Pretenţii. Hotărâre din 29-09-2015, Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 102/287/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2924/2015
Ședința publică de la 29 Septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. B.
Judecător E. P.
Grefier D. H.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat pârâta . PRIMAR cu sediul în . B. împotriva sentinței civile nr. 626 din 23.04.2015 pronunțată de Judecătoria Rîmnicu Sărat în dosarul nr._, având ca obiect pretenții în contradictoriu cu reclamanta ., cu sediul în ..
Prezența si dezbaterile au avut loc in ședința publică din 21.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, pentru a reexamina actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 29.09.2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 626 din 23.04.2015 pronuntată de Judecătoria Rm. Sărat s-a admis acțiunea civilă având ca obiect pretenții formulată de reclamanta . prin primar în contradictoriu cu pârâta .. B. prin primar.
A fost obligată pârâta la 23.277 lei către reclamantă reprezentând ._ lei impozit pentru suprafața de 74,40 ha si 5421 lei penalități de întârziere.
A fost obligată pârâta la 2769 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
În fapt s-au reținut următoarele:
Reclamanta . prin primar a chemat in judecată pe pârâta .. B. prin primar,solicitând ca prin sentința ce se va da, aceasta să fie obligată la plata sumei de 23.277 lei reprezentând: 17.856 lei impozit datorat pentru suprafața de 74,40 ha, și 5421 lei penalități de întârziere cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin procesul verbal incheiat la data de 21.04.1993 ,Consiliul Local al comunei B. A. a predat in vederea aplicării, legilor fondului funciar ,Consiliului Local Puiești suprafața de 96,43 ha, si Consiliului Local B. A. suprafața de 74,40 ha.
Prin raportul Curții de Conturi a României ,din data de 20.09.2013, depus in extras la dosar ,s-a stabilit că acest impozit trebuie încasat de . bazei de impunere fiind a Organului fiscal pe raza căruia se afla sursa de venit, stabilindu-se totodată și obligația de recuperare a acestui prejudiciu.
Impozitul pentru aceste terenuri a fost încasat de . își au domiciliu proprietarii terenurilor, motiv pentru care la data de 17.12.2013, a înaintat adresa nr.1463 către aceasta unitate administrativ teritorială, solicitând virarea sumelor încasate nelegal ,pentru aceste suprafețe iar prin adresa nr.6373/19.12.2013, li s-a solicitat înaintarea tabelului cu suprafețele și persoanele puse in posesie pe aceasta suprafață.
Mai arată că a solicitat OCPI aceste informații pe care le-a transmis apoi pârâtei insă aceasta a nu a virat impozitul încasat nelegal motiv pentru care la data de 3.06.2014 a revenit cu adresa nr. 652 care a rămas fără răspuns.
In aceste condiții a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1345 cod civil și solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin întimpinare pârâta a menționat că nu sunt îndeplinite condițiile legale precizate in acțiunea introductivă, respectiv art.1345 Cod civil, și a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca netemeinică si nelegală.
A arătat că in aprilie 1993 Consiliul Local Vâlcelele a predat Consiliul Local B. Albă suprafața de 74,40 ha și Consiliului Local Puiești suprafața de 96,43 ha.
Suprafața de 74,40 ha, preluată de . fost folosită la reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii 18/1991, astfel persoanele îndreptățite au fost puse in posesie conform titlurilor de proprietate emise,titluri in care suprafețele de teren reconstituite sunt înscrise pe teritoriul satului Băile, .. B. și nu pe teritoriul comunei Vâlcelele .
A învederat că punerea in posesie nu a fost făcută conform planului cadastral, depus la dosarul cauzei, in care terenul de 74,40 ha figurează ca fiind in tarlaua 26 . planului cadastral de aplicarea Legii nr.18/1991, pe care îl anexează in copie certificată în care această suprafața de teren se regăsește inclusă in nu mai puțin de 6 tarlale, situate in cele doua unități administrativ teritoriale fără a fi materializată limita administrativă.
In răspunsul înaintat reclamantei a susținut faptul că pentru identificarea corectă a titularilor și suprafețelor deținute in UAT Vâlcelele și UAT B. Albă este necesar a se întocmi proiectele parcelare ale tarlalelor in cauză și a se intabula dreptul de proprietate in cărțile funciare pentru fiecare suprafață de teren in parte deținută de câtre proprietari de teren situați in zona in cauză întrucât suprafețele de teren respective figurează in titlurile de proprietate emise ( multe dintre ele intrate in circuitul civil ) pe teritoriul satului Baile in . nu pe teritoriul comunei Vâlcelele .
Acest răspuns este in concordanță cu răspunsul OCPI B. transmis prin adresa_ /17.10.2013, depus de reclamanta in copie la dosar,
A precizat pârâta că impozitul ce trebuie încasat de . de 74,40 ha a fost stabilit in mod greșit deoarece in evidențele fiscale și in Registrul agricol B. A. nu exista înregistrat nici un teren care să aibă ca act de proprietate doveditor un titlul de proprietate în care să fie înscrise suprafețe de teren situate pe teritoriul comunei Vâlcelele .
In urma controalelor efectuate de organele competente in perioada 1994-2014 nu a fost dispusă nici o măsură de încasare de către . impozitului aferent celor 74,40 ha ,pentru care . titluri de proprietate in UAT B. A. întrucât in titlurile respective suprafețele de teren reconstituite sunt înscrise ca fiind situate in . in . de încasare de câtre . aferent celor 110 ha, pentru care . eliberat titluri de proprietate in UTA B. ,întrucât in titlurile respective suprafețele de teren reconstituite sunt înscrise ca fiind situate in . nu in .> Prin răspunsul la întimpinare reclamanta arată că apărările pârâtei sunt ambigue și practic se recunoaște pretențiile din acțiune.
S-a făcut dovada că s-a predat efectiv suprafața de 74,40 ha pârâtei, iar procesul verbal menționat chiar de pârâtă din data de 21.04.1993 este semnat de reprezentanții legali ai acesteia.
Curtea de Conturi a României, urmare controlului din 20.09.2013, a stabilit că acest impozit pentru suprafața de teren predată trebuie încasat de . bazei de impunere fiind a organului fiscal pe raza căruia se afla sursa de venit, stabilindu-se totodată si obligația de recuperare a prejudiciului .
Examinând cererea, pe baza actelor și probelor administrate prima instanță a admis acțiunea având în vedere că la data de 21.04.1993 s-a incheiat un proces verbal intre Consiliul Local Vâlcelele prin Primar,Consiliul Local Puiești prin primar si Consiliul Local B. A. prin Primar precum și un reprezentat al OCOT B. inginer S. V..
S-a consemnat că in baza ordinului 73/1984 Consiliul Local Vâlcelele a predat IPILF Rm.Sarat suprafața de 130 ha prin schimb cu Consiliul Local B. .
Deoarece IPILF Rm.Sarat s-a constituit cu acest teren pe raza comunei Puiești la această dată pentru definitivarea predării Consiliul Local Vâlcelele mai are de predat Consiliului Local Puiești suprafața totala de 96,43 ha.
Tot la data respectivă s-a consemnat și faptul că s-a predat si Consiliului Local B. A. suprafața de 74,40 ha, in ..
La data de 23.09.2013, urmare unui control al Curții de Conturi, s-a constatat printre altele că din verificarea evidenței fiscale cu cea din registrul agricol, privind terenurile deținute de UAT Vâlcelele s-a constatat că primăria are terenuri situate in extravilanul altor localități, B. Albă 74,40 ha și Puiești 96,43 ha, pentru care nu s-a stabilit, urmărit și încasat impozitul aferent calculat pentru perioada 2010-2012 iar abaterile de la legalitate au avut drept cauze organizarea și funcționarea defectuoasă a formelor de control intern, la nivelul entității,nestabilirii atribuțiilor de coordonare a activităților pe compartimente funcționale, in special compartimentele economic și agricol, personal insuficient.
Pentru terenurile predate UAT B. Albă s-a calculat un impozit de 17.856 lei și 5421 lei penalități de întârziere.
Cu privire la tabelele cu proprietarii terenurilor acestea au fost depuse de reclamanta in copie la filele l5-17 dosar.
Din ansamblu probelor aflate la dosar a rezultat cu claritate faptul că reclamanta a predat efectiv pârâtei suprafața de 74,40 ha teren arabil situație confirmată de aceasta și că nu a virat sumele de bani ce reprezintă impozit datorat deși reclamanta a efectuat demersuri in acest sens.
In concluzie prima instanță a admis acțiunea și a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma totala de 23.277 lei, reprezentând: 17.856 lei impozit datorat pentru suprafața de 74,40 ha și 5421 lei penalități de întârziere.
In baza art.453 cod pr. civilă parata a fost obligată la 2769 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta B. Albă care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului s-a arătat că nu este îndeplinită prima condiție a acțiunii privitoare la îmbogățirea fără justă cauză, respectiv nu a verificat dacă mărirea patrimoniului său este rezultatul micșorării patrimoniului reclamantei și nici dacă această majorare este rezultatul unui fapt juridic.
De asemenea nu s-a verificat condiția juridică a intentării acțiunii, respectiv absența unei căi legitime a măririi patrimoniului in detrimentul reclamantei.
S-a precizat că pârâtei i s-a predat suprafața de 74,40 ha în scopul reconstituirii dreptului de proprietate peroanelor îndreptățite pentru această suprafață au fost emise titluri de proprietate de către Comisia locală balta Albă cu privire la suprafețe situate în satul Băile. Cu toate acestea situația amplasamentului terenurilor nu este clar stabilită întrucât suprafețele aflate în tarlaua 24 sunt situate pe raza comunei balta Albă și nu in teritoriul administrativ al reclamantei .
O situație identică, susține apelanta, privește terenurile situate în tarlalele 21, 22 și 23. A mai susținut apelanta că, urmare emiterii titlurilor de proprietate pentru suprafața de 74,40 ha, beneficiarii acestor restituiri de terenuri au fost incluși in evidența fiscală și agricolă a comunei B. Albă.
O altă critică privește faptul că una din condițiile admisibilității acțiunii pentru restituirea îmbogățirii fără justă cauză o constituie caracterul subsidiar al unei asemenea cereri. Astfel, potrivit art. 1348 Cod civil cererea de restituire nu poate fi admisă dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.
Apelul este fondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin procesul verbal încheiat la data d 21.04.1993 Consiliul local Vâlcelele a predat Consiliului local B. Albă suprafața de 74,40 ha teren situat în tarlaua 26 . său Consiliul local B. Albă a predat în schimbul acestei suprafețe Consiliului local Puiești un teren echivalent de 74,40 ha situat în tarlale 2, 10 și 11. Conform procesului verbal s-a stabilit ca pentru punerea în posesie să se reconstituie hotarul comunal în punctul „Borcăneasca” conform planului cadastral.
Cu adresa nr._ din 17.10.2013 OCPI B. a comunicat reclamantei că nu deține proiecte parcelare și că nu poate furniza titularei și suprafețele deținute de aceștia. A precizat că pentru identificarea corectă a titularilor cu teren pe raza comunei Vâlcelele este necesară întocmirea proiectului parcelar.
Din examinarea probatoriilor administrate tribunalul constată că nu există o situație clară a persoanelor fizice cărora Comisia locală B. Albă le-a reconstituit dreptul de proprietate și i-a pus în posesie pe suprafața de 74,40 ha primită de la reclamantă conform procesului verbal încheiat la 21.04.1993.
De asemenea nu există un proiect parcelar pentru a stabili cu certitudine amplasamentul suprafeței de 74,40 ha care a făcut obiectul predării primirii în baza procesului verbal mai sus menționat.
Este adevărat că potrivit art. 256 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, impozitul pe teren se datorează către bugetul local al comunei sau Unității administrativ teritoriale în care este amplasat terenul, dar din actele și lucrările dosarului nu rezultă cu certitudine amplasamentul actual al suprafeței de 74,40 ha care a fost predat pârâtei apelante la data de 21.04.1993. De asemenea nu s-a făcut dovada clară cu privire la persoanele cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe suprafața mai sus menționată.
Potrivit art. 1345 Cod civil, care reglementează îmbogățirea fără justă cauză, cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.
Nu s-a făcut nicio dovadă că pârâta apelantă a stabilit și a incasat impozitul pe teren de la persoanele cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate și au fost puși în posesie pe suprafața de 74,40 ha care a făcut obiectul procesului verbal de predare primire încheiat la 21.04.1993.
În această situație nu este îndeplinită prima condiție a acțiunii privind îmbogățirea fără justă cauză, respectiv nu s-a făcut dovada măririi patrimoniului pârâtei apelante în detrimentul reclamantei intimate.
Pe de altă parte tribunalul constată că este întemeiată și cea de a doua critică formulată de apelantă în sensul caracterului subsidiar al acțiunii privind îmbogățirea fără justă cauză.
Astfel, potrivit art. 1348 Cod civil, cererea de restituire nu poate fi admisă dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.
Acest caracter subsidiar al acțiunii are menirea de a împiedica o utilizare abuzivă a cererii pentru restituirea îmbogățirii fără justă cauză, prin care să fie eludate alte dispoziții legale pe baza cărora să poată fi reparat eventualul prejudiciu suferit de către reclamantă.
În toate situațiile în care păgubitul dispune de o altă acțiune în afara acțiunii pentru îmbogățirea fără justă cauză, fie că ea poate fi intentată celui care a profitat ori și-a mărit nejustificat patrimoniul, fie împotriva unei terțe persoane, nu poate fi utilizat mecanismul juridic reglementat de art. 1345 Cod civil.
Această instituție juridică nu are o aplicație universală ori de câte ori se pretinde o diminuare a patrimoniului în detrimentul unei alte persoane, ea fiind aplicabilă numai in situația în care persoana păgubită nu are o altă cale juridică pentru repararea pretinsului prejudiciu.
Or, în cauza pendinte judecății, reclamanta a rămas în pasivitate și nu a solicitat niciodată achitarea impozitului pe teren de către persoanele fizice ori juridice titulare ale dreptului de proprietate, inclusiv cu privire la suprafața de 74.40 ha care a făcut obiectul procesului verbal de predare primire încheiat la 21.04.1993.
Potrivit art. 256 Cod fiscal, orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, în conformitate cu art 110 Cod procedură fiscală, colectarea creanțelor fiscale constă în exercitarea acțiunilor care au ca scop stingerea datoriilor fiscale, iar colectarea se face în temeiul unui titlu de creanță sau a unui titlu executoriu.
Conform alin. 3 al aceluiași articol, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de către organele competente.
Tribunalul constată că pentru colectarea creanțelor fiscale este stabilită o procedură administrativ jurisdictională, reglementată expres prin OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, iar reclamanta intimată nu a respectat aceste dispoziții legale și nu a emis titluri de creanță pentru impozitul pe teren datorat de persoanele fizice ori juridice care posedă asemenea suprafețe pe raza sa teritorială.
În consecință, pentru motivele mai sus expuse, tribunalul urmează să admită apelul și pe cale de consecință va schimba în tot sentința apelată în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată introdusă de reclamanta . cu pârâta . care a solicitat obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 23.277 lei reprezentând impozit și penalități de întârziere pentru suprafața de 74,40 ha.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta . PRIMAR cu sediul în . B. împotriva sentinței civile nr. 626 din 23.04.2015 pronunțată de Judecătoria Rm Sărat în dosarul nr._, având ca obiect pretenții în contradictoriu cu reclamanta ., cu sediul în ..
Schimbă în tot sentința apelată și pe fond respinge acțiunea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2015
Președinte, V. B. | Judecător, E. P. | |
Grefier, D. H. |
Red. B.V Judecătoria Rîmnicu Sărat
Thred. P.V. Dosar fd._
4ex/ 06.10.2015 Jud. fd. F. Ș.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2815/2015. Tribunalul BUZĂU | Superficie. Decizia nr. 2932/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
