Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1492/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1492/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 3330/277/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 326/2015
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier C. M. O.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - pârâtă M. M., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr. 1492 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ /2013 în contradictoriu cu intimatul -reclamant V. I. domiciliat în comuna Pârscov, ., J. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul – reclamant, lipsă fiind apelanta – pârâtă reprezentată de av.C. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul se află la primul termen de judecată după parcurgea procedurii de regularizare, după care:
Apelanta – pârâtă prin av.C. F. depune taxa de timbru în sumă de 20 lei și comunică un exemplar de pe motivele de apel intimatului – reclamant.
Instanța pune în vedere apărătorului apelantei – pârâtei, av.C. F. să facă dovada calității de reprezentat potrivit art.82 cu referire la art.470 alin.1 lit.e, art.470 alin.3 și art. 477 alin.2 Cod procedură civilă.
Av.C. F. pentru apelanta – pârâtă depune contractul de asistență juridică transmis prin fax, care nu este lizibil, număr contractului fiind_/17.09.2014.
Instanța în urma verificării datelor de identificare din procura specială aflată la dosar, constată că acestea coincid cu cele din contractul de asistență.
Intimatul – reclamant depune un set de acte medicale, ce au fost comunicate apelantei.
Instanța cu privire la motivele de apel formulate, invocă sancțiunea decăderii acestora, potrivit art.470 alin.3 Cod procedură civilă iar 476 alin.2 Cod procedură civilă, poate dezvolta apelul cu privire la soluția invocată.
Av.C. F., a formulat apelul formal în termen de 5 zile de la pronunțare, ulterior instanța fondului avea obligația să comunice sentința pentru a putea formula motivele de apel. La dosarul cauzei nu este dovada că această sentință a fost comunicată la reședința apelantei, a aflat și a făcut o copie aleatorii de pe această sentință pronunțată de Judecătoria Pătârlagele condiții în care a formulat motivele în susținerea cererii de apel. Și la acest termen de judecată este în termen să-și motiveze apelul., pentru aceste motive consideră că excepția nu este întemeiată.
De asemenea a solicit încuviințarea probelor pe apel, înscrisuri acestea sunt în posesia sa parțial, la dosarul cauzei nu există sentința de divorț, nr.1001/2011, prin care s-a dispus încredințarea minorei, și o depune la acest termen. Având în vedere că prezenta cauză are ca obiect pe calea ordonanței președințiale – stabilirea locuinței minorului, iar prin hotărârea de divorț a fost încredințată minora mamei, intimatul avea posibilitatea să solicite modificarea măsuri minor, astfel prin motivele de apel a invocat excepția inadmisibilității. În condițiile în care prin sentința de divorț s-a stabilit inclusiv încredințarea minorei, pe vechea lege, și ca atare a intrat în puterea lucrului judecat aceste aspecte, doar în situația de față intimatul putea să investească instanța cu modificarea măsuri minor în sensul de a se stabili locuința minorei la locuința intimatului. Câtă vreme obiectul acțiunii nu este în acest sens și se solicită stabilirea locuinței minorei la locuința reclamantului, deși sentința de divorț a intrat în puterea lucrului judecat, s-a încredințat copilul mamei sale la locuința din România, iar la acest moment minora se află în Italia. Solicită să depună documente în limba italiana, urmând a fi traduse prin care face dovada că acest copil urmează cursuri școlare acolo, are o viată socială acolo, este supusă unui tratament medical periodic.
La interpelarea instanței, intimatul precizează că minora în prezent este în Italia, dar când a promovat acțiunea minora se afla la el.
Av.C. F. precizează că minora a avut probleme medicale, a fost lăsată temporar în grija intimatului, acesta nu s-a ocupat de aceasta și în acest condiții, apelanta a venit în țară.
Intimatul precizează că la momentul pronunțării sentinței în 2011, apelanta era în Italia, și i-a dat procură specială pentru a avea grijă de minoră. În data de 27 octombrie 2014 mama minorei a venit în țară a stat 2-3 zile, și a luat minora cu ea în Italia. Până la acel moment de minoră s-a ocupat el. Minora a fost de mai multe ori în comă, oricând poate intra iar în această stare.
Av.C. F., depune un set de acte medicale în limba italiană emise pe numele minorei de instituții din Italia. La dosarul cauzei s-a efectuat anchetă socială decât la domiciliul intimatului, care este destul de succintă și pentru a nu tergiversa cauza, este în măsură să facă demersuri pentru a depune o anchetă socială la domiciliul apelantei în Italia.
Dosarul de fond a avut termen la data de 20.01.2015, și s-a acordat un nou termen la data de 10.02.2015
Instanța, față de situația de fapt, consideră utilă cauzei proba cu înscrisuri fără efectuarea anchetei sociale.
Intimatul precizează că până la momentul când a plecat în octombrie. s-a ocupat singur de minoră, copilul nu-și cunoaște mama, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Av.C. F. pentru apelantă având cuvântul, conform motivelor depuse, consideră sentința fondului nelegală și netemeinică, astfel solicită admiterea apelului, anularea sentinței pronunțate și în rejudecarea respingerea cererii pentru a invocat aspecte de nelegalitate cu privire la citarea apelantei, nefiindu-i comunicată acțiunea, de asemenea este o soluție nemotivată temeinic în fapt și în drept fapt ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei care conduce către anularea sentinței și în rejudecare respingerea acțiunii, iar celelalte critici sesizează netemeinicia pe argumentele care au fost evocate prin care solicită admiterea apelului și schimbarea în tot sentința fondului urmând să se respingă acțiunea. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept și în baza dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel civil:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr._ reclamantul V. I. a solicitat, în contradictoriu pârâta M. M., pe cale de ordonanță președințială, stabilirea locuinței minorei V. F. C., născută la 05.08.2008, la domiciliul reclamantului tată al minorei până la soluționarea dosarului_, având ca obiect stabilire locuință minoră.
În motivarea cererii a arătat că minora locuiește la adresa reclamantului, iar în urmă cu doi ani pârâta M. M. a abandonat-o plecând în Italia, lăsând-o în grija părinților săi, persoane în vârstă și cu probleme de sănătate. Din cauza problemelor de sănătate și vârstei înaintate bunicii materni au încredințat minora reclamantului. Învederează că stabilirea locuinței minorei face obiectul dosarului_ aflat pe rolul Judecătoriei Pătârlagle, solicită emiterea ordonanței președințiale întrucât a fost atenționat de Liceul Tehnologic Special pentru Copii din municipiul B. că nu va mai primi pe minoră la grădinița unde face recuperările prescrise de medicii specialiști întrucât au expirat actele medicale prin care minora are dreptul la mai multe facilități din partea statului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194 Cod de procedură civilă și 919 Cod Civil.
A depus la dosarul cauzei în copie, certificat de încadrare a copilului în grad de handicap accentuat nr. 829 / 09.07.2013 cu valabilitate 12 luni de la data eliberării, precum și alte înscrisuri medicale – adeverințe, recomandări, rapoarte de analiză medicală.
Cererea de ordonanță președințială a fost soluționată cu citarea părților, iar în cauză s-a dispus întocmirea unui referat de anchetă socială de către P. C. Pârscov.
Raportat la probatoriul administrat, prin sentința civilă nr.1492/16.12.2014, a fost admisă cererea, a fost stabilită locuința minorei V. F. C., născută la data de 05.08.2008, CNP_, la domiciliul tatălui său, reclamantul V. I., domiciliat în ., județul B., până la soluționarea dosarului nr._ al Judecătoriei Pătârlagle, având ca obiect stabilire locuință minor și a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că minora V. F. C. născută la 05.08.2008, încadrată de Comisia pentru Protecția Copilului în gradul de handicap accentuat potrivit certificatului nr. 829/09.07.2013, este înscrisă la grupa de grădiniță a Liceului Tehnologic Special pentru Copii din municipiul B. potrivit înscrisului recomandare nr. 1702 / 06.10.2014, existând necesitatea obținerii unui nou certificat și totodată necesitatea ca părintele care s-a ocupat îndeaproape până în prezent de supravegherea stării de sănătate a minorei să continue această supraveghere, în interesul superior al copilului.
Potrivit art. 996 alin.1 Cod procedură civilă, instanța stabilind ca în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Cu privire la condiția urgenței, instanța a apreciat că aceasta este îndeplinită, dată fiind situația medicală a minorei și necesitatea ca aceasta să beneficieze în continuare de aceleași condiții de viață, aceeași medicație, aceeași supraveghere.
În ceea ce privește caracterul vremelnic, ca a doua condiție de admisibilitate, s-a apreciat că și aceasta este îndeplinită, ordonanța președințială producând efecte numai un anumit timp, pe durata judecării dosarului nr._ al Judecătoriei Pătârlagle.
Procedând la verificarea condiției privind aparența dreptului pretins de reclamant, neprejudecând fondul cauzei ce va fi analizat în dosarul nr._, instanța de fond a apreciat că cererea de ordonanță președințială este întemeiată.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta M. M. solicitând anularea sentinței și rejudecarea cauzei și, în subsidiar, admiterea apelului, schimbarea, în tot, a sentinței și respingerea cererii.
A invocat excepția inadmisibilității cererii privind stabilire locuință minor, așa cum a fost motivată în fapt și în drept de către reclamant, pe calea ordonanței președințiale. A arătat faptul că în prezenta cauză nu mai subzistă condiția ca părțile să nu se înțeleagă cu privire la locuința minorei, urmând ca instanța să soluționeze litigiul, întrucât aceste aspecte au fost lămurite de instanța de judecată care a pronunțat sentința de divorț, minora fiindu-i încredințată prin sentința civilă nr.1001/2011 a Judecătoriei Pătârlagele, situația ce a intrat în puterea lucrului judecat.
Reclamantul nu a adus la cunoștința instanței această situație, sentința fiind pronunțată fără ca la dosar să existe hotărârea de divorț. Acesta putea investi instanța doar cu o cerere de modificare măsuri minor, dacă s-ar fi demonstrat că s-ar fi modificat împrejurările avute în vedere de instanță la soluționarea divorțului. Însă, luarea unor măsuri peste sau împotriva lucrului judecat este inadmisibilă.
A mai susținut că nu i-a fost comunicată copia acțiunii, deși reclamantul cunoștea reședința sa din străinătate, context în care deși cauza a suportat două termene pentru lipsă de procedură, a fost în imposibilitate de a se apărare, nefiindu-i comunicată acțiunea.
Reclamantul a încercat inducerea în eroare a instanței, neînștiințând instanța că minora nu mai este înscrisă la Liceul tehnologic special, ea se află în Italia unde beneficiază de protecție specială, este integrată perfect în acest mediu, fiind în cursul unor investigații și tratamente medicale.
Instanța de fond avea obligația să facă minime cercetări cu privire la locul unde domiciliază minora, putând solicita o anchetă socială la reședința sa. A mai susținut că nu era îndeplinită condiția urgenței, minora fiind în grija sa și nu se justifică luarea unei măsuri pe calea ordonanței președințiale.
Tribunalul, referitor la îndeplinirea cerințelor depunerii motivelor de apel, raportat la dispozițiile art.470 Cod procedură civilă, constată că au fost formulate în termenul procedural, în condițiile în care, din dosarul de fond, nu rezultă termenul la care i-a fost comunicată hotărârea pârâtei apelante, pentru a se calcula termenul prev. de alin.5 al articolului.
Verificând sentința apelată, în raport de motivele și excepția invocată, tribunalul constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul intimat V. I. a solicitat, potrivit acțiunii, pe calea ordonanței președințiale, stabilirea locuinței minorei V. F. C., născută la data de 05.08.2008, la domiciliul său, cererea întemeiată pe dispozițiile art.919 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a apreciat că cererea este întemeiată, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, prev. de art.996 alin.1 Cod procedură civilă, stabilind locuința minorei la domiciliul reclamantului până la soluționarea dosarului nr._ .
Referitor la solicitarea apelantei de anulare a sentinței și rejudecarea cauzei, invocând necomunicarea acțiunii, iar nu judecarea în condițiile nelegalei citării, tribunalul constată că nu este fondată, prin rezoluția din 17.10.2014 dispunându-se citarea sa cu copia acțiunii, înscrisurilor atașate, situație menționată și în citativul de la fila 7 dosar fond. Apelanta pârâtă a fost legal citată, la soluționarea cauzei, la adresa de reședință din Italia, conform dovezilor aflate la dosar, confirmări de primire..
Tribunalul reține însă, ca fiind întemeiată excepția inadmisibilității cererii de stabilire a locuinței minorei, la domiciliul reclamantului intimat, pe calea ordonanței președințiale.
Acesta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.919 Cod procedură civilă, potrivit căruia, instanța poate lua, pe tot timpul procesului de divorț, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosința locuinței familiei.
Ori, în cauză, așa cum reiese din sentința civilă nr.1001/02.06.2011 a Judecătoriei Pătârlagele, căsătoria părților a fost desfăcută, iar minora F. C. a încredințată mamei spre creștere și educare. Astfel, raportat la dispozițiile art.400 cod civil și la această hotărâre judecătorească, locuința minorei, după divorțul părinților, era stabilită la apelantă, căreia i-a fost încredințată.
Într-adevăr, după pronunțarea sentinței de divorț din anul 2011, părțile nu erau în situația premiză a dispozițiilor legale, de a nu se înțelege cu privire la locuința minorei, urmând ca instanța să soluționeze litigiul, ci domiciliul acesteia era stabilit, cu efecte de lucru judecat, prin sentința menționată, minora fiindu-i încredințată apelantei.
În aceste condiții, modificarea măsurilor luate cu privire la minoră ar fi fost posibilă doar în condițiile prevăzute de art.403 Cod civil, iar nu pe calea ordonanțe președințiale. De altfel, reclamantul a arătat, în cerere, că dosarul nr._ are acest obiect, iar nu divorț, și nu se justifica stabilirea locuinței, în prezenta cauză, în raport de dispozițiile art.919 Cod procedură civilă ce se referă la măsuri vremelnice în cursul procedurii divorțului.
Mai mult, așa cum reclamantul intimat a recunoscut, la termenul de judecată din 21.01.2015, minora se află încă din luna octombrie, deci anterior pronunțării sentinței apelate, în Italia, la apelantă, părintele căruia, cum s-a reținut anterior i-a fost încredințată, nejustificându-se luarea unei astfel de măsuri prin ordonanță președințială.
În consecință, față de aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 alin.2 Cod procedură civilă, va admite apelul, ca fondat, va schimba în tot sentința apelată în sensul că va respinge cererea de ordonanță președințială, ca inadmisibilă.
Se va lua act de faptul că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - pârâtă M. M., cu domiciliul ales în ., împotriva sentinței civile nr. 1492 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ /2013 în contradictoriu cu intimatul - reclamant V. I., domiciliat în comuna Pârscov, ., județul B..
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că respinge cererea de ordonanță președințială, ca inadmisibilă.
Ia act că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Președinte, G. S. | Judecător, A.-M. D. | |
Grefier, C. M. O. |
Red/thred.AMD
4 ex/22.01.2015
Instanța fond: Judecătoria Pătârlagele
Dosar fond nr._
Judecător fond: C. C.
| ← Reintegrare în familie. Hotărâre din 04-02-2015, Tribunalul BUZĂU | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 27/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
