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele la data de 14.08.2014, sub nr._, reclamantul I. G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C. L. Pătârlagele, C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și I. I., să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/75/01.07.2003, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost singurul moștenitor al defunctei I. M., decedată la data de 16.03.1991, care a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate potrivit art. 8 alin 3 din Legea nr. 18/1991. În cuprinsul cererii de reconstituire există date de identificare și legitimare doar pentru reclamant și doar semnătura acestuia.
S-a mai arătat că din analiza cererii de reconstituire a dreptului de proprietate reiese fără echivoc că aceasta reprezintă numai manifestarea unilaterală de voință a reclamantului, numele fratelui său I. N. S. fiind trecut pe cerere ulterior întocmirii acesteia, la sugestia secretarului primăriei, rezultând faptul că cererea nu a fost formulată și nici semnată de către acesta. Mai mult decât atât, la momentul respectiv fratele reclamantului și-a manifestat dezinteresul față de pământ, motivând faptul că nu are copii și locuiește în mediul urban.
De asemenea, reclamantul a susținut că el este cel care a stăpânit și lucrat terenurile, iar după moartea mamei sale este singurul dintre frați care locuiește în localitatea în care se regăsesc aceste imobile, achitând impozitul la zi și figurând în registrul agricol cu terenurile din titlul de proprietate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. III alin 1 din Legea nr. 169/1997, art. 8 și art. 13 din Legea nr. 18/1991, precum și dispozițiile art. 194 Cod de procedură civilă.
Au fost atașate, în copie conform cu originalul, titlul de proprietate nr._/_, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr. 3311/19.03.1991 și copie de pe registrul agricol.
Pârâta I. I. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, arătând că această acțiune a fost precedată de o altă acțiune, înregistrată sub nr._ și există tripla identitate de părți, obiect și cauză. Pe fond, a arătat că în cererea introductivă sunt invocate nelegalități privind cererea de reconstituire, fără a se invoca un capăt de cerere ce ar viza o nulitate a acesteia. Cererea de reconstituire a fost înregistrată anul 1991 și titlul de proprietate a fost emis în anul 2003, iar reclamantul a invocat nelegalitatea în anul 2014. Mai precizează că reclamantul a fost lipsit de consecvență, încercând să identifice pretinse cauze de nulitate ale titlului de proprietate.
Pârâta C. L. Pătârlagele a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamant ca neîntemeiată. Pentru terenurile deținute de def. I. M. anterior colectivizării a fost reconstituit dreptul de proprietate reclamantului și fratelui său I. S., fiind înscriși în anexa 3 poziția 291 cu suprafața de 1,14 ha teren. Pentru reconstituire, comisia locală a avut în vedere consemnările făcute în evidențele agricole din anii 1959-1962 dar și cererea de reconstituire formulată de numiții I. S. și I. G., aceștia fiind considerați moștenitori ai defunctei, repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, în conformitate cu prevederile art. 13 alin 2 din Legea nr. 18/1991. În aceste condiții a fost emis titlul de proprietate pe numele celor doi moștenitori.
Față de motivul potrivit căruia în mod eronat a fost înscris în titlul de proprietate și I. S., deoarece reclamantul este cel care a întocmit cererea de reconstituire și singurul care a semnat-o, pârâta a apreciat că acțiunea este neîntemeiată în condițiile în care pe cerere figurează ambii frați, iar însuși reclamantul a întocmit această cerere care a stat la baza reconstituirii, astfel că nu poate invoca în apărare propria sa culpă.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând a fi respinse apărările și argumentele invocate de către C. L. Pătârlagele și invocând dispozițiile art. 37 din H.G. 131/1991, în sensul că pârâta nu a făcut dovada notificării pârâtei I. I. pentru operațiunea de punere în posesie. Cu privire la dispozițiile art. 13 alin 2 din Legea nr. 18/1991, consideră că în raport de raționamentul juridic al pârâtei C. L. Pătârlagele aceste considerente ar putea să opereze și în favoarea surorii C. L., în baza unui mandat tacit între comoștenitori. Mai arată că în mod greșit se afirmă că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza cererii formulate de către reclamant și I. S., atât timp cât din cererea de reconstituire formulată de reclamant reiese indubitabil că aceasta a fost formulată în nume propriu.
În privința întâmpinării depuse de pârâta I. I. a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, arătând că prin acțiunea formulată a investit instanța cu o cerere întemeiată pe un alt motiv de nulitate absolută. Consideră că poate uza pe deplin de liberul acces la justiție și la un proces echitabil, reglementat de normele europene ce au devenit parte integrantă din dreptul național.
Reclamantul a formulat precizare la cererea de chemare în judecată solicitând constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/75/01.07.2003, precum și obligarea celor două comisii la eliberarea unui nou titlu de proprietate în favoarea reclamantului.
A fost înaintată la dosarul de fond, la solicitarea instanței, documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/75/01.07.2003.
Excepția autorității de lucru judecat a fost discutată în fața primei instanțe la termenul din 20.11.2014 și respinsă, ca neîntemeiată, conform considerentelor încheierii de ședință.
În cauză au fost administrate probatorii cu înscrisuri și interogatorii.
Prin sentința civilă nr. 420/26.02.2015, Judecătoria Pătârlagele a respins, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/75/2003 și a respins, ca neîntemeiată, și cererea privind obligarea pârâtelor C. L. Pătârlagele și C. Județeană B. la emiterea unui titlu de proprietate în favoarea reclamantului.
A fost respinsă, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, cererea de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/75/01.07.2003, în sensul că în mod greșit a fost înscris în acesta I. S., solicitând și emiterea unui nou titlu de proprietate numai pe numele reclamantului, motivat de faptul că lipsește o cerere scrisă din partea fratelui său I. S., formulată în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin 3 din Legea nr. 18/1991.
Temeiul de drept invocat de către reclamant - art. III alin 1 din Legea nr. 169/1997, prevede că „sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic următoare acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituire sau constituiri.“
A reținut prima instanță că, pentru a fi incident acest caz de nulitate, este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind existența unor acte de reconstituire în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite la reconstituirea acestui drept, întrucât nu au avut niciodată teren predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat și nici nu au moștenit astfel de terenuri.
În raport de documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, instanța de fond a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut de pe urma def. I. M. pentru terenul adus în cooperativa agricolă de producție de aceasta, iar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată atât de către reclamant, cât și de fratele său I. N. S., având ca moștenitor pe pârâta I. I..
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că atât reclamantul, cât și fratele său I. N. S., sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, în sensul dispozițiilor legale menționate, astfel că acțiunea promovată cu cele două capete de cerere este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul I. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând anularea hotărârii, admiterea acțiunii introductive și constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/75/2003, precum și obligarea comisiilor de fond funciar la emiterea unui nou titlu de proprietate în favoarea apelantului.
1. Prin motivele de apel s-a învederat că prima instanță nu a judecat fondul și nu a analizat toate aspectele și elementele cererii de chemare în judecată, reclamantul apelant invocând inexistența cererii de reconstituire a fratelui său, I. S., întrucât cererea depusă la comisia locală și în dosar conține elemente de identificare doar pentru reclamantul apelant și doar semnătura acestuia, numele fratelui, I. S., fiind adăugat ulterior întocmirii ei. În consecință, apreciază apelantul că, potrivit art. 8 alin. 2,3 și art. 13 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, I. S. nu a formulat cerere de reconstituire nici în nume propriu, nici în calitate de moștenitor, fapt ce ar conduce la nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate.
2. A reiterat apelantul reclamant nerespectarea procedurii de punere în posesie de către C. locală Pătârlagele, arătând că nu au fost urmate prevederile art. 37 din HG nr. 131/1991, nu s-a făcut dovada notificării pârâtei privind punerea în posesie precum și a semnării procesului-verbal de punere în posesie de către numitul I. S..
3. Sub un alt aspect, reclamantul apelant a criticat hotărârea primei instanțe apreciind că nu a fost analizat probatoriul administrat în cauză, în condițiile în care cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată numai de către el, în nume propriu.
A arătat că reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, potrivit art. 8 alin.3 din Legea nr. 18/1991, cu îndeplinirea cerințelor art. 9 alin. 3-5 din aceeași lege, norme aflate în concordanță cu cele ale art. 11 alin.1 din Regulamentul de aplicare a legii 18/1991.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă.
În cauză au fost formulate întâmpinări de către pârâtele I. I. și C. locală Pătârlagele de fond funciar, fiecare solicitând respingerea apelului și apreciind ca nefondate motivele expuse de reclamantul apelant.
Examinând sentința apelată sub aspectul criticilor formulate și în raport de dispozițiile legale incidente, tribunalul constată că apelul pendinte este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Mai întâi, tribunalul observă că este nefondat cel de-al doilea motiv al apelului pendinte, înscris în cererea înaintată prin poștă la 10.04.2015 dar nesusținut ulterior, prin concluzii orale, la dezbaterile pe fond, fiind nerelevante raportat la obiectul cauzei pendinte prevederile art. 37 din HG nr. 131/1991, privitoare la punerea în posesie, operațiune, de altfel, premergătoare eliberării titlului de proprietate, act emis deja în speță la 01.07.2003.
În privința temeiniciei sentinței apelate, criticată prin motivele de la pct.1 și 3 ale cererii de apel, tribunalul notează că sunt nefondate în totalitate aserțiunile apelantului reclamant pentru motive ce vor fi expuse în continuare.
Prin titlul de proprietate nr._/75/01.07.2003 a fost reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autoarei defuncte I. M., moștenitorilor I. S. și I. G., pentru suprafața de 1,14 ha teren pe raza satului Mărunțișu, oraș Pătârlagele, jud. B..
Conform înscrisurilor de la filele 54-57 dosar fond, la baza reconstituirii au stat registrul agricol pe anii 1959-1961 privind pe autoarea I. M., cererea acesteia de înscriere în GAC Mărunțișu cu suprafața de 1,29 ha teren și cererea de reconstituire înregistrată sub nr. 3311/19.03.1991 la Primăria Pătârlagele.
Deși reclamantul apelant a susținut că a formulat această cerere de reconstituire singur, în nume propriu, în realitate, în conținutul respectivei cereri sunt indicați doi titulari, I. N. S. și I. N. G., solicitându-se reconstituirea proprietății de pe urma defuncților părinți, potrivit registrului agricol de la momentul cooperativizării.
Potrivit propriilor susțineri, reclamantul a formulat cererea de reconstituire și pentru fratele său, I. N. S., astfel că instanța constată că partea a acționat ca mandatar al acestuia în privința reconstituirii dreptului de proprietate, semnând-o în nume propriu precum și ca mandatar al fratelui său.
Așa fiind, tribunalul constată că titlul de proprietate nr._/75/01.07.2003 a fost emis cu respectarea dispozițiilor art. 8, art. 9 și art. 11 din Legea nr. 18/1991, republicată, reconstituirea proprietății dispunându-se la cererea persoanelor îndreptățite – respectiv moștenitorii I. N. S. și I. N. G., de pe urma autoarei defuncte I. M., pentru suprafața de 1,14 ha inclusă în totalul de 1,29 ha teren, deținut la nivelul anilor 1959-1961 și înscris de autoare în GAC Mărunțișu (f.54-55).
În acest context vor fi înlăturate, ca nefondate, susținerile reclamantului apelant în sensul că a formulat singur și în nume propriu cererea de reconstituire a proprietății pentru suprafața cuprinsă în titlul nr._/75/01.07.2003, tribunalul constatând că partea a inclus, alături de sine, în cererea redactată olograf și pe fratele său I. N. S., acționând astfel ca mandatar al acestuia și urmărind la data de 19.03.1991 (data cererii) reconstituirea dreptului de proprietate pentru ambii moștenitori ai defuncților lor părinți.
Concluzia se impune și în contextul coroborării înscrisurilor sus menționate cu sentința civilă nr. 1147/29.10.2013 a Judecătoriei Pătârlagele (f. 50-52 dosar fond), din conținutul căreia rezultă că a fost respinsă acțiunea de constatare a nulității titlului nr._/75/01.07.2003, formulată de numita C. L., sora celor doi moștenitori I. N. S. și I. N. G., instanța constatând că aceasta nu a formulat nici personal, nici prin mandatar, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autoarei comune defuncte, astfel că nu a fost socotită repusă de drept în termenul de acceptare a succesiunii acesteia pentru cota ce i-ar fi revenit, pentru a fi considerată persoană îndreptățită în sensul legii speciale. Apare, astfel, ca evidentă, intenția reclamantului apelant, care a formulat cererea pentru sine și fratele său I. N. S., fără indicarea și a celuilalt moștenitor existent (cu vocație succesorală generală, dar neacceptant în lipsa cererii prevăzute de legea specială prin art. 13 alin.2) ca reconstituirea proprietății să se facă doar pentru cei doi moștenitori ai autoarei comune I. M., indicați în cererea înregistrată sub nr. 3311/19.03.1991, acționând în nume propriu și ca mandatar al fratelui său, dar nu și ca mandatar al surorii C. L..
Mai mult, instanța observă că prezenta acțiune în constatarea nulității absolute parțiale a titlului nr._/75/01.07.2003, a fost promovată la 14.08.2014, ulterior decesului fratelui reclamantului - numitul I. N. S., și după 11 ani de la emiterea titlului, fiind evidentă intenția de a nu se include la o eventuală împărțeală respectivul teren și de a fi invalidate drepturile moștenitorului legal I. I., soția supraviețuitoare a def. I. N. S..
Totodată, instanța reține ca aplicabil speței, dat fiind intervalul însemnat de timp de la momentul formulării cererii (1991) și emiterii titlului (2003), până la promovarea prezentei cauze (2014), principiul securității raporturilor juridice, întrucât conform unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la un tribunal presupune, printre altele, respectarea principiului securității juridice, care este unul dintre elementele principiului preeminenței dreptului, înscris în preambulul Convenției ca una dintre componentele patrimoniului comun al statelor contractante și care impune ca orice raporturi juridice să se bucure de stabilitate.
Apoi, în ce privește legalitatea hotărârii primei instanțe, tribunalul observă că aserțiunile apelantului nu sunt fondate, în condițiile în care s-a reținut corect că nu sunt îndeplinite cerințele art. III alin 1 din Legea nr. 169/1997, potrivit cărora „sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic următoare acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituire sau constituiri.“
Or, raportat la documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, așa cum s-a arătat mai sus, instanța de fond a constatat corect că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut de pe urma def. I. M. pentru terenul adus în cooperativa agricolă de producție de aceasta, pentru persoanele îndreptățite - moștenitorii I. N. S. și I. N. G., acțiunea reclamantului fiind corespunzător apreciată ca neîntemeiată
Pentru toate aceste considerente, soluția ce se impune este cea a înlăturării, ca nefondate, a criticilor apelantului, tribunalul notând totodată, în privința solicitării de anulare a hotărârii primei instanțe, că nu sunt îndeplinite prevederile art. 480 alin.2 cu referire la art. 480 alin.6 Cod procedură civilă.
În limitele art. 477 și art. 479 alin.1 Cod procedură civilă, pentru considerentele expuse, reținând atât legalitatea, cât și temeinicia soluției instanței de fond, tribunalul constată aplicabile prevederile art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, urmând a respinge, ca nefondat, apelul pendinte judecății.
Văzând și prevederile art. 483 alin.2 teza finală Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul I. G., domiciliat în oraș Pătârlagele, ., împotriva sentinței civile nr.420 din data de 26.02.2015 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ – având ca obiect nulitate absolută parțială titlu de proprietate, în contradictoriu cu pârâții C. L. PĂTÂRLAGELE PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în oraș Pătârlagele, județ B., C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în municipiul B., ..48, județ B. și I. I., domiciliată în oraș Pătârlagele, ..1, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Septembrie 2015.
Președinte, I. M. | Judecător, D. R. | |
Grefier, E. D. |
Red. I.M./ 6 ex./24.09.2015
Judecătoria Pătârlagele
Dosar fond nr._
Judecător fond - M. M. G.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1248/2015. Tribunalul BUZĂU | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
