Pretenţii. Decizia nr. 2785/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2785/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 2898/277/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2785/2015
Ședința publică de la 22 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. P.
Judecător M. Ș.
Grefier V. P.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către reclamantul M. I. domiciliat în comuna Cătina, ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 318 din 17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Patarlagele în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâtul M. C., domiciliat în comuna Cătina, ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul se află la primul termen de judecată, că este motivat, comunicat, că la dosarul cauzei s-a depus, la data de 25.05.2015, întâmpinare formulată de către intimatul M. C., că procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța constată că s-a solicitat, în scris, judecata în lipsă și, având în vedere faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, constată apelul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele sub nr._, reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâtul M. C., a solicitat instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri, prin care să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 3504 lei, reprezentând daune materiale produse autoturismului proprietatea reclamantului, urmare a evenimentului rutier din 28.09.2013, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare_ iar în data de 28.09.2013, la volanul autoturismului se afla fiul său M. I. L., fiind implicat pe raza comunei Cătina într-un eveniment rutier cu pârâtul. Urmare acestui eveniment rutier, organele constatatoare ale Postului de Politie Cătina au stabilit culpa exclusiva a pârâtului, l-au sancționat contravențional, iar reclamantului i-au eliberat dovada de reparație . nr._ în care se menționează avariile autoturismului. Astfel, autoturismul reclamantului a fost avariat: bara față înfundată, capota motor înfundată, parbriz spart, plafon înfundat, oglinzi stânga dreapta rupte, rame uși stânga dreapta înfundate, aripi înfundate, ștergătoare rupte. Față de faptul că pârâtul a avut o atitudine neconciliantă, a reparat autoturismul la ., cuantumul total al reparațiilor fiind de 3504 lei. Pârâtul a contestat procesul verbal de constatare a contravenției înregistrând plângere cu nr._ la Judecătoria Pătârlagele, soluționată prin sentința civila nr. 249/28.02.2014, prin respingerea plângerii.
In drept, reclamantul și-a întemeiază cererea pe dispozițiile art.1528 C civ. și art. 1531 C civ.
În dovedirea cererii, a fost depus la dosar un set de înscrisuri constând în Carte de identitate auto, Certificat de înmatriculare, Autorizație de reparații, Factura_/11.02.2014, Bon fiscal 141, Factura 4182/10.02.0214, Bon fiscal_.
La termenul din 06.01.2015, în vederea soluționării cauzei instanța de judecată a dispus atașarea dosarului_ al Judecătoriei Pătârlagele, având ca obiect plângere contravențională.
Urmare a materialului probator administrat, prin sentința civilă nr. 318 pronunțată în ședința publică din 17.02.2015, Judecătoria Patarlagele a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâtul M. C., a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3504 lei cu titlu de daune materiale produse autoturismului cu nr. de înmatriculare_, urmare evenimentului rutier din 28.09.2013, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a reținut că, reclamantul M. I. este proprietarul autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare_ (carte de identitate și certificat de înmatriculare – f. 9-11 ale dosarului), că prin sentința civilă 249/28.02.2014 pronunțată în dosarul_ al Judecătoriei Pătârlagele, definitivă prin neapelare la 15.04.2015, a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul M. C. și în consecință a fost menținut ca legal și temeinic procesul verbal de contravenție . nr._ din 29.09.2013 al IPJ B. – Postul de poliție Cătina.
A reținut instanța că, prin procesul verbal de contravenție mai sus arătat, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prev. de art. 3 pct. 17 din legea 61/1991, constând în aceea că în ziua de 28.09.2013, în jurul orei 01.30, în calitate de deținător a două cabaline, le-a lăsat în libertate și nesupravegheate în timpul nopții pe o fâneață, acestea pătrunzând pe DJ 102 L, punând în pericol circulația persoanelor și bunurile acestora. Cabalinele lăsate nesupravegheate și aparținând pârâtului au produs avarierea autoturismului reclamantului. Pentru avariile cauzate a fost eliberată de organele de poliție autorizația de reparații . nr._ – fila 8 a dosarului.
S-a reținut de asemenea că, reclamantul a reparat autoturismul pe cheltuiala sa, la dosarul cauzei fiind depuse factură fiscală emisă de .. B., cu . FCT, nr._ și deviz nr. AAA002914 –filele 14-15 ale dosarului, iar reparațiile din deviz concordă cu avariile înscrise în autorizația de reparații.
Față de situația de fapt reținută, precum și dispozițiile art. 1528 și 1531 Cod civil, dat fiind prejudiciul cauzat reclamantului de către pârât prin săvârșirea faptei contravenționale mai sus arătate, instanța de judecată a apreciat caracterul întemeiat al acțiunii și a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3504 lei contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantului prin fapta animalelor proprietatea pârâtului.
Cu privire la capătul de cerere privitor la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța de judecată a avut în vedere dispozițiile art. 454 Cod de procedură civilă potrivit cărora pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant, astfel că a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, susținând că, sentința este nelegală sub aspectul soluționării capătului de cerere privind obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
Susține apelantul că, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 454 C. si reținând ca paratul a recunoscut la primul termen de judecata pretențiile sale, a respins ca neîntemeiat acest capăt de cerere, exonerandu-1 de la plata cheltuielilor de judecata in cuantum total de 1051 lei, respectiv 251 lei taxa judiciara de timbru si 800 lei onorariu apărător.
A arătat că, este adevărat ca potrivit dispozițiilor art. 454 teza I C., paratul care a recunoscut la primul termen de judecata, la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, însă instanța de fond nu a observat si a fost in eroare cu privire la teza a II a aceluiași art. 454 C., care consacra excepția de la ipoteza expusa in teza I.
Astfel, conform art. 454 teza a II a, paratul nu este exonerat de la plata cheltuielilor de judecata in cazul in care prealabil pornirii procesului a fost pus in întârziere de reclamant "sau se afla de drept în întârziere"
Teza a II a constituie excepția tezei I și îi sunt aplicabile prin coroborare dispozițiile art. 1522 alin 5 C.CIV, potrivit cărora "cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior debitorul, sa fii fost pus in întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligația . calculat de la data când cererea i-a fost comunicata, dacă obligația este executată in acest termen cheltuielile rămân in sarcina creditorului" .
Susține că, cererea de chemare in judecata formulata a fost înregistrata la Judecătoria Patarlagele sub nr._ in data de 05.09.2014, iar primul termen de judecata a fost stabilit pentru data de 6.01.2015, soluționându-se la data de 17.02.2015, așa încât, în perioada anterioară scursa de la înregistrarea cauzei, aceasta s-a aflat in cadrul procedurii de regularizare, perioada in care i-a fost comunicata cererea de chemare in judecata si in cadrul termenului scurs de la momentul comunicării nu si-a îndeplinit obligația, punerea in întârziere operand de drept, conform acestui text de lege de la data, când i-a fost comunicata cererea de chemare in judecata.
Față de aceasta situație de fapt, solicită instanței de apel sa rețină ca este întemeiat si capătul de cerere privind obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, motiv pentru care solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței judecătorești, in sensul obligării paratului la plata cheltuielilor de judecata.
În termen legal intimatul M. Gh. C. a formulat întâmpinare prin care a solicit respingerea apelului si menținerea ca legala si temeinica a sentinței civile nr. 318 / 17.02.2015 a Judecătoriei Patarlageie.
A arătat că, motivele de apel vizează neacordarea cheltuielilor de judecata si pretinsa interpretare eronata a dispozițiilor legale in materie, respectiv art. 454 cod procedura civila potrivit cu care " Paratul care a recunoscut la primul termen de judecata la care părțile sunt legal citate pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, cu excepția cazului in care, prealabil pornirii procesului, a fost pus in întârziere de către reclamant sau se afla de drept in întârziere ".
Din actele si lucrările dosarului rezulta fără putința de tăgada ca pana la momentul primirii la domiciliu a comunicării cererii de chemare in judecata ce face obiectul prezentului dosar nu am fost pus in întârziere cu notificare comunicata prin intermediul executorului judecătoresc conform art. 1522 alin. 1 si 2 cod civil prin care sa se aducă la cunoștința cuantumul cheltuielilor ocazionate de reparația autovehiculului.
Susține că, în speța, nu ne aflam in ipoteza in care debitorul se afla de drept în întârziere, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu știa care este cuantumul si cine a suportat cheltuielile in mod efectiv in condițiile in care autovehiculul a fost condus la momentul incidentului de M. lonut - L. dar proprietar in acte era o alta persoană.
Precizează că, ultimul alineat al art. 1522 cod civil nu echivalează cu punerea în întârziere menționată la alin. 1 si 2 in condițiile in care el nu putea sa se hazardeze si sa plătească o sumă importantă de bani unei persoane despre care nu avea certitudinea că primește in calitate de persoană îndreptățită ceea ce i se cuvine (așa cum a arătat anterior nu apelantul a fost în autoturism la data incidentului ci o alta persoana ).
Apreciază că, orice alta interpretare data acestor norme legale ar face sa golească de conținut dispoziția procedurala civila prevăzuta la art. 454 cod procedura civila .
A solicitat, așadar, respingerea apelului si menținerea in totalitate a sentinței apelate.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a normelor legale incidente cauzei, Tribunalul constată că, este temeinică și legală pentru următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății reclamantul M. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. C., pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie obligat pârâtul la plata sumei de 3.504 lei, reprezentând daune materiale produse autoturismului proprietatea reclamantului, urmare a evenimentului rutier din 28.09.2013, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința a cărei apelare se solicită Judecătoria Pătârlagele a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâtul M. C., a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3.504 lei cu titlu de daune materiale produse autoturismului cu nr. de înmatriculare_, urmare evenimentului rutier din 28.09.2013 și a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Prin apelul formulat reclamantul critică sentința prin prisma modului de soluționare a capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În acest sens susține că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 454 C. în sensul că, reținând ca paratul a recunoscut la primul termen de judecata pretențiile sale, a respins ca neîntemeiat acest capăt de cerere, exonerandu-l de la plata cheltuielilor de judecata in cuantum total de 1051 lei, respectiv 251 lei taxa judiciara de timbru si 800 lei onorariu apărător.
A susținut că, este adevărat ca potrivit dispozițiilor art. 454 teza I C., paratul care a recunoscut la primul termen de judecata, la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, însă instanța de fond nu a observat si a fost in eroare cu privire la teza a II a aceluiași art. 454 C., care consacra excepția de la ipoteza expusa in teza I și anume, conform art. 454 teza a II a, paratul nu este exonerat de la plata cheltuielilor de judecata in cazul in care prealabil pornirii procesului a fost pus în întârziere de reclamant "sau se afla de drept în întârziere"
Apreciază că, teza a II a constituie excepția tezei I și îi sunt aplicabile prin coroborare dispozițiile art. 1522 alin 5 C.CIV, potrivit cărora "cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior debitorul, sa fii fost pus in întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligația . calculat de la data când cererea i-a fost comunicata, dacă obligația este executată în acest termen cheltuielile rămân în sarcina creditorului".
În condițiile în care, cererea de chemare în judecată formulata a fost înregistrata la Judecătoria Patarlagele sub nr._ in data de 05.09.2014, iar primul termen de judecata a fost stabilit pentru data de 6.01.2015, soluționându-se la data de 17.02.2015, în perioada anterioară scursa de la înregistrarea cauzei, aceasta s-a aflat in cadrul procedurii de regularizare, perioada in care i-a fost comunicata cererea de chemare in judecata si in cadrul termenului scurs de la momentul comunicării nu si-a îndeplinit obligația, punerea in întârziere operand de drept, conform acestui text de lege de la data, când i-a fost comunicata cererea de chemare in judecata.
Această critică nu poate fi reținută de instanță în condițiile în care așa cum se arată și în întâmpinare și cum corect a reținut și instanța de fond, din actele de la dosar rezulta fără putința de tăgada ca pana la momentul primirii la domiciliu a comunicării cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar intimatul pârât nu a fost pus în întârziere cu notificare comunicata prin intermediul executorului judecătoresc conform art. 1522 alin. 1 si 2 cod civil, prin care să i se aducă la cunoștința cuantumul cheltuielilor ocazionate de reparația autovehiculului, astfel că nu ne aflăm în ipoteza în care debitorul se afla de drept în întârziere.
Față de considerentele ce preced, Tribunalul apreciază că apelul de față este nefondat, motiv pentru care în baza disp. art. 480 cod proc. civ. va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către reclamantul M. I. domiciliat în comuna Cătina, ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 318 din 17.02.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâtul M. C., domiciliat în comuna Cătina, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 iunie 2015.
Președinte, E. P., fiind în CO, prezenta s-a semnat de noi, Președinte Secție | Judecător, M. Ș. | |
Grefier, V. P., fiind în CO, prezenta s-a semnat de noi, locțiitor grefier șef secție |
Red. MȘ Dosar fond_
Th. red. VP/MȘ/13.07.2015/ 4 ex. Judecător fond C. C.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2753/2015.... | Sechestru judiciar. Decizia nr. 2763/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
