Sechestru asigurător. Sentința nr. 364/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 364/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 711/114/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 364/2015
Ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Grefier R. - A. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanta B. G. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la cab av I. M., în B., . 1, . B., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE - PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B., ., jud B., având ca obiect sechestru asigurător.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este prim termen de judecată, după care,
REFERAT: după strigarea cauzei și în timpul ședinței de judecată se depune la dosar prin serviciul registratură cerere formulată de apărătorul reclamantei prin care solicită strigarea cauzei la orele 12.30.
Având în vedere cererea formulată de apărătorul reclamantei, instanța va lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare după ora 12:30, a răspuns avocat I. M. pentru reclamanta B. G., lipsă fiind pârâta.
Av I. M. pentru reclamanta B. G., precizează că a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului B., față de obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificat, respectiv contestație la executare, formulată pe baza dispozițiilor procedurale noi și consideră că instanța competentă este instanța de executare, Judecătoria B.. Solicită admiterea excepției și declinarea competenței soluționării litigiului către Judecătoria B..
Instanța reține cauza spre soluționare, sub aspectul excepției invocate.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B., Secția I civilă, sub nr. ._, din data de 15.01.2015, reclamanta B. G. a solicitat ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra apartamentului nr 18 situat în B., cartier Broșteni, . .B. prin Ordonanța nr 5/D/P/2009/19.10.2009 a DIICOT – Biroul teritorial B. și menținută prin sentința penală nr 18/02.02.2011 a Tribunalului B., motivat de faptul că a achitat suma de_,50 euro pentru care se dispusese confiscarea, prin aceiași hotărâre judecătorească.
Ca urmare a acestei cereri, prin rezoluția din 16.01.2015, instanța i-a pus în vedere reclamantei că acțiunea nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 194 lit. a, d și e din Codul de procedură civilă, urmând ca, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii, să mai depună încă un exemplar de pe cerere și înscrisurile atașate pentru comunicare pârâtei și să facă dovada achitării taxei de timbru în sumă de 100 lei.
Prin încheierea de ședință din data de 10 Februarie 2015, reținând că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile transmise, în temeiul art. 200 alin. 3 din Codul de procedură civilă, Tribunalul a dispus anularea cererii.
Prin Încheierea ședinței Camerei de Consiliu din data de 02 Martie 2015, dată în dosar nr._ /a1, a fost admisă cererea de reexaminare a încheierii din 10.02.2015, formulată de reclamanta B. G. și a fost anulată încheierea respectivă cu trimiterea cauzei la completul inițial investit.
Cauza a fost reînregistrată sub nr_ .
La data de 13.03.2015 reclamanta a depus precizări (f. 6 dosar) arătând că înțelege să modifice obiectul cererii de chemare în judecată, în temeiul art 204 alin 1 Cod procedură civilă, în contestație la executare împotriva titlului executoriu reprezentat de sentința penală nr 18/2011/02.02.2011, pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr_, indicând drept temei în drept al cererii prevederile art 711 și art 702 alin 1 pct 1 Cod procedură civilă, iar ca pârât DGFP G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
Tot reclamanta a arătat că, în raport de noul obiect al cererii de chemare în judecată, competentă material să soluționeze cauza devine Judecătoria B. dat fiind că aceasta este instanța de executare în raport de dispozițiile art 373 ind 3 (1,3)și art 400 alin 1 Cod procedură civilă de la 1865 sub imperiul căruia a fost pornită executarea.
Analizând excepția invocată de reclamantă Tribunalul reține că, potrivit art . 651 alin 1 Cod procedură civilă aprobat prin Legea 134 /2010 „Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”. A. 3 al aceluiași articol dispune că „Instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”. De asemenea, potrivit art . 714 alin 1 Cod procedură civilă aprobat prin Legea 134 /2010 „ Contestația se introduce la instanța de executare”.
În același sens sunt și dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865 care, la art. 373 alin 2, prevede că ” Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel” iar la alin 3 al aceluiași articol că „Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”. De asemenea, la art. 400 alin 1 Cod de procedură civilă de la 1865 se prevede:”Contestația se introduce la instanța de executare”.
În speță, Tribunalul constată că atunci când indică temeiul în drept al contestației la executare contestatoarea face trimitere la prevederile art 711 și art 702 alin 1 pct 1 Cod procedură civilă aprobat prin Legea 134 /2010 iar atunci când pune în discuție competența de soluționarea a contestației la executare se întemeiază pe dispozițiile art 373 ind 3 (1,3)și art 400 alin 1 Cod procedură civilă de la 1865.
Având în vedere, însă, că ambele acte normative atribuie competența de soluționare a contestației la executare judecătoriei iar nu tribunalului, instanța urmează că constate că excepția de necompetență materială invocată de contestatoare este întemeiată astfel că o va admite și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului, invocată de contestatoarea B. G. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la cab av I. M., în B., . 1, . B., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE - PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B., ., jud B., având ca obiect contestație la executare.
.
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B. .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Președinte, A. M. | ||
Grefier, R. - A. S. |
Red; tehnored A.M. 2 ex.
21.04.2015
| ← Anulare act. Decizia nr. 2488/2015. Tribunalul BUZĂU | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2478/2015.... → |
|---|
