Pensie întreţinere. Sentința nr. 706/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 706/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 04-09-2015 în dosarul nr. 4156/287/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2823/2015
Ședința publică de la 04 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Grefier C. C.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de reclamantul R. L., domiciliat în com.Ziduri, ., împotriva sentinței civile nr.706/5.05.2015 pronunțată de Judecătoria Rm Sărat în dosarul nr._ având ca obiect reducere pensie întreținere, în contradictoriu cu pârâta B. A., domiciliată în com.Valea Râmnicului, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata personal, apelantul fiind reprezentat de avocat V. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, după parcurgerea etapei de verificare și regularizare, după care:
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.392-394 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat V. C., având cuvântul pentru apelant, susține că potrivit motivelor de apel, critică modalitatea în care a fost reținută baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreținere prin includerea, în mod nejustificat, a normei de hrană, care are un caracter special. Dispozițiile Legii nr.384/2006 și ale OG 26/1994 sunt clare, în sensul că aceasta se acordă în natură și doar când nu este valorificată în natură se transformă în bani, nu reprezintă venit, nu este impozabilă și nu trebuie inclusă în baza de calcul a pensiei. A depus la dosar decizia nr.6/2014 a ICCJ și practică în sensul că aceasta nu trebuie să se rețină la baza de calcul. Deși prin decizia nr.6/2014 a ICCJ s-a respins sesizarea, a fost respinsă pe procedură de tehnică judiciară și se opinează că nu pot fi luate în considerare sporul pentru condiții deosebite de muncă și cele cu destinație specială. Faptul că se încasează banii pentru norma de hrană, nu conduce la pierderea caracterului de normă specială. Solicită admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii în sensul de a nu fi inclusă norma de hrană la baza de calcul a pensiei de întreținere. Cu cheltuieli de judecată reprezentând doar taxa judiciară de timbru.
Intimata B. A. solicită respingerea apelului și menținerea pensiei așa cum a fost stabilită de către cele trei instanțe. Arată că se judecată de 2 ani de zile și de fiecare dată au fost respinse solicitările apelantului. Instanța de judecată este cea care trebuie să apere interesele minorei, iar practica Tribunalului B. este în sensul că se ia în calcul norma de hrană la baza de calcul a pensiei de întreținere, ceea ce consideră că este normal și necesar.
În replică, apărătorul apelantului învederează că motivul pentru promovarea acțiunii în constituie faptul că apelantul, împreună cu actuala soție, a înfiat un copil, având în prezent doi copii în întreținere, sens în care a depus înscrisuri la dosar.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. Sărat sub nr._ , reclamantul R. L. a chemat in judecată pe pârâta B. A. solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună reducerea pensiei de întreținere datorate minorei R. M. V., născută la data de 30.07.1999, cu cheltuieli de judecată .
In motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că din relațiile de căsătorie cu pârâta a rezultat minora R. M. V. născută la data de 30.07.1999, că prin sentința civila nr. 842/16.06.2014, pronunțata de Judecătoria Rm.Sarat s-a dispus majorarea pensiei de întreținere pe care o datora minorei de la 60 lei lunar la 270 lei lunar și că motivul solicitării reducerii acestei pensii prin cererea de față consta in faptul că mai are in întreținere un copil minor, respectiv pe R. A. R., născută la data de 13.09.2010, pe care a adoptat-o împreună cu actuala soție.
Precizează reclamantul că minora adoptată se afla in îngrijirea sa, având aceleași drepturi ca si copilul rezultat din căsătoria anterioară, conform dispozițiilor legale, cota de contribuție pentru doi copii fiind de 1/3 din venitul net lunar realizat.
Față de cele relatate, solicită admiterea acțiunii si reducerea pensiei de întreținere datorate minorei M. V. de la ¼ din venitul net realizat, la 1/6 din venit ca urmare a faptului că mai are un copul in întreținere .
In drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 529, art. 531 cod civil.
In sprijinul celor solicitate acesta a depus, in copii xerox conforme cu originalul, cartea de identitate ,certificat de naștere R. A. V. ,sentința civilă nr. 842/16 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Rm.Sarat, decizia civila nr. 385/15. octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul B. .
Pârâta B. A. I. a formulat întimpinare prin care solicită menținerea pensiei de întreținere așa cum a fost stabilită prin sentința civila nr. 842 din 16 iunie 2014 in favoarea minorei R. M. V..
Precizează pârâta ca reclamantul mai are in întreținere un copil minor in urma unei adopții, iar veniturile sunt dovedite cu adresa de la locul de muncă respectiv UM_ B. acestea fiind in cuantum de 1800 lei lunar, astfel încât cota de 1/3 datorată de un părinte pentru doi copii este de 600 lei lunar, iar micșorarea pensiei de întreținere, datorată de reclamant nu se susține financiar, întrucât valoarea de 270 lei lunar este chiar mai mică in raport de veniturile lunare nete încasate de pârât .
Pârâta nu a indicat temeiul de drept al cererii .
Prin adresa nr. A 1817 emisă de UM_ B. s-au înaintat veniturile nete realizate de reclamant pe ultimele 6 luni fila 36 dosar, iar față de solicitările pârâtei in sensul ca veniturile nete realizate nu conțin norma de hrană,instanța a dispus emiterea unei adrese la unitatea unde lucrează reclamantul in vederea comunicării veniturilor in care este inclusă și norma de hrană.
Apărătorul reclamantului a depus concluzii scrise și practica judiciară.
În baza materialului probator administrat Judecătoria Rm. Sărat a pronunțat sentința civila nr.706 din 5 mai 2015 prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă 429/08.04.2004, reclamantul ( pârât în cauza respectivă) a fost obligat la o pensie de întreținere in favoarea minorei R. M. V. născută la data de 30.07.1999, rezultată din căsătoria părților, in suma de 600.000 lei vechi lunar ( 60 lei RON).
Prin sentința civila nr. 842/16 iunie 2014, s-a dispus majorarea pensiei de întreținere datorată de reclamant de la 60 lei lunar la 270 lei lunar in favoarea minorei R. M. V., începând cu data introducerii acțiunii 11.03.2014 și până la majorat, pensie ce se va indexa de drept, trimestrial, in funcție de rata inflației .
Conform art. 499 C.civ. tatăl și mama sunt obligați să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională.
Potrivit prevederilor art. 529 Cciv., întreținerea este datorată în raport cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, când este datorată de părinte pentru un copil fiind de 1/4 din venitul său lunar.
De asemenea, potrivit art. 531 C. civ. „Daca se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei.
In speță, instanța a reținut că reclamantul mai are in intreținere și pe minora R. A. R. născută la data de 13.09.2010 pe care a infiiat-o cu actuala soție dar că din actele de la dosar rezultă că suma de 270 lei, stabilită prin sentinta civila nr. 842/2014 ,pe care trebuie să o plătească reclamantul in acest moment, nu depășește plafonul la care poate fi obligat, față de venitul său lunar cu caracter permanent, fiind chiar mai mică in raport de veniturile lunare nete încasate de acesta .
In ceea ce privește norma de hrană, prima instanță a considerat că aceasta are un caracter permanent și se impune a fi reținută la calculul pensiei de întreținere.
Având în vedere temeiurile de fapt și de drept expuse și faptul că veniturile reclamantului nu s-au micșorat, Judecătoria Rm. Sărat a concluzionat în sensul caracterului neîntemeiat al acțiunii pendinte judecătii, pe care a respins-o.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul R. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând instanței schimbarea în tot a sentinței și, rejudecând cauza, să dispună admiterea cererii introductive, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
Critica adusă hotărârii instanței de fond, arată apelantul, privește exclusiv faptul ca s-a reținut ca bază de calcul pentru cuantumul pensiei de întreținere inclusiv contravaloarea normei de hrană. A arătat instanței de fond faptul că a intervenit o schimbare a situației existente în sensul că la acest moment mai are un copil în întreținere, înfiat împreuna cu actuala soție, si este imperios necesar ca si cuantumul întreținerii sa fie calculat în funcție de existența a doi copii și nu în funcție de un copil așa cum era până la momentul adopției.
In mod nelegal si netemeinic, făcând o interpretare și aplicare greșită a legii, instanța de fond a apreciat că norma de hrană reprezintă un venit care trebuie reținut la calculul pensiei de întreținere, făcând abstracție de dispozițiile OG 26/1994 care reglementează acest aspect si de punctul de vedere al înaltei Curți de Casație si Justiție manifestat prin Decizia nr.6/23.iunie 2014.
Astfel, conf. Legii 384/ 2006 și OG 26/1994, sumele reprezentând contravaloarea normei de hrana se acorda militarilor pe timp de pace, atunci când nu beneficiază de alimente. Prin urmare, această normă de hrană se acordă în natură iar numai în cazul în care aceasta nu este valorificată în natură, se transformă într-o sumă de bani. Faptul că a preferat sa primească norma de hrana sub formă de echivalent bănesc nu este de natura a înlătura caracterul special al acestor venituri care sunt acordate exclusiv pentru hrana militarilor. Daca ar fi valorificat acest drept în natură adică prin consum efectiv de hrană, la acest moment nu s-ar mai fi luat in calcul acest "venit".
De asemenea, precizează ca nu totdeauna primește contravaloarea acestei norme de hrană ci chiar o primește în natură, mai ales în cazul în care pleacă în misiuni în alte localități, iar în aceste condiții nu poate suporta un cuantum al pensiei calculate ., salariul neconținând si contravaloarea acestei norme de hrana.
Mai mult decât atât, conf. art. 4 din OG 26/1994, valoarea financiara a normei de hrana este un venit neimpozabil. Prin urmare, fiind un venit neimpozabil, acesta nu este un drept salarial si nu poate fi asimilat salariului. Această "normă de hrană" are destinație specială fiind afectată în mod exclusiv desfășurării activității și pregătirii militare, are la bază anumite plafoane calorice iar de regulă aceasta se acordă în natură iar pe timp de pace, în mod excepțional se poate transforma și în echivalent bănesc. Acordarea acestei norme de hrană are o destinație expresă, pentru protecția proprie a militarului.
Prin Decizia nr. 6, Înalta Curte de Casație si Justiție, deși respingând recursul promovat în interesul legii pe motive de tehnică juridică, totuși își exprimă punctul de vedere cu privire la această situație in sensul că "așadar chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practică judiciară, reținând de altfel, ca și doctrina recentă, ulterioară adoptării și intrării în vigoare a Noului Cod Civil, se pronunța în același sens, respectiv că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreținere, sporul pentru condiții deosebite de munca precum și cele cu destinație specială".
Mai mult decât atât, nici prin hotărârea judecătoreasca inițială de stabilire a pensiei de întreținere, nu au fost luate in calcul aceste venituri cu caracter și destinație specială.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.466 și următoarele Cod pr. civ; OG 26/1994; Legea 384/ 2006; Decizia nr. 6 /2014 a ICCJ.
Intimata a formulat în cauză întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea pensiei de întreținere așa cum a fost stabilită de Judecătoria Rm Sărat la data de 16 iunie 2014, prin sentința civila 842, și la data de 05.05.2015, prin sentința civilă nr.706/2015.
A arătat că într-adevăr, apelantul mai are un copil în întreținere, rezultat în urma unei adopții, însă veniturile sale sunt cuprinse între 1800 - 1900 lei lunar și sunt dovedite cu adresa de la locul de munca respectiv UM_ B., incluzând și norma de hrana în sumă de 24 lei pe zi. Susține intimata că apelantul este angajat pe un grad inferior și nu execută misiuni în alte localități, așa cum face referiri în apel. ci efectuează doar paza obiectivului unde este angajat
Echivalentul bănesc al. normei de hrana este permanent, este inclus în salariu și se impune a fi reținut la calculul pensiei de întreținere așa cum a apreciat corect instanța în sentința civilă nr. 706/05.05.2015. Întrucât veniturile depășesc 1800 lei lunar, incluzând și norma de hrană, venit permanent inclus în calculul pensiei de întreținere, conform practicii Tribunalului B., cota de 1/6 datorată de apelant pentru minora R. M. V. depășește suma fixă de 270 lei, drept pentru care cota de 1/3 datorată de pârât pentru 2 copii, respectiv 600 lei acoperă contribuția lunară pentru ambii copii.
Intimata solicită instanței de judecată să determine toate posibilitățile materiale ale reclamantului cu caracter permanent și să aprecieze corect că norma de hrană pe care o încasează părintele, în calitate de angajat în sectorul apărării naționale se cuvine a fi luată în calcul la stabilirea pensiei de întreținere
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea cu care a învestit prima instanță reclamantul apelant a solicitat reducerea pensiei de întreținere datorată minorei M. V. în baza sentinței civile nr 842/16 iunie 2014, de la 270 lei lunar, la 1/6 din veniturile nete obținute de la locul de muncă, UM_ B., motivat de faptul că acum mai are în întreținere încă un copil, pe minora A. R. adoptată împreună cu actuala soție.
Prima instanță a respins acțiunea pe motiv că suma de 270 lei lunar datorată minorei M. V. reprezintă mai puțin decât cota de din veniturile nete ale reclamantului apelant la care acesta poate fi obligat potrivit legii, reținând printre aceste venituri și norma de hrană primită de acesta, în calitate de militar.
Prin cererea de apel se critică sentința primei instanțe doar prin prisma reținerii greșite, în accepțiunea apelantului, a normei de hrană în totalul veniturilor ce pot constitui bază de calcul a pensiei de întreținere.
Sub acest aspect Tribunalul reține că fundamentul obligației de întreținere rezidă în sentimentele de afecțiune ce caracterizează relațiile de familie, precum și regulile de conviețuire socială care impun ca persoanele între care există relații de familie să nu rămână indiferente fata de starea de nevoie în care s-ar afla alți membri ai familiei. Cu atât mai mult se impune asigurarea de către părinți a tuturor mijloacelor necesare creșterii și educării copilului în cele mai bune condiții. Această obligație nu suferă nicio modificare în cazul divorțului părinților, întrucât despărțirea acestora nu trebuie sa îi afecteze pe copii, menținându-se obligația morală si legală de a-i sprijini.
În stabilirea întinderii pensiei de întreținere se ține seama, conform art 529 alin 1 Cod civil, pe de o parte, de nevoile minorului, care se prezintă într-o formă complexă, cele necesare traiului zilnic, dar și cele necesare educării, învățării și pregătirii sale profesionale, iar pe de altă parte, de mijloacele debitorului obligației de întreținere.
Art 527 alin 2 cod civil statuează că la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține cont de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea sunt avute în vedere și celelalte obligații ale sale.
Se observă, așadar, că întreținerea nu se acordă numai din sumele obținute cu titlu de salariu, privit în sens restrâns, ca și sumă supusă impozitării, așa cum susține apelantul, ci și din alte mijloace debitorului, tocmai în virtutea principiului potrivit căruia, întreținerea se datorează potrivit cu nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Din perspectiva îndeplinirii obligației de întreținere, noțiunea de „venituri” are un sens mult mai larg decât acela de venituri salariale, prin aceasta înțelegându-se toate acele sume de bani incluse ori nu în salariu care se dovedesc a fi plătite în mod constant și periodic de către angajator ori având o altă sursă decât raporturile de muncă (ex: redevențe, chirii, drepturi de autor și alte asemenea) și care sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului și a celor aflați în întreținerea sa.
Apelantul reclamant este militar la UM_ B. și beneficiază, în virtutea dispozițiilor art. 8 alin. 1 lit. b din Legea 384/2006 și art. 1 din O.G. nr. 26/1994 de valoarea financiară a normei de hrană, respectiv 24 lei/zi, concepută de legiuitor ca un supliment necesar asigurării unui anumit număr de calorii pentru ofițerul activ, pentru menținerea sănătății sale la standardul cerut pentru desfășurarea activităților specifice.
Numai că, așa cum recunoaște chiar apelantul, această normă de hrană, deși prevăzută ca regulă a se acorda în natură, în realitate se acordă majoritar în bani astfel că a ajuns să constituie un adevărat venit cu caracter permanent de care nu mai beneficiază doar militarul ci și familia cu care el gospodărește.
În atare condiții, Tribunalul apreciază că în mod corect norma de hrană a fost avută în vedere de judecătorul fondului la determinarea veniturilor în raport de care se calculează pensia de întreținere.
Este adevărat că în considerentele Deciziei ICCJ nr 6 din 23 iunie 2014 vizând interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) si art. 529 alin. (2) din noul Cod civil, in corelare cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale presedintelui din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala dată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se arată :” asadar, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul in practica judiciara, retinand, de altfel, ca si doctrina recenta, ulterioara adoptarii si intrarii in vigoare a noului Cod civil, se pronunta in acelasi sens, respectiv ca nu vor putea fi luate in considerare pentru calculul pensiei de intretinere sporul pentru conditii deosebite de munca, precum si cele cu destinatie speciala.” ceea ce ar induce ideea că orientarea Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi aceea că norma de hrană nu se include în venitul luat drept bază de calcul a pensiei de întreținere în considerarea afectațiunii sale speciale. Numai că, prin decizia amintită ÎCCJ a respins cererea de dezlegare a chestiunii de drept în discuție, iar pe rolul instanței supreme se află înregistrat acum, sub nr 17/11.06.2015, recursul în interesul legii, promovat de către Sesizarea Colegiului de conducere al Curții de Apel Suceava conexat cu Sesizarea Parchetului de pe lângă ÎCCJ și în care Curtea este chemată să tranșeze interpretarea diferită dată de instanțele judecătorești modului de aplicare a dispozițiilor art. 527 alin. (2) si art. 529 alin. (2) din noul Cod civil, in corelare cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale presedintelui din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, respectiv dacă norma de hrană se include sau nu în totalul veniturilor avute în vedere drept bază de calcul a pensiei de întreținere.
În atare condiții, reținând că înregistrarea unui recurs în interesul legii pe rolul ÎCCJ sub aspectul problemei pusă în discuție și în apelul de față, dovedește că instanțele judecătorești au încă practică neunitară în ceea ce privește interpretarea prevederilor legale incidente, unele instanțe incluzând iar altele nu norma de hrană în venitul asupra căruia se calculează pensia de întreținere, având în vedere că la nivelul Tribunalului B. practica este unitară și constantă în sensul includerii normei de hrană în cuantumul veniturilor luate în calcul la stabilirea pensiei, văzând și că, în urma pronunțării deciziei ÎCCJ nr 6 din 23 iunie 2014, la nivelul instanței nu s-a hotărât schimbarea practicii în sensul adoptării celeilalte opinii, judecătorii completului de față apreciază că nu sunt motive pentru a îmbrățișa soluția de exceptare a normei de hrană de la calculul pensiei de întreținere.
În măsura în care Înalta Curte va decide, în soluționarea recursului în interesul legii, că interpretarea corectă a dispozițiilor art. 527 alin. (2) si art. 529 alin. (2) din noul Cod civil, in corelare cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 este aceea că norma de hrană nu trebuie luată în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, hotărârea va fi obligatorie pentru toate instanțele, conform art 517 alin 4 Cod procedură civilă, iar apelantul reclamant are posibilitatea să formuleze o nouă solicitare de reducere a pensiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul R. L., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr.706/5.05.2015 pronunțată de Judecătoria Rm Sărat în dosarul nr._ având ca obiect reducere pensie întreținere, în contradictoriu cu pârâta B. A., domiciliată în com.Valea Râmnicului, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2015.
Președinte, A. M. | Judecător, M. N. | |
Grefier, C. C. |
Red.A.M.
Th.red.CC/AM/4 ex.
15 Septembrie 2015
Dosar fond nr._ Judecătoria Rm Sărat
Judecător fond C. M.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 2724/2015. Tribunalul BUZĂU | Succesiune. Decizia nr. 269/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
