Pensie întreţinere. Hotărâre din 05-06-2015, Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 2698/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2698/2015
Ședința publică de la 05 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Grefier C. C.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de pârâta M. C., având locul de muncă la Creșa nr.7 din B., ., jud.B., împotriva sentinței civile nr.2994/26.02.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect pensie întreținere, în contradictoriu cu reclamanta C. E. I., domiciliată în B., ..21, ., jud.B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta M. C. – asistată de avocat H. E. și intimata C. E. I. – personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, după parcurgerea etapei de verificare și regularizare, după care:
Apărătorul apelantei depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în sumă de 20 lei.
Instanța constată că prin întâmpinare s-a invocat netimbrarea cererii de apel. Având în vedere împrejurarea că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la instanța de fond în data de 25.11.2014, constată că sub aspectul taxei de timbru procesul este guvernat de dispozițiile OG nr.80/2013 și față de dispozițiile art.29 lit.c din acest act normativ, conform căruia obligațiile de întreținere sunt scutite de taxă de timbru, se restituie apelantei chitanța prin care a fost cosemnată taxa de timbru în sumă de 20 lei, întrucât nu este datorată și în mod eronat s-a dispus achitarea acesteia, fiind scutită de taxă de timbru atât acțiunea, cât și cererea de apel.
Avocat H. E. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în administrarea căreia depune la dosar trei planșe foto, luate de pe contul de socializare, din care rezultă că intimata nu este într-atât de bolnavă și neajutorată pentru a nu se putea întreține, în condițiile în care merge cu bicicleta, cu viteză, până în localitatea Haleș, putând face și un minim de efort pentru a se angaja.
Intimata susține că are probleme de sănătate, tremură toată, iar cu bicicleta a mers pentru că are nevoie de sport și să ia aer.
Față de afecțiunile intimatei, apărătorul apelantei solicită să se încuviințeze să depună înregistrări video extrase de pe contul acesteia de socializare din care rezultă faptul că la Haleș a coborât diverse pante cu viteză și a căzut, situație în care râdea, ca și cum nu se întâmplase nimic. De asemenea, nici înainte de a intra în sala de judecată nu tremura, jucând un teatru bine regizat.
Instanța încuviințează proba cu planșele fotografice, chiar dacă nu a fost solicitată prin cererea de apel, întrucât nu impune amânarea cauzei. Respinge cererea apelantei privind depunerea înregistrărilor video, nefiind solicitată prin cererea de apel.
Se procedează la identificarea intimatei C. E. I., datele personale fiind consemnate în caietul grefierului de ședință. La solicitarea instanței, aceasta precizează că beneficiază de pensie de întreținere din partea tatălui său, în procent de 25% din pensia acestuia, respectiv 400 lei lunar, precum și 270 lei pensie pentru încadrarea în grad de handicap. Ca și cheltuieli lunare indică faptul că trebuie să se deplaseze lunar la București pentru a lua tratamentul de care beneficiază ca urmare a unui program național, fiind gratuit, precum și medicamentele prescrise de medicul de familie în valoare de 10 – 20 lei. Mai face și investigații periodic, respectiv RMN la interval de o jumătate de an – un an. Alături de acestea, mai sunt și cheltuielile de întreținere. Arată că adresa de domiciliu a apelantei din cartea de identitate nu mai este valabilă, că potrivit acesteia ar fi trebuit să locuiască împreună, fiind vorba de apartamentul bunicii sale.
Apărătorul apelantei arată că prin întâmpinare a susținut că locuiește cu chirie, însă nu a făcut mutația.
Se procedează la identificarea apelantei M. C., datele personale fiind consemnate în caietul grefierului de ședință. Aceasta susține că boala de care suferă intimata nu se vindecă niciodată ci trebuie ținută sub control. Au fost făcute investigații la momentul în care i s-a permis să locuiască la adresa respectivă. Analiza RMN se efectuează în momentul în care apare un nou puseu, acestea nu au o ritmicitate, într-un interval de un an și jumătate intimata având un număr de trei atacuri. După . intimata beneficiază de tratament gratuit, pe care personal i-l aducea de la București. În prezent, fiind comunicate datele necesare, se trimite în teritoriu. În luna iunie 2014, când a vrut să îi ducă medicamentele, nu i s-a dat drumul la ușă. Rețeta se ia lunar, certificatul de încadrare în grad de handicap este cu revizuire anuală și îi oferă asigurare medicală.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.392-394 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat H. E., având cuvântul pentru apelantă, solicită admiterea în parte a acțiunii. Este adevărat că reclamanta-intimată se află în nevoie, însă urmează a se avea în vedere veniturile de 800-900 lei ale pârâtei, faptul că are de plătit niște datorii și chirie, întrucât nu s-au putut înțelege pentru a locui în același apartament. Atitudinea apelantei este de înțelegere față de intimată, însă nu poate plăti în fiecare lună 25% din venitul pe care îl obține. Art.529 al.2 C.civ. prevede că trebuie avută în vedere atât nevoia celui care cere întreținere, cât și mijloacele celui ce urmează a o plăti. Intimata nu a făcut dovada cheltuielilor efective pe care trebuie să le suporte lunar. Aceasta plătește doar 10 – 20 lei pentru medicamentele prescrise de medicul de familie, beneficiind, în rest, de un program guvernamental. Pentru celelalte cheltuieli cu întreținerea arată că intimata și le poate suporta și singură, prin bunurile pe care le deține, respectiv poate vinde apartamentul și să se mute într-o garsonieră, iar cu diferența de preț să se întrețină. Apelanta a renunțat la apartament în favoarea fiicei, a făcut asigurare de viață, fiind beneficiară și intimata. Nu i se poate imputa că a dat dovadă de lipsă de interes. Reclamanta se contrazice în întâmpinare, arătând inițial că a fost abandonată de părinți, după care, că a primit din partea mamei diferite sume de bani. Apelanta are împrumuturi la bancă deoarece după divorț a luat-o de la zero. Nu poate dovedi cheltuielile făcut deoarece persoana de la care a închiriat nu dorește să plătească impozit la stat. Din veniturile de 900 lei, suma de 400 lei reprezintă rate la bancă, iar în condițiile în care nu va putea să plătească împrumutul, banca se va îndrepta către giranți. Referitor la imposibilitatea de a munci a reclamantei arată că aceasta poate depune efort în condițiile în care s-a deplasat cu bicicleta pe traseul B. – Haleș. Invocă prevederile art.59 lit.d din Lg.448/2006 potrivit căruia persoanele cu handicap trebuie să depună diligențele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege. Conform certificatului de handicap intimata are capacitatea de muncă diminuată și poate lucra la domiciliu, cu program redus. Trebuie să înțeleagă că este necesar să muncească pentru a se întreține, fiind în legea firii ca mama și bunica să moară și să nu mai aibă cine să o sprijine. Apelanta nu este de rea credință, a mers cu intimata să-și facă analizele medicale pentru a obține certificatul de încadrare în grad de handicap, fără de care nu ar fi beneficiat de tratament, ori de vreo sumă de bani. De asemenea, intimata mai primește bani și de la tatăl său. Solicită respingerea obligației de plată a pensiei de întreținere în procent de 25%. Fără cheltuieli de judecată.
Apelanta M. C., personal, arată că de două luni de zile are poprire pe salariu în sumă de 500 lei lunar, având de plătit pensie de la data introducerii acțiunii. Este conștientă de nevoile intimatei, dar la acest moment îi poate oferi doar 200 lei lunar.
Intimata C. E. I. arată că apelanta nu a fost dată afară de nimeni din apartament, iar de la acel moment i-a trimis de patru ori bani. Certificatul de handicap a fost emis când l-a dat în judecată pe tată pentru pensie de întreținere, moment la care locuia împreună cu apelanta. Apelanta a făcut împrumuturile după înregistrarea cererii de chemare în judecată ce face obiectul cauzei. Solicită menținerea pensiei de întreținere în procent de 25% din veniturile apelantei deoarece consideră că nu era necesar ca aceasta să plece de acasă și să facă împrumuturile bancare.
INSTANȚA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, din data de 25.11.2014, reclamanta C. E. I. a chemat in judecata pe pârâta M. C., solicitând obligarea pârâtei la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 25% din veniturile nete realizate, până la încetarea stării de nevoie.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, deși are vârsta de 25 de ani, datorită stării grave de sănătate, screloză multiplă în plăci forma agravată, tulburare anxioasă, diagnostice ce rezultă din certificatul de handicap, se află în imposibilitatea de a presta o activitate, că este singurul copil rezultat din căsătoria părinților săi, M. C. și C. G. care au divorțat, partajând bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei, au vândut garsoniera pe care au deținut-o în comun, făcând abstracție de ea, că datorită stării grave de sănătate și a tratamentului medical lunar, a fost nevoită să formuleze cerere de chemare în judecată pe tatăl său, cerere înregistrată sub nr._, iar prin sentința civilă nr. 4279/23.03.2012, s-a admis cererea și s-a dispus obligarea pârâtului să contribuie în favoarea sa, cu pensie în procent de 25 % din venitul net realizat și că până la soluționarea partajului, mama sa i-a fost alături, iar după această dată, a plecat fără a-i acorda sprijin moral și material, deși cunoștea că este dependentă de prezența sa, de susținerea financiară și morală. Precizează că locuiește împreună cu bunica maternă, într-un apartament de 2 camere. B., i-a transferat dreptul de proprietate asupra apartamentului, rezervându-și dreptul de habitație pe toată durata vieții. Toate cheltuielile de întreținere generate de apartament, cât și celelalte obligații, sunt suportate exclusiv de bunica maternă, din pensia sa, întrucât reclamanta nu poate contribui. Arată că, a trimis o scrisoare mamei sale, reamintindu-i că are nevoie de ajutorul său material și moral, iar mama sa a dat curs acelei scrisori, promițându-i că-i va fi alături, trimițându-i în luna octombrie 2014 suma de 200 lei, însă după acel moment, situația a rămas aceiași., având î vedere că se află în imposibilitatea de a-și susține singură cheltuielile de întreținere, hrană, îmbrăcăminte, o alimentație adecvată, precum și cheltuielile cu tratamentul medical pe care trebuie să-l administreze zilnic sub supraveghere medical, solicită admiterea cererii. Precizează că tatăl său a încetat activitatea și a deschis drepturile de pensie din data de 31.07.2014, nu i-a mai acordat sprijin financiar, deși obligația sa este stabilită prin hotărâre judecătorească.
În drept reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art.499, art. 513-514, art. 516, art. 524, art. 527-529 Cod Civil.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus, în copie, carte de identitate, certificat de naștere . nr._, certificat de încadrare în grad de handicap nr. 382/28.01.2014, program de reabilitare și integrare socială, bilet de ieșire din spital din data de 10.01.2012, bilet de ieșire din spital FO_/27.12.2011, bilet de ieșire din spital FO_/25.11.2011, scrisoare medicală din data de 15.12.2011, buletin de investigații rezonanță magnetică din 23.11.2011, bilet de ieșire din spital FO_/17.09.2010, raport medical, bilet de ieșire din spital FO_/24.05.2010, raport medical nr._, scrisoare medicală din 28.05.2010, buletin de analiză nr. 267/27.05.2010, buletin de analiză nr. 1086/26.05.2010, adeverința nr. 572/21.11.2014, încheierea din 19.03.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._, sentința civilă nr. 4279/23.03.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._, decizia civilă nr. 1919/19.11.2013 pronunțată de Tribunalului B. în dosarul nr._ .
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare în conformitate cu dispozițiile art.205 C.proc.civ..
Prin sentința civilă nr.2994/26.02.2015 Judecătoria B. a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata pensiei de întreținere în favoarea reclamantei C. E. I., în cuantum de 25% din venitul net realizat, începând cu data introducerii acțiunii (25.11.2014), pana la încetarea stării de nevoie.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.524 C.civil, are dreptul la întreținere numai cel care se află în stare de nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale. În conformitate cu prevederile art.528 C.civ. starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Verificând copia de pe actul de identitate al reclamantei, instanța reține că aceasta este născută la data de 12.12.1990. La data formulării prezentei cereri reclamanta este majoră, însă se află în stare de nevoie, așa cum reiese din certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 382/28.01.2014, astfel că se impune obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere. Reclamanta suferă de scleroză multiplă, precum și de alte afecțiuni, astfel încât investigațiile medicale și tratamentul costisitor dovedesc starea de nevoie în care se află, precum și incapacitatea de muncă.
Conform art.529 alin. 1 și 2 din Codul civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar
când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
În conformitate cu prevederile art. 44 alin.1 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, acesta are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. Potrivit alin.2 din același act normativ, părinților le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților, cele mai bune condiții de viață necesare creșterii și dezvoltării copiilor; părinții sunt obligați să le asigure copiilor locuință, precum și condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură și pregătirea profesională.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere trebuie ca instanța să aibă în vedere și posibilitățile celui obligat la plată, precum și numărul persoanelor aflate în întreținerea acestuia. Față de prevederile art. 529 C.civ., pentru un copil întreținerea nu poate depăși o pătrime din venitul net realizat de cel obligat la plată.
Potrivit art.527 poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace la stabilirea mijloacelor ținându-se seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, fiind avute în vedere și celelalte obligații ale sale.
Întrucât pârâta este angajată la Creșa nr. 7 din municipiul B., conform relațiilor comunicate prin adresa nr. 2378 din data de 04.02.2015 eliberată de Primăria Municipiului B. (fila 76), instanța urmează să oblige pârâta la plata pensie de întreținere în procent de 25%, începând de la data introducerii acțiunii (25.11.2014) pana la încetarea stării de nevoie.
Față de cele expuse anterior, instanța urmează să oblige pârâta la plata pensie de întreținere în procent de 25% din venitul net realizat, începând cu data introducerii acțiunii (25.11.2014), pana la încetarea stării de nevoie.
Împotriva sentinței civile nr.2994/26.02.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a declarat apel pârâta M. C., criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
Susține apelanta că valoarea maximă a pensiei de întreținere datorată de părinte pentru un copil, este de până la 25% din veniturile lunare nete, conform art.529, alin.2 C.civ iar la stabilirea în concret a acestui cuantum se va tine cont de nevoia celui care cere întreținere și de mijloacele celui care urmează a o plăti.
În cauza dedusă judecății instanța trebuie sa aibă în vedere faptul că deși nu și-a întemeiat o nouă familie după divorț, are și alte obligații financiare, in sensul ca a trebuit să se mute cu chirie, să ia de la bancă bani cu împrumut pentru a se putea descurca, sa plătească utilitățile și să se întrețină.
Consideră că instanța ar trebui să calculeze veniturile nete deducând din veniturile salariale nete cuantumul ratelor pe care le are contractate la bancă in cuantum de 400 lei/lună la CAR Sanitare B. IFN, 330 lei/lună la Banca Transilvania (conform contractelor de împrumut anexate) si 145 lei/lună asigurare de viata. Arată că unul din beneficiarii asigurării este fiica sa, care încearcă sa acrediteze ideea ca este un părinte denaturat, care nu se ocupa de copilul sau aflat in nevoie.
De altfel, pentru obținerea împrumuturilor a trebuit sa apeleze la giranți, astfel ca daca va fi obligată la plata întreținerii din totalul veniturilor, fără a lua in calcul si cheltuielile, nu va mai putea plăti ratele si astfel niște oameni nevinovați, care nu au dorit decât să o ajute, vor fi obligați sa le plătească.
Apreciază apelanta că are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale. După cum afirma si fiica sa, aceasta are bunuri in proprietate din care se poate întreține. De asemenea, consideră ca daca isi poate permite sa întrețină un câine de companie si sa locuiască in concubinaj cu o persoana care nu beneficiază de venituri stabile, nu este de datoria sa plătească si pentru acestea. Oricum, fiica sa omite sa aducă la cunoștința instanței faptul ca tocmai acesta este motivul pentru care a plecat din apartament, in urma multor discuții contradictorii, considerând ca este mai bine sa o lase sa se descurce singura o perioada, si pentru a-i da o lecție.
Cu toate acestea, în cazul în care părinții n-ar putea presta întreținerea fără a-și primejdui propria lor existență, instanța de tutelă poate încuviința ca întreținerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excepția celor de strictă necesitate.
Solicită să se observe că toate actele medicale depuse la dosar au fost obținute prin munca si stăruința sa, fiind cea care a umblat pentru obținerea lor si efectuarea tratamentelor, iar fiica sa omite sa aducă la cunoștința instanței ca ea a fost cea care nu a mai dorit sa-l ia in continuare. Aceasta depune la dosar certificatul de încadrare în handicap nr. 382/28.01.2014 din care rezulta diagnosticul, insa acesta este expirat, întrucât este valabil pentru 12 luni, iar perioada de revizuire trebuia sa fie la 27.01.2015. În cazul in care persoana nu se prezintă la reevaluare in termenul prevăzut de 60 de zile lucrătoare, in baza raportului de reevaluare însoțit de referat, Comisia superioara emite decizie de neîncadrare in grad si tip de handicap, iar persoana respectiva pierde drepturile conexe.
De altfel, chiar art 78 din L 448/2006 prevede ca persoanele cu handicap pot fi încadrate in munca conform pregătirii lor profesionale si capacității de munca, atestate prin certificatul de încadrare in grad de handicap, iar art. 79 prevede ca angajarea persoanei cu handicap in munca se realizează in următoarele forme: pe piața libera a muncii, la domiciliu sau in forme protejate.
Cu toate acestea, fiica sa nu dorește in nici-un fel sa muncească pentru a se întreține singura in viitor, si nici măcar nu vrea sa încerce, fiind prost sfătuita de cei din jur si urmărește un viitor apropiat fără a se gândi in perspectiva.
Având in vedere aceste aspecte, solicită să fie admisă numai in parte acțiunea formulata de reclamanta și să fie obligată la plata unei sume, dar să fie luate în calcul si obligațiile financiare pe care le are în prezent.
Intimata Crăcăna E. I. a formulat în cauză întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii ca temeinică și legală.
Întrucât îi este greu sa se deplaseze la sediul instanței, a solicitat să se verifice dacă declararea apelului s-a făcut cu respectarea termenului de 30 zile prevăzut de art.468 c.pr.civ., iar în cazul in care nu a fost respectat acest termen să se constate tardivitatea apelului si pe cale de consecința să fie respins ca tardiv introdus; daca a fost îndeplinita obligația de a achita taxa judiciara de timbru datorata, in cazul in care nu a fost achitata să se dispună anularea apelului pentru neîndeplinirea obligației de a timbra corespunzător.
Arată intimata că instanța de fond si-a exercitat rolul activ conferit de c.pr.civ. in vederea stabilirii si aflării adevărului - art. 22 c.pr.civ. Critici!e ce fac obiectul apelului nu combat concret considerentele care au stat la baza pronunțării sentinței civile 2994/26.02.2015, apelanta prezintă nemulțumirile sale fata de aceasta hotărâre solicitând stabilirea unei obligații de întreținere in sarcina sa având in vedere si obligațiile contractuale pe care le-a contractat ulterior chemării in judecata si in timpul cercetării judecătorești in dosarul nr._
Susține intimata că are domiciliul legal si in fapt pe raza Mun. B., in același perimetru locuind și apelanta, mama sa, care refuza sa o vadă, lăsând-o în grija bunicii materne care înțelege sa-i ofere sprijinul material si moral pe care ar fi trebuit sa-l primească de la părinții săi. Nu este o persoana apta de munca si care refuza sa muncească, nu este o persoana iresponsabila cum încearcă apelanta sa inducă ideea, fiind o persoana bolnava, care nu poate face eforturi decât minimale, datorita agravării stării de sănătate, o persoana aflata in nevoie si care daca bunica materna nu i-ar fi oferit ajutorul, ar fi fost pe drumuri. Ajutorul oferit bunica materna (in vârsta si foarte bolnava) este acela de a avea unde sa locuiască, dar nu poate acoperi nevoile de tratament pe care neîntrerupt trebuie sa-l urmeze, nu-i poate acoperi lipsa afecțiunii datorata de părinții mei.
Starea sănătății sale s-a agravat si mai mult, întrucât după divorțul părinților a fost părăsită de aceștia, bunica înțelegând sa-i asigure un cămin, transferând dreptul de proprietate al apartamentului ei pe numele său, o susține financiar si moral, îi oferă afecțiunea de care au lipsit-o ambii părinți, fiindu-i permanent alături.
Mai arată intimata că nu are un concubin, cum încearcă sa inducă ideea apelanta, ci un prieten care nu este lipsit de venituri bănești. Daca starea sănătății i-ar fi permis poate la aceasta vârsta ar fi fost căsătorita, însă personal nu poate sa susțină responsabilitățile unei familii.
După divorț, părinții au abandonat-o, refăcându-si fiecare viata si nu numai ca nu o susțin, ci o și cheamă in judecata pentru diminuarea ajutorului de întreținere.
Precizează că nu are în întreținere un câine cum susține apelanta, de ani de zile bunica sa având un câine de apartament de statura mica, pe care apelanta îl cunoaște foarte bine și care de multe ori a ajutat-o când și-a pierdut controlul.
Cât privește susținerea apelantei că nu justifică nevoia si ca are bunuri în proprietate pe care daca le-ar vinde ar obține bani care sa-i completeze nevoile, arată intimata că apelanta nu a făcut dovezi in acest sens, supărarea ei fiind determinata de faptul ca bunica a transferat dreptul de proprietate al apartamentului ei pe numele intimatei.
Boala de care suferă din adolescență si care a evoluat in timp, se datorează in mare parte copilăriei pe care i-au oferit-o părinții săi, stărilor conflictuale permanente dominate de violenta fizica si verbala. Actele medicale, certificatul de handicap accentuat, eliberate de Comisia de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacității de Munca nu pot fi puse la îndoială
Susține intimata că a mers la comisia de expertiză, i s-au făcut toate analizele si testele, constatându-se ca boala nu a intrat în involuție, ci handicapul este accentuat ireversibil.
Susținerea apelantei ca a contract credite bancare nu are relevanta întrucât contribuția de întreținere se plătește cu prioritate. Împrumutul CAR si creditul contractat la Banca Transilvania au fost contractate la data de 10.12.2014 si respectiv 15.01.2015, iar contractul de asigurare este încheiat la data de 16.12.2014, cu rea credința, pentru a se sustrage obligației de a contribui la nevoile sale de întreținere si tratament medical. In contractul de asigurare sunt trecuți ca beneficiari ai poliței de asigurare, in cazul decesului, in primul rând actualul partener de viata al apelantei, numitul M. I. C. cu 50% si apoi intimata cu 50%. Polița de asigurare poate fi utilizata numai după decesul apelantei, intimata având nevoie în prezent de susținere financiara si morala.
Potrivit art. 524 NCC are dreptul la întreținere persoana aflata in nevoie care nu se poate întreține din munca sau bunurile sale, intimata susținând că se află în incapacitatea de a munci si in imposibilitatea obținerii din acest motiv a unui venit - art. 526 NCC cu care sa suporte costurile tratamentului medical pe care trebuie sa-l facă permanent.
Art. 499(3) NCC stabilește obligația de întreținere in sarcina părinților chiar divorțați si in situația când copilul a devenit major, in situația de față nefiind vorba de continuarea studiilor ci de faptul ca este în incapacitate de a realiza venituri datorita boli de care suferă din copilărie.
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la solicitările intimatei de a se verifica dacă apelul a fost exercitat în termen și dacă este legal timbrat Tribunalul a constatat că s-a respectat termenul prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac, iar, față de dispozițiile art.29 lit.c din OG nr.80/2013, conform cărora obligațiile legale și contractuale de întreținere sunt scutite de taxă de timbru, a constatat că litigiul de față este scutit de taxă de timbru.
Pe fondul căii de atac, Tribunalul constată că apelanta nu contestă dreptul intimatei, fiica sa, de a beneficia de întreținere ci nemulțumirea d-ei față de sentința apelată privește cuantumul pensiei de întreținere pe care a fost obligată să o plătească, mai exact faptul că nu s-a avut în vedere împrejurarea că are mai multe rate pe care trebuie să le suporte din salariul lunar, pentru mai multe împrumuturi contractate. În ședință publică apelanta a arătat că, la acest moment, consideră că ar putea contribui la întreținerea fiicei sale cu suma de 200 lei lunar.
Tribunalul reține, ca și prima instanță, că potrivit art. 529, alin.2 C.civ atunci când întreținerea este datorată de un părinte ea se poate stabili până la 25% din veniturile nete lunare ale acestuia dar și că, potrivit art.527 cod civil poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace la stabilirea mijloacelor ținându-se seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, fiind avute în vedere și celelalte obligații ale sale.
În ceea ce privește beneficiarul întreținerii, urmează a fi avute în vedere prevederile art 524 C. civil conform cu care are drept la întreținere numai cel ce se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale precum și cele ale art 529 Cod civil care stipulează că întreținerea este datorată în raport cu nevoia celui care o cere și cu mijlocele celui care urmează a o plăti.
În speță, mijlocele debitorului întreținerii, apelanta pârâta M. C., necontestate de intimată, rezidă în salariul lunar pe care acesta îl obține de la Creșa nr. 7 din municipiul B., conform relațiilor comunicate prin adresa nr. 2378 din data de 04.02.2015 eliberată de Primăria Municipiului B. (fila 76 dosar prima instanță) ce a fost în medie de 1357 lei lunar
De cealaltă parte, veniturile intimatei reclamante din alte surse decât pensia de la mamă, sunt, așa cum a învederat acesta în ședința de judecată din 5 iunie 2015, necontestate de apelantă, în sumă de 670 lei și se compun din 400 lei lunar pensie întreținere de la tată și 270 lei pensie pentru încadrarea în grad de handicap.
Cheltuielile lunare ale apelantei, exceptând propria întreținere, sunt în sumă de 878 lei lunar și constau în rate la creditele contractate astfel, cuantum de 400 lei/lună la CAR Sanitare B. IFN, 330 lei/lună la Banca Transilvania (conform contractelor de împrumut anexate) si 145 lei/lună asigurare de viata.
Cheltuielile intimatei, exceptând întreținerea, sunt, tot conform declarațiilor acesteia, de 10 – 20 lei pentru medicamentele prescrise de medicul de familie, și costul investigațiilor medicale, respectiv RMN la interval de o jumătate de an – un an, beneficiind pentru restul medicației necesare în raport de boala de care suferă de un program guvernamental de acordare a medicamentelor gratuit, .
Se poate observa că suma care mai rămâne apelantei pentru propria întreținere este de 479 lei lunar pe când cea care rămâne intimatei de ridică undeva la aproape 600 lei lunar.
Dacă avem în calcul și pensia de întreținere de 200 lei pe care apelanta consimte să o achite intimatei, ceea ce reprezintă cca 15% din veniturile sale lunare, prima rămâne cu 279 lei lunar iar cea de a doua cu cca 800 lei lunar.
Or, Tribunalul apreciază că raportat la nevoile intimatei, ca beneficiară a întreținerii și la posibilitățile concrete ale apelantei, ca și debitoare a obligației de plată, o pensie lunară de întreținere de 15% din venitul net lunar al apelantei este în raport cu exigențele textelor de lege ce reglementează obligația de întreținere, anterior redate.
Așa fiind, în temeiul art 480 alin 2 Cod procedură civilă, apelul va fi admis și se va schimba, în parte, sentința apelată în sensul că se va stabili cuantumul obligației de întreținere la 15% din venitul net lunar al apelantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta M. C., având locul de muncă la Creșa nr.7 din B., ., jud.B., împotriva sentinței civile nr.2994/26.02.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect pensie întreținere, în contradictoriu cu reclamanta C. E. I., domiciliată în B., ..21, ., jud.B..
Schimbă, în parte, sentința apelată în sensul că stabilește cuantumul obligației de întreținere la 15% din venitul net lunar al apelantei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2015.
Președinte, A. M. | Judecător, M. N., fiind în CO, prezenta s-a semnat de noi, Președinte Secție | |
Grefier, C. C., fiind în CO, prezenta s-a semnat de noi, locțiitor grefier șef Secție |
Red.AM
Th.red.CC/AM/4 ex.
08.07.2015
Dosar fond nr._ Judecătoria B.
Judecător fond V. A. M.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 905/2015. Tribunalul BUZĂU | Tutelă. Decizia nr. 2922/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
