Succesiune. Decizia nr. 263/2013. Tribunalul CLUJ

Tribunalul CLUJ - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 263/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 8097/211/2009

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

Cod operator de date cu caracter personal 3184

aflate sub incidența Legii nr.677/2001

DECIZIA CIVILĂ NR.263/A/2013

Ședința publică din 24 Mai 2013

Completul este constituit din:

PREȘEDINTE: A.-F. D.

JUDECĂTOR: O.-C. T.

GREFIER: A.-P. BOȚIOC

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind soluționarea apelului promovat de către apelanta reclamantă H. M., precum și a apelului promovat de către apelanta pârâtă B. V. în contra Sentinței civile nr.12.118/22 Iulie 2011, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimatul pârât P. I., având ca obiect dezbaterea succesiunii.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu a răspuns nimeni.

La data de 24 Mai 2013 s-au depus la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al tribunalului concluzii scrise din partea apelantei reclamantei H. M., prin care a solicitat să se dispună, în principal, sistarea stării de indiviziune prin formarea a două loturi ce urmează a fi atribuite ca atare în favoarea apelantei H. M. – terenul, casa și anexele gospodărești situate în satul Someșul R. nr.220, ., înscris în C.F. nr.608 Someșul R. și apelantei B. V. – imobilul teren în suprafață de 700 mp. situat în . G., înscris în Titlul de proprietate nr._ emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj, urmând a se stabili sultele ce se impun raportat la valorile convenite de părți în apel iar, în subsidiar, în condițiile în care imobilul casa și anexele gospodărești situate în ..220, ., înscris în C.F. nr.608 Someșul R. se va atribui definitiv către B. V., solicită atribuirea către subsemnata a imobilului teren în suprafață de 700 mp. situat în . G., înscris în Titlul de proprietate nr._ emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj, urmând a se stabili sultele ce se impun raportat la valorile convenite de părți în apel. Solicită cheltuieli de judecată în apel, constând în taxa de timbru. Își rezervă dreptul de a cere onorariul de avocat pe cale separată (f.178-180).

Dezbaterea pe fond a cauzei și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 Mai 2013 care face parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.12.118/22 Iulie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N., a fost admisă in parte cererea de chemare in judecata precizata si completata din dosarul cu nr._ avand ca parti pe reclamanta H. M. si ca parati pe P. I., și B. V..

A fost admisă in parte cererea de chemare in judecata din dosarul nr._/211/2008 având ca părți pe reclamanta H. M. și pârâții B. V. si P. I. si in consecinta:

S-a constatat ca au calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. numitele H. M. si B. V. in calitate de fiice.

S-a stabilit ca H. M. este indreptatita la cota de 2/3 din masa succesorala iar B. V. la cota de 1/3 din masa succesorala

S-a dispus partajarea bunurilor ce formeaza masa succesorala prin atribuirea lor in favoarea reclamantei H. M. cu titlu de drept succesoral.

S-a dispus inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R..

A fost obligată reclamanta sa achite paratei B. V. suma de 31.670 lei cu titlu de sulta.

A fost respinsă actiunea formulata in contradictoriu cu P. I., ca neîntemeiată.

Au fost compensate in totalitate cheltuielile de judecata suportate de H. M. si B. V..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În primul ciclu procesual, actiunea demarata de P. I. in contradictoriu cu copiii sai P. I., H. M. si B. V. a avut drept scop in principal partajarea bunurilor ramase dupa defuncta sa sotie P. L.. Ca urmare a cererii reconventionale a lui P. I., partile au ajuns sa solicite dezbaterea sucesiunii dupa defunctii P. I., P. E., R. I., R. Gafia si au inclus in masa partajabila mai multe terenuri respectiv Calea Sosului", „La par", „In fata" „In Dâmb", La fuje, Patrasca, In Deal, In Ses, Heplea, In Poiana, L. M., In Vanta, La Capalna, in localitatea Somesul R. nr. 184-185, La Corn, Ratusel.

Aceste imobile nu mai fac obiectul prezentei cauze avand in vedere pozitiile partilor din fata instantei de judecata in sedintele din 08.10.2010 si 15.10.2010.

Obiectul prezentei cauze il constituie exclusiv succesiunea dupa defunctul P. I., fapt retinut de instanta in data de 15.10.2010 in urma luarii pozitiei partilor in acest sens.

Cu privire la succesiunea dupa P. I. s-a mai retinut ca P. I. a declarat expres ca el nu are nici o pretentie cu privire la aceasta mostenire. Instanta a interpretat aceasta declaratie data in sedinta publica ca o renuntare expresa la mostenirea dupa Petrisoa I. a lui P. I., in acceptiunea 696 C.civ. si art. 247 al. 1 C.pr.civ.

Examinand inscrisurile depuse la dosar instanta a retinut ca masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I. se compune din imobilul inscris in CF nr. 608 Somesul R. compus din casa si teren.

În sedinta publica din data de 15.10.2010 instanta a consemnat sustinerile partilor in sensul includerii in masa succesorala si a celor doua terenuri din zona ”In Lab”. Insă, examinand actele depuse de P. I. cu privire la proprietatea asupra celor doua terenuri (f nr. 130-135) instanta retine ca aceastea sunt cartile funciare nr. 425 Somesul R. respectiv nr. 229 Somesul R.. Insa proprietarii indicati in mentiunile din cartile funciare sunt P. P. respectiv C. T.. Or, partile nu dezbat in prezenta cauza succesiunile dupa aceste persoane si nici nu au facut dovada dobandirii dreptului de proprietate a lui P. I. cu privire la aceste terenuri in alt mod.

Pe de alta parte B. V. si H. M. au aratat ca fiecare dintre ele are in posesie cate un teren din zona In Lab, iar diferendul dintre ele se rezumă exclusiv la casa parinteasca inscrisa in CF nr. 608 Somesul R. si terenul aferent.

Cu privire la acest imobil reclamanta H. M. pretinde dreptul de proprietate exclusiv dobandit in urma incheierii contractului de intretinere incheiat in data de 20.11.2006 cu defunctul P. I. (f nr. 7 din dosar nr._/211/2008).

B. V. pe de alta parte a sustinut ca acest imobil trebuie impartit intre dansa si reclamanta H. M., deci trebuie inclus in masa succesorala ramasa dupa P. I..

Instanta a retinut ca imobilul inscris in CF nr. 608 Somesul R. situat in com. Gilau, .. 220 face parte din masa succesorala ramasa dupa P. I. si aceasta din urmatoarele considerente:

În primul rand s-a retinut ca la data incheierii contractului de intretinere acesta era imobil litigios deoarece facea obiectul dosarului cu nr._ aflat pe rolul Judecatoriei Cluj-N., actiunea fiind promovata chiar de P. I.. Apoi, reclamanta nu a facut dovada ca sora sa B. V. avea cunostina si a fost de acord cu vointa tatalui lor in sensul ca acest bun sa-i revina exclusiv ei. F. de probele administrate in acest dosar, acesta este singurul bun cu privire la care partile au dovedit ca a apartinut lui P. I.. Aceasta concluzie atrage aplicarea dispozitiilor imperative care reglementeaza rezerva succesorala, rezerva care in mod cert a fost incalcata in ceea ce o priveste pe B. V..

Din declaratiile martorilor audiati respectiv B. S., B. V., Cadis V., S. G., Cadis I. (f. 64-67, 69, 162) nu reiese in mod cert indeplinirea obligatiilor de intretinere doar de H. M.. Nici nu se putea altfel, având in vedere ca ambele parti sunt fiicele defunctului si desigur ca il vizitau dupa cum a precizat martorul Cadis I.. Relevant este și faptul că P. I. a decedat la foarte scurt timp dupa incheierea contractului de intretinere, in data de 05.12.2006.

În plus, avand in vedere ca bunul este compus din teren si constructie si data fiind legislatia aplicabila la momentul incheierii contractului, Legea nr. 247/2005, instanta a retinut ca actul sub semnătura privată putea transfera in mod valabil dreptul de proprietate doar asupra casei, deoarece pentru terenuri se impune forma autentica.

Pe de alta parte, cu privire la acest imobil, casa si teren situat in Somesul R. nr. 220 se retine si incidenta dispozitiilor art.845 C.civ. care instituie prezumtia relativa de donatie cu privire la instrainarile facute unui succesibil in linie dreapta, daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina rentei viagere. In situatia de fata instrainarea s-a facut cu titlu de intretinere, intretinului pastrandu-si dreptul de uzufruct asupra bunului. Dupa cum s-a aratat mai sus, reclamanta H. M. nu a reusit sa probeze caracterul oneros al actului incheiat cu tatal sau P. I. si nici acceptul surorii sale B. M..

De aceea instanta, in aplicarea art. 845 C.civ. a tinut seama de vointa defunctului exprimata in cuprinsul contractului incheiat cu H. M., doar in masura in care este respectata rezerva descendentei B. V..

Prin urmare, instanta a constatat ca imobilul ”casa cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp” situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. face parte din masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I., decedat in data de 05.12.2006.

F. de manifestarea de vointa a lui P. I. care, in sedinta publica din data de 15.10.2010 a aratat ca nu are pretentii la mostenirea tatalui sau si avand in vedere efectul juridic pe care instanta l-a atribuit acestui act, se va retine ca au calitatea de mostenitoare a defunctului P. I. fiicele sale H. M. si B. V..

În vederea stabilirii rezervei succesorale de care beneficiază B. V. instanta a făcut aplicarea art.841 C.civ. si a constatat ca rezerva celor 2 mostenitoare se compune din 2/3 din valoarea imobilului mai sus mentionat. Prin urmare, B. V. are dreptul la 1/3 din imobilul ”casa cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp” situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. cu titlu de rezerva succesorala dupa tatal sau P. I.. Restul de 2/3 din imobil a revenit reclamantei H. M., care, avand in vedere vointa defunctului din cuprinsul contractului de intretinere, a beneficiat de pe lângă rezervă și de cotitatea disponibilă.

IÎ temeiul art. 673 C.pr.civ, avand in vedere pozitia partilor si raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza, a dispus partajarea imobilului”casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp” situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. prin atribuire in natura in favoarea reclamantei H. M.. Deoarece parata B. V. este indreptatita la 1/3 din valoare bunului, avand in vedere raportul de evaluare intocmit de expert G. A., instanta a obligat reclamanta la plata sumei de 31.670 lei cu titlu de sulta in favoarea paratei B. V.. De asemenea in temeiul art. 20 din Legea nr. 7/1996 a dispus inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate al reclamantei H. M. asupra imobilului de mai sus cu tiltu de succesiune si partaj.

În cadrul concluziilor scrise reclamanta H. M. a solicitat instantei constatarea calitatii de mostenitori a partilor fata de defunctii P. I., P. E., R. Gafia, R. I., P. L. si asurpa terenurilor indicate în precizarea de acțiune din data de 06.07.2009 dar aceste petite nu mai fac obiectul cauzei date fiind pozitiile partilor consemnate in incheierile din sedinta publica din data de 08.10.2010 respectiv 15.10.2010. Sustinerile reclamantei H. M. fata de valoarea imobilului egala in opinia sa cu valoarea impozabila nu pot fi retinute. Tocmai in vederea stabilirii acestui aspect instanta a dispus efectuarea unui raport de expertiza in prezenta cauza, iar concluziile expertului sunt lamuritoare in aceasta privinta.

Pentru toate aceste considerente instanta a admis in parte cererea de chemare in judecata precizata si completata din dosarul cu nr._ avand ca parti pe reclamanta H. M. si ca parati pe P. I. și B. V. si a admis in parte cererea de chemare in judecata din dosarul nr._/211/2008 având ca părți pe reclamanta H. M. și pârâții B. V. si P. I. si in consecinta:

a constatat ca au calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. numitele H. M. si B. V. in calitate de fiice;
a stabilit ca masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I. se compune din casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R.;
a stabilit ca H. M. este indreptatita la cota de 2/3 din masa succesorala iar B. V. la cota de 1/3 din masa succesorală;
a dispus partajarea bunurilor ce formeaza masa succesorala prin atribuirea lor in favoarea reclamantei H. M. cu titlu de drept succesoral;
a dispus inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate al reclamantei
a obligat reclamanta sa achite paratei B. V. suma de 31.670 lei cu titlu de sulta.

În temeiul art.247 C.pr.civ a respins actiunea formulata in contradictoriu cu P. I., ca neîntemeiată.

În temeiul art.276 C.pr.civ a compensat in totalitate cheltuielile de judecata suportate de H. M. si B. V..

Împotriva Sentinței civile nr.12.118/22 Iulie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., a declarat apel, în termen legal, reclamanta H. M., solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate și după rejudecare să se dispună în sensul admiterii cererii lor cu privire la constatarea că in baza contractului de Întreținere din 20.11.2006 subsemnata am dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat in .. 220, Înscris in C.F. 608 Someșul R.

top. 2/4, în suprafață de 600 mp - loc de casă cu casă din cărămidă, pe fundații de beton, șarpantă de lena, învelitoare de țiglă compusă

din 1 demisol: curățătorie și pivniță, Parter: 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămară și bucătărie, împreună cu anexele gospodărești:

construcție de cărămidă pe fundații de beton, șarpantă de lemn, învelitoare din țiglă, compusă din șură, și grajd, cuptor de pâine și adăpost

de porci, precum și cota de 5/8. din terenul înscris în C.F. 3873 Proiect G. top. comasație 5490, topo nou 4739, cu suprafața

reală de 1079 mp și să se dispună înscrierea acestuia in cartea

funciară pe numele recurentei. Totodată, recurenta solicită admiterea cererii în ce privește acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că atât la prima judecare a fondului cât și la rejudecarea cauzei recurenta a solicitat instanței explicit validarea contractului de întreținere sub semnătură privată încheiat între aceasta și defunctul P. I. la 20.11.2006, contract având ca obiect imobilul situat în corn. G., .. 220, înscris în C.F. 608 Someșul R. top. 2/4, în supraf. de 600 mp - loc de casă cu casă împreună cu anexele gospodărești, precum și cota parte ce va reveni lui P. I. după dezbaterea succesiunii după P. L. și să constate dobândirea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri.

Față de cele de mai sus și față de faptul că, pe parcursul judecării cauzei nici unul dintre moștenitori nu a contestat validitatea contractului de întreținere sub semnătură privată, nu a cerut anularea sau rezoluțiunea acestuia în termenul legal apare cel puțin superficială soluția instanței de a proceda la reducțiunea acestui contract pe motiv că „reclamanta nu a făcut dovada că sora sa B. V. avea cunoștință și a fort de acord cu de voința tatălui ei". Or, la data încheierii contractului de întreținere, P. I. avea dreptul de a dispune liber de dreptul său de proprietate.

Instanța este contradictorie în însăși motivarea hotărârii în sensul că, după ce afirmă că transferul dreptului de proprietate asupra construcțiilor se poate face și prin act neautentic, totuși înțelege să respingă cererea de validare a contractului de întreținere și să includă în masa succesorală atât terenul cât și construcțiile ce fac obiectul contractului. De asemenea, în mod eronat, instanța reține incidența prevederilor art. 845 C.civ., acestea fiind incidente doar pentru contractul de rentă viageră, nu și pentru contractul de întreținere și, mai mult, suntem în prezența unei prezumții relative, aceasta nu operează in abstracto, ci doar în condițiile în care se tinde spre a da eficiență acesteia prin administrarea de probațiune în sensul neexecutării contractului, dar doar în contextul în care se solicita anularea/rezoluțiunea acestuia sau reducțiunea.

Precizează că, în privința contractului de întreținere, nu are nicio relevanță perioada pentru care a fost prestată întreținerea, caracterul oneros aleatoriu fiind de esența acestui tip de contract Așa cum arată doctrina și practica în materie „contractul de întreținere nu poate fi considerat o liberalitate chiar dacă persoana care înstrăinează se află la o vârstă înaintată sau este bolnavă și se poate întrezări, la data încheierii contractului, sfârșitul său apropiat"¹ De asemenea, martorii audiați au confirmat faptul că dorința lui P. I. a fost ca imobilul să revină reclamantei, nefiind nici un indiciu că voința acestuia ar fi fost viciată.

De altfel, atâta timp cât nu s-a cerut anularea/rezoluțiunea contractului, probațiunea cu privire la prestarea întreținerii nu poate avea finalitatea pe care a acordat-o instanța de fond.

Prin urmare, urmează a se constata că atât ea cât și tatăl său, P. I. au executat contractul de întreținere ce face obiectul cauzei. Atâta timp cât acest contract nu a fost contestat de ceilalți moștenitori nici cu privire la executare sau cu privire la alte aspecte care țin de validitatea acestuia, nu există temei pentru reducerea acestuia la limita cotității disponibile. Urmează a se avea în vedere faptul că, pe parcursul judecării cauzei, nu s-a discutat nici un fel de probațiune asupra acestor aspecte, așa că nu s-a pus problema să formulăm apărări în sensul de a demonstra că acest contract nu a fost o liberalitate.

În ce privește partajarea imobilului - în condițiile stabilirii cotelor legale la succesiune - aceasta nu poate fi avută în vedere câtă vreme niciuna dintre părți nu a formulat în sensul art.82 C.proc.civ. o cerere scrisă cu privire la ieșirea din indiviziune asupra succesiunii și respectiv, atribuirea imobilului. Chiar dacă părțile ar fi formulat o astfel de poziție oral, aceasta nu poate fi avută în vedere cât timp nu a fost susținută în scris și nu a fost timbrată conform legii.

În ce privește cheltuielile de judecată, urmează a se observa că cele avansate de recurentă sunt net superioare față de cele achitate de B. V. și P. I.. În acest context, chir raportat la faptul că cererea mea a fost admisă în parte, având în vedere că soluția profită tuturor părților, urmează ca, o eventuală compensare să nu anuleze dreptul meu de a recupera, măcar o parte dintre aceste sume.

Împotriva Sentinței civile nr.12.118/22 Iulie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., a declarat apel, în termen legal, pârâta B. V., solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii de fond în sensul: Stabilirii faptului că imobilul situat în Someșu R. nr. 220, . C.F. nr. 608 Someșu R. face parte din masa succesorală a defunctului P. I.. Constatării calității de moștenitori după defunctul P. I. - H. M., B. V., P. I., în cotele de 1/3 fiecare. Sistării de indiviziune prin formarea a 2 loturi în natură unul pentru H. M. și unul pentru recurentă sau în caz de imposibilitate faptică a partajului prin atribuirea imobilului în savoarea sa cu plata sultei reprezentând 1/2 din valoarea imobilului. Dispunerii înscrierii partajului în CF imobilului Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că, contractul de întreținere are ca obiect imobilul care face obiectul prezentului litigiu litre părți, însă acest contract nu poate avea valoarea unui veritabil contract de întreținere, translativ de proprietate deoarece forma unui astfel de contract, forma ad validitatem este înscrisul autentic, înscris ce nu există în speță.

Contractul de întreținere poate eventual avea valoarea unui antecontract de întreținere, fiind sub semnătură privată, ceea ce înseamnă că are valoarea unei simple promisiuni de transmitere a dreptului de proprietate.

Pe de altă parte, în sentința pronunțată de instanța de fond s-a reținut că nu rezultă în mod cert îndeplinirea obligațiilor doar de H. M..

Astfel, a contribuit mai mult la întreținerea defunctului decât reclamanta-intimată, iar acest contract de întreținere a fost încheiat cu nu mai puțin de 15 zile înainte de survenirea decesului, ceea ce nu poate să denote decât o rea-credință în ceea ce privește încheierea unui astfel de contract. Deci, reținerea instanței de fond este că reclamanta nu a răsturnat prezumția prevăzută de art.845 C.civ.

Mai mult, dacă nu se poate vorbi de un contract de întreținere, atunci se poate califica (ceea ce a facut și instanța de fond) acest contract ca o donație deghizată, dar dacă intenția defunctului a fost i dona, pentru valabilitatea acestui contract este necesară forma autentică, conform art. 813 C.

Donația deghizată nu poate să fie o excepție de la regula instituită prin art. 813 C. Civ., deoarece renunțarea la forma înscrisului autentic este în contradicție cu aceste prevederi.

Instanța de fond a reținut că P. I. a renunțat la moștenirea tatălui său. Acest lucru este FALS. Acesta a renunțat doar la a avea pretenții asupra imobilului care face obiectul partajului, nu la succesiunea propriu-zisă ( deoarece înțelegerea dintre părți - 08.10.2010 se referă la moștenitorii defuncților P. I. și P. Lucreția).

Însă, atât renunțarea la moștenire, cât și acceptarea acesteia nu se poate face decât cu privire a întreaga cota ce revine acestuia, și nu în mod fracționat cum a reținut instanța de fond că a făcut P. I.. Astfel, putem constata ca atât acceptarea moștenirii, cât și renunțarea la aceasta este un act juridic indivizibil, succesibilul neputând renunța în parte la dreptul său succesoral pentru a accepta restul (Prof. Univ. Dr. F. D., Tratat de drept succesoral, editura Actami, București, 1999, p. 481).

Având în vedere cele menționate, precum și faptul că P. I. nu a putut renunța sau accepta doar un imobil care face parte din masa succesorală, se poate conchide că acesta nu a renunțat la întreaga moștenire, respectiv la calitatea de moștenitor care trebuie să îi fie recunoscută.

În acest sens, nu se poate concluziona că doar ea și pârâta H. M. au calitatea de moștenitori legali, ci și P. I..

Partajul este o formă de a ieși din indiviziune, prin care încetează starea de coproprietate, în sensul ca bunul stăpânit pe cote-părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre copărtași devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate din bunul care forma obiectul coproprietății.

Potrivit art.728^A1 C.proc.civ dreptul de a cere ieșirea din indiviziune este imprescriptibil, ar potrivit art.673^Al și următoarele, instanța de judecată este obligată a dispune sistarea de indiviziune dacă părțile nu se înțeleg asupra acesteia.

În ceea ce privește sistarea stării de indiviziune menționeză că subsemnata doresc partajarea n natură, pârâta H. M. dorește la fel, iar pârâtul Petișor I. nu mai are nici o pretenție supra imobilului, deci acest fapt trebuie să profite atât mie, cât și lui H. M., nu doar acesteia.

Partajarea unui imobil se face, ca regulă generală în natură (art.673 5 alin. (2) C.proc.civ.), in în cazul în care nu este posibilă partajarea în natura a imobilului, se face prin celelalte modalități de împărțire prevăzute de lege.

Astfel, solicită atribuirea unei cote de 1/2 din imobil atât ei, cât și pârâtei H. M.. Modalitatea de sistare a indiviziunii să fie efectuată în natură.

Renunțarea lui P. I. la întreaga moștenire a fost condiționată de înțelegerea celorlalți moștenitori, respectiv înțelegerea dintre subsemnata și pârâta H. M., iar renunțarea a avut loc numai cu condiția de a se atribui 1/2 din imobil fiecărei părți.

Prin aderarea la apel, reclamanta H. M. a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate iar, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

În motivare a arătat că din toate cererile formulate pe parcursul judecării cauzei se poate observa că a solicitat în mod consecvent dezbaterea succesiunii după antecesorii săi și ai părinților săi P. E., P. I., R. Gafia, R. I., Perisor Lucreția și P. I..

Din dezbateri a reieșit că majoritatea imobilelor pretinse a face parte din masele succesorale ale defuncților numiți mai sus nu sunt înscrise în cartea funciară, motiv pentru care, instanța nu putea să își creeze convingerea că aceste imobile au fost în proprietatea defuncților la momentul decesului acestora.

Totuși, așa cum s-a putut constata din expertiza topografică judiciară efectuată de exp. V. F., imobilul terenul în suprafață de 1779 mp situat în zona cu denumirea topică „La Păr", înscris în CF. 5490 G. era proprietatea tabulară în devălmășie a defuncților P. I. și P. E..

În acest sens, instanța avea obligația a soluționa capetele de cerere cu privire la dezbaterea succesiunii pentru acest imobil.

Față de această împrejurare, în mod greșit, instanța de fond, punând în discuția părților la termenele de judecată din 08.10.2010, respectiv 15.10.2010, obiectul cauzei, a interpretat ca pe o renunțare la judecată/drept a tuturor părților cu privire la dezbaterea succesiunilor sus-menționate. Or, poziția părților în această privință nu a fost decât în sensul de a răspunde la interogatoriul spontan al instanței și, nici pe departe în sensul art. 246, 247 C.proc.civ. de renunțare necondiționată la judecată sau la drept.

Față de cele de mai sus consideră că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor sale și ale reclamantului reconvențional P. I..

În această privință atrage atenția asupra faptului că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale a pârâtului, reclamant reconvențional P. I.. Or, se poate observa că această cerere este singura în care se solicită explicit ieșirea din indiviziune asupra imobilelor ce face parte din masele succesorale ale defuncților. În lipsa unei astfel de cereri, dispunând sistarea stării de indiviziune a imobilului din masa succesorală a lui P. I., instanța a dat mai mult decât s-a cerut.

De aceeași manieră instanța de fond s-a pronunțat și asupra stabilirii cotității disponibile. Nici unul dintre pârâți nu a solicitat expres reducțiunea liberalităților, probabil pentru că nici unul dintre cei doi pârâți nu a interpretat contractul de întreținere încheiat cu subsemnata ca pe o liberalitate. în caz contrar s-a fi solicitat anularea acestuia.

În acest sens consideră relevantă expertiza topografică din dosarul de fond care arată explicit situația juridică a tuturor terenurilor pretinse a face parte din masele succesorale ale defuncților:

P. I. s-a intabulat asupra celor mai multe terenuri din masele succesorale ale autorilor lor;
B. V. a recunoscut că pe terenul situat în Someșul R., la nr.
administrativ 215, înscris în C.F. 99 top. 1 și 2/1/1, cu suprafață de 811 mp și-a edificat casa în care locuiește folosind terenul fără nici un titlu valabil.

Menționează că proprietarul de C.F. este A. I. - tatăl lui

R. Gafia. De asemenea, aceasta a solicitat și obținut reconstituirea

dreptului de proprietate asupra unuia dintre imobilele ce fac obiectul

cauzei și care trebuia inclus în masa succesorală a defunctului P. I. - T.P. 3330/1897/2.02.2007 - teren în suprafața de 3901 mp situat în zona cu denumirea topică „La Capâlna".

De altfel, pe tot parcursul procesului cei doi pârâți au recunoscut această stare de fapt, respectiv că au preferat soluționarea pe alte căi a situației juridice a terenurilor ce au considerat că li s-ar cuveni după dezbaterea succesiunilor antecesorilor comuni, fără a fi interesați de o împărțeală legală sau echitabilă.

Așadar, contractul de întreținere este justificat și prin voința defunctului P. I. de a egaliza loturile descendenților săi prin transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor subsemnatei.

Din nefericire, îndrumarea juridică la momentul încheierii a fost una care în loc să simplifice rezolvarea situației au creat alte probleme.

Așadar este cert faptul că aceasta a fost voința părților. În acest sens, motivarea instanței cu privire la respingerea cererii subscrisei de validare a contractului de întreținere sub semnătura privată încheiat între subsemnata și defunctul P. I. la 20.11.2006 nu este una justă și legală din mai multe puncte de vedere:

La data încheierii contractului de întreținere, imobilul - construcție și teren din Someșul R. nr. 220, nu era în litigiu, acesta fiind bun propriu

al lui P. I. - în viață la acea dată. Chiar dacă bunul ar fi fost în

litigiu, nimic nu împiedica asumarea de către acesta a unei promisiuni de

transmitere a dreptului de proprietate care să producă efecte în anumite

condiții.

Nu are relevanță juridică faptul că B. V. cunoștea sau nu situația juridică a imobilului. Defunctul putea dispune în orice fel de bunul său fără acordul cuiva.

Din probațiunea administrată reiese explicit faptul că reclamanta și-a

îngrijit tatăl în ultima perioadă a vieții, chiar înainte de încheierea

contractului de întreținere.

Chiar dacă, la data încheierii contractului erau în vigoare dispozițiile Legii 247/2005, cum însăși instanța afirmă, dreptul de proprietate asupra construcțiilor se putea transmite și prin contract sub semnătură privată.

În acest context, instanța putea să aplice cota de rezervă succesorală doar asupra terenului.

Nu se poate reține prezumția de relativă de donație chiar dacă defunctul a continuat să locuiască în imobil. Constituirea uzufructului nu se poate prezuma, or, părțile nu au convenit în acest sens. Acest fapt înlătură și prezumția de donație reținută de instanța de fond.

Față de cele de mai sus și față de faptul că, pe parcursul judecării cauzei nici unul dintre moștenitori nu a contestat validitatea contractului de întreținere sub semnătură privată, nu a cerut anularea sau rezoluțiunea acestuia în termenul legal apare cei puțin superficiala soluția instanței de a proceda la reducțiunea acestui contract pe motiv că „reclamanta nu a făcut dovada că sora sa B. V. avea cunoștință și a fort de acord cu de voința tatălui ei".

Or, la data încheierii contractului de întreținere, P. I. avea dreptul de a dispune liber de dreptul său de proprietate.

De asemenea, în mod eronat, instanța a reținut incidența prevederilor art.845 C.civ., acestea fiind incidente doar pentru contractul de rentă viageră, nu și pentru contractul de întreținere și, mai mult, suntem în prezența unei prezumții relative, aceasta nu operează in abstracto, ci doar în condițiile în care se tinde spre a da eficiență acesteia prin administrarea de probatiune în sensul neexecutării contractului, dar doar în contextul în care se solicita anularea/rezoluțiunea acestuia sau reducțiunea.

Așa cum arată doctrina și practica în materie „contractul de întreținere nu poate fi considerat o liberalitate chiar dacă persoana care înstrăinează se află la o vârstă înaintată sau este bolnavă și se poate întrezări, la data încheierii contractului, sfârșitul său apropiat"¹ De asemenea, martorii audiați au confirmat faptul că dorința lui P. I. a fost ca imobilul să revină reclamantei, nefiind nici un indiciu că voința acestuia ar fi fost viciată.

De altfel, atâta timp cât nu s-a cerut anularea/rezoluțiunea contractului, probațiunea cu privire la prestarea întreținerii nu poate avea finalitatea pe care a acordat-o instanța de fond.

Prin urmare, urmează a se constata că atât reclamanta cât și tatăl său, P. I. au executat contractul de întreținere ce face obiectul cauzei. Atâta timp cât acest contract nu a fost contestat de ceilalți moștenitori nici cu privire la executare sau cu privire la alte aspecte care țin de validitatea acestuia, nu există temei pentru reducerea acestuia la limita cotității disponibile. Urmează a se avea în vedere faptul că, pe parcursul judecării cauzei, nu s-a discutat nici un fel de probațiune asupra acestor aspecte, așa că nu s-a pus problema să formulăm apărări în sensul de a demonstra că acest contract nu a fost o liberalitate.

În ce privește partajarea imobilului - în condițiile stabilirii cotelor legale la succesiune - aceasta nu poate fi avută în vedere câtă vreme niciuna dintre părți nu a formulat în sensul art.82 C.proc civ. o cerere scrisă cu privire la ieșirea din indiviziune asupra succesiunii și respectiv, atribuirea imobilului. Chiar dacă părțile ar fi formulat o astfel de poziție oral, aceasta nu poate fi avută în vedere cât timp nu a fost susținută în scris și nu a fost timbrată conform legii.

În ce plivește cheltuielile de judecată, solicită a se observa că cele avansate de reclamantă sunt net superioare față de cele achitate de B. V. și Petritor I.. În acest context, chiar raportat la faptul că cererea mea a fost admisă în parte, având în vedere că soluția profită tuturor părților, urmează ca, o eventuală compensare să nu anuleze dreptul său de a recupera, măcar o parte dintre aceste sume.

Prin întâmpinarea la aderarea la apel pârâta B. V. a arătat că este de acord cu admiterea în parte a apelului și includerea în masa succesorală a def. P. I. și a cotei de 7/64 parte din terenul „La păr”, ar cu constatarea calității de moștenitor a tuturor celor trei descendenți.

Pârâta solicită respingerea apelului în ceea ce privește celelalte capete de cerere.

Conform art.2 din Legea nr. 247/2005 „ terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute".(s.n)

Astfel, dacă se susține că actul este translativ de proprietate, el este NUL ABSOLUT (nulitate ce se poate invoca pe cale de excepție).

Dacă actul este o promisiune, el nu a transmis proprietatea, deci instanța nu poate constata acest lucru.

Dacă este o promisiune, înseamnă că drepturile și obligațiile din acest contract intră în masa succesorală (ceea ce nu s-a cerut).

Pentru a se transfera proprietatea este necesară solicitarea adresată moștenitorilor de a încheia act autentic, solicitare față de care am opune excepția neîndeplinirii obligațiilor contractuale, pentru că, așa cum rezultă din probele dosarului, apelanta nu și-a îndeplinit obligațiile.

Astfel că nu este necesară vreo acțiune din partea pârâtei pentru anulare sau rezoluțiune.

Tot din acest motiv, nu era necesară nici cererea de reducțiune a liberalităților, pentru că „donația" trebuie să îmbrace forma autentică, chiar dacă este deghizată (Prof univ. dr. F. D., Tratat de drept civil, Contracte Speciale, editura Actami, București, 1996, p. 111-112).

Prin Decizia civilă nr.569/11 Decembrie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Tribunalul Cluj, au fost admise în principiu și în parte apelurile formulate de pârâta B. V. și reclamanta H. M. împotriva Sentinței civile nr._/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. care a fost schimbată în parte în sensul că:

S-a stabilit ca masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I. se compune din casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. și din imobilul teren în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj.

S-a constatat ca au calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. reclamanta H. M. și pârâții B. V., P. I. în calitate de descendenți în cotă de 1/3 a parte fiecare.

S-a stabilit termen de judecată la data de 05 Februarie 2013 în vederea atribuirii provizorii a imobilelor.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:

Contrar aspectelor reținute de către prima instanță în speța de față nu s-a putut reține incidența dispozițiilor statuate de art.845 din Vechiul Cod Civil, întrucât contractul de întreținere încheiat la data de 20.11.2006 între P. I., în calitate de întreținut, pe de o parte și apelanta H. M., în calitate de întreținătoare, pe de o parte, având ca obiect situat în G., ..220, înscris în CF nr.608, reprezentând casa compusă din demisol-curatatorie, pivnita; parter - 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodăresti si teren in suprafata de 600 mp reprezintă de fapt un antecontract care, nefiind translativ de proprietate, generează în sarcina promitentului-înstrăinător doar o obligație de a face, de a perfecta în viitor acest antecontract în formă autentică, imperios necesară transferului efectiv al dreptului de proprietate, obiectul acestui antecontract vizând și o suprafață de teren pentru care legea impune forma autentică.

În aceste condiții, tribunalul a statuat că imobilul susmenționat nu a ieșit niciodată din patrimoniul defunctului P. I. și pe cale de consecință se impune includerea acestuia în masa succesorală rămasă după defunctul anterior amintit.

Așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 15 octombrie 2010 intimatul pârât P. I. a precizat că nu are pretenții față de casa părintească de la nr.220 Someșul R. și terenul aferent.

Așa cum se desprinde din probațiunea și din solicitările formulate atât în fața instanței de fond cât și în faza procesuală a apelului masa succesorală rămasă după defunctul P. I. cuprinde și alte bunuri imobile decât casa părintească de la nr.220 Someșul R. și terenul aferent.

Or, renunțarea la moștenire, ca și acceptarea, este un act juridic indivizibil, în sensul că succesibilul nu poate renunța în parte la dreptul său succesoral pentru a accepta restul.

Raportat la aspectele anterior expuse tribunalul a conchis că sunt întemeiate criticile circumscrise punctului 1 și 2 din cuprinsul memoriului de apel formulat de pârâta B. V. în sensul că masa succesorala rămasă după defunctul P. I. se compune din casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter - 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp din imobilul teren in suprafata de 700 mp, tarala 17, . extravilanul satului Somesul R., . TP nr. 1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia Judeteana de fond funciar Cluj, având calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. reclamanta H. M. si paratii B. V., P. I. în calitate de descendenți în cota de 1/3 parte fiecare.

În ceea ce privește aderarea la apel formulată de reclamanta H. M., prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente tribunalul constată următoarele:

Așa cum în mod judicios a reținut prima instanță, raportându-se la cuprinsul încheierilor de ședință din data de 08.10.2010 și 15.10.2010, obiectul prezentei cauze îl reprezintă exclusiv succesiunea după defunctul P. I..

În aceste condiții tribunalul a apreciat că solicitările reclamantei H. M., care se regăsesc la punctele 1-5 inclusiv din cuprinsul memoriului aderării la apel nu pot face obiectul prezentului control judiciar, întrucât privesc dezbaterea succesiunii după alte persoane decât defunctul P. I..

Or, în conformitate cu dispozițiile art.294 C pr civ în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi.

Astfel, în mod corect prima instanță a statuat că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă exclusiv succesiunea după defunctul P. I., a accepta analizarea succesiunilor după alte persoane, direct în faza procesuală a apelului ar însemna a nesocoti în totalitate dispozițiile legale anterior menționate.

Așa cum rezultă din înscrisul de la fila 53 din dosarul de apel apelanta H. M. a solicitat să se constate că masa succesorală a defunctului P. I. se compune și din imobilul teren în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj.

Tribunalul a apreciat că este întemeiată această solicitarea a apelantei H. M. deoarece este admisibilă cererea făcută pentru prima dată în apel de a se aduce un bun la masa succesorală, întrucât, în acțiunile de împărțeală succesorală, fiecare dintre părți are situație de reclamant și pârât, iar astfel de acțiuni privesc în principiu totalitatea patrimoniului succesoral.

O astfel de solicitare a formulat și apelanta B. V. prin înscrisul de la fila 77 din dosarul de apel, aceasta neimpunându-se a fi luată în considerare în condițiile în care așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 13 noiembrie 2012 apelanta B. V. a arătat că înțelege să nu achite taxa de timbru aferentă acestei cereri.

Critica adusă sentinței apelate care se regăsește la punctul 6 din cuprinsul aderării la apel nu a putut fi primită ca fiind fondată pe de parte, din aceleași considerente expuse cu ocazia analizării apelului pârâtei B. V. privind stabilirea calității de moștenitor după defunctul P. I. a tuturor părților litigante, iar pe de altă parte terenul solicitat a fi inclus în masa succesorală după defunctul P. I., teren situat în zona „la Păr” înscris în CF 5490 G. are alți proprietari tabulari decât defunctul P. I..

Critica formulată de către apelanta H. M. circumscrisă punctul 8 din cuprinsul aderării la apel, nu a putut fi reținută ca pertinentă, în condițiile în care, cu ocazia analizării apelului B. V., tribunalul a statuat faptul că imobilul casă de locuit și teren aferent, obiect al contractului de întreținere încheiat la data de 20.11.2006, nu a ieșit niciodată din patrimoniul defunctului P. I. și pe cale de consecință s-a impus includerea acestuia în masa succesorală rămasă după defunctul anterior amintit.

Tribunalul a conchis că se impune admiterea în principiu a ambelor apeluri, în condițiile în care s-a solicitat sistarea stării de indiviziune a bunurilor care compun masa succesorală după defunctul P. I., pentru a se da deplină eficiență dispozițiilor prevăzute de 673¹º C pr civ.

Raportat la toate aceste considerente, tribunalul în temeiul art.296 C pr civ a admis în principiu și în parte apelurile formulate de pârâta B. V. și reclamanta H. M. împotriva Sentinței civile nr._/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care schimbat-o în parte în sensul că a stabilit ca masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I. se compune din casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. și din imobilul teren în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj, a constatat ca au calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. reclamanta H. M. și pârâții B. V., P. I. în calitate de descendenți în cotă de 1/3 a parte fiecare, stabilind termen de judecată la data de 05 februarie 2013 în vederea atribuirii provizorii a imobilelor.

Prin încheierea civilă f.n. din data de 05 Februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj a fost admisă cererea formulată de către apelanta B. V. și, în consecință s-a dispus atribuirea provizorie imobilul compus din casă cu demisol - curățătorie, pivniță, partr - 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămara, bucătărie cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 600 mp situată în .. 220, . CF 608 Someșul R. evaluat la suma de 95.010 lei în favoarea apelantei B. V., aceasta fiind obligată ca în termen de 3 luni să depună prin consemnare suma de 47.505 lei, reprezentând cota parte din imobil ce se cuvine apelantei H. M..

A fost respinsă cererea de atribuire provizorie formulată de către apelanta H. M..

Analizând apelurile prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată următoarele:

Așa cum se desprinde din cuprinsul încheierii de ședință din data de 10 ianuarie 2012 reprezentanta apelantei-reclamante H. M. a relevat că nu înțelege să achite taxa de timbru aferentă apelului principal, motiv pentru care tribunalul a invocat excepția netimbrării raportat la dispozițiile 20 alin 3 din Legea nr.146/1997.

De asemenea așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință din data de 13 noiembrie 2012 apelanta-pârâtă B. V. a relevat că nu înțelege să achite taxa de timbru aferentă precizării formulate în această fază procesuală.

Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar conform alin. 3 al aceluiași articol neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii. Sancțiunea anulării este reglementată și prin art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, în ipoteza neachitării timbrului judiciar.

Raportat la cele expuse, Tribunalul apreciază că sunt îndeplinite în cauză cerințele textului legal citat și în consecință,

În temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, urmează să fie admisă excepția netimbrării apelului principal promovat de către reclamanta Handu M. și a precizării formulate de către apelanta B. V. și, în consecință, anulează ca netimbrat apelul principal promovat de către reclamanta Handu M. și precizarea formulată de către apelanta B. V..

În prezenta speța, pentru a fi respectate dispozițiile art.673^9 C pr civ, respectiv ale art.673¹º C pr civ, s-a impus pronunțarea unei decizii intermediare, respectiv Decizia civilă nr.569/11 Decembrie 2012, în care s-a statuat că masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I. se compune din casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. și din imobilul teren în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj, că au calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. reclamanta H. M. și pârâții B. V., P. I. în calitate de descendenți în cotă de 1/3 a parte fiecare, pentru considerentele expuse cu ocazia pronunțării acestei decizii și care nu se mai impun a fi reiterate în prezent.

Prin încheierea de ședință din data de 05 februarie 2013, în temeiul art. art.673^9 C pr civ coroborat cu art.673¹º C pr civ, s-a admis cererea formulată de către apelanta B. V. și, în consecință s-a atribuit provizoriu imobilul compus din casă cu demisol - curățătorie, pivniță, partr - 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămara, bucătărie cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 600 mp situată în .. 220, . CF 608 Someșul R. evaluat la suma de 95.010 lei în favoarea apelantei B. V. obligând-o ca în termen de 3 luni să depună prin consemnare suma de 47.505 lei reprezentând cota parte din imobil ce se cuvine apelantei H. M., respingându-se cererea de atribuire provizorie formulată de către apelanta H. M..

Pentru a pronunța această încheiere, în lipsa unor criterii de departajare tribunalul a dat eficiență poziționării locuinței de domiciliu a apelantei B. V. ca fiind în imediata vecinătate față de imobilul litigios, de aceeași parte a drumului, ținând cont și de relațiile tensionate existente între cele două părți așa cum a reieșit de pe parcursul întregului proces, neconstituind o soluție optimă pentru nici una dintre acestea atribuirea celeilalte părți, starea conflictuală putându-se agrava datorită apropierii imobilelor.

În condițiile în care, așa cum rezultă din înscrisurile existente la filele 167-171 din dosarul de apel, apelanta B. V. și-a îndeplinit obligația impusă de instanță prin încheierea din 05 februarie 2013, aceea de a consemna suma de 47.505 lei reprezentând cota parte din imobil ce se cuvine apelantei H. M., tribunalul urmează a face aplicarea art. 673¹º alin 2 C pr civ și pe cale de consecință va atribui definitiv imobilul compus din casă cu demisol - curățătorie, pivniță, parter - 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămara, bucătărie cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 600 mp situată în .. 220, . CF 608 Someșul R. evaluat la suma de 95.010 lei în favoarea apelantei B. V..

Raportat la poziția procesuală exprimată de apelanta B. V. pentru termenul de judecată din data de 27 noiembrie 2012, reiterată prin concluziile scrise, tribunalul, în temeiul art. . 673¹º alin 4 C pr civ, având în vedere și consensul părților litigante privind valoarea acestui imobil, respectiv de 14 000 lei, va atribui terenul în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj în favoarea apelantei H. M..

Odată statuat asupra componenței masei succesorale prin decizia intermediară susmenționată, tribunalul nu va da eficiență completării motivelor de apel formulate de către apelanta B. V. potrivit înscrisului de la fila 56 din dosarul de apel.

Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.296 C pr civ va în parte apelul formulat de pârâta B. V. și în parte aderarea la apel formulată de către reclamanta H. M. împotriva Sentinței Civile nr._/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o schimbă în parte în sensul că:

Va stabili ca masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I. se compune din casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. și din imobilul teren în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj.

Va constata ca au calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. reclamanta H. M. și pârâții B. V., P. I. în calitate de descendenți în cotă de 1/3 a parte fiecare.

Va dispune partajarea bunurilor care compun masa succesorală rămasă după defunctul P. I., astfel cum a fost stabilită prin Decizia civilă intermediară nr.569/2012 a Tribunalul Cluj după cum urmează:

Va atribui definitiv imobilul compus din casă cu demisol - curățătorie, pivniță, parter - 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămara, bucătărie cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 600 mp situată în .. 220, . CF 608 Someșul R. evaluat la suma de 95.010 lei în favoarea apelantei B. V..

Va dispune intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului susmenționat- casă cu demisol - curățătorie, pivniță, parter - 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămara, bucătărie cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 600 mp situată în .. 220 în favoarea apelantei B. V., cu titlu de partaj.

Va obliga apelanta B. V. să achite apelantei H. M. suma de 47 505 lei cu titlu de sultă.

Va atribui terenul în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj în favoarea apelantei H. M..

Va obligă apelanta H. M. să achite apelantei B. V. suma de 7 000 lei cu titlu de sultă.

Va compensa sultele menționate anterior în limita celei mai mici, obligând în consecință pe apelanta B. V. să achite apelantei H. M. suma de 40 505 lei cu titlu de sultă.

Va dispune eliberarea de către Libra Internet Bank S.A-Sucursala Cluj a sumei de 40 505 lei în favoarea apelantei H. M. și a sumei de 7000 lei în favoarea apelantei B. V., sume consemnate prin foaia de vărsământ ./_/13.05.2013.

În temeiul art.274 C pr civ va obliga apelanta H. M. să achite apelantei B. V. suma de 3388,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, taxă de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția netimbrării apelului principal promovat de către reclamanta Handu M. și a precizării formulate de către apelanta B. V..

Anulează ca netimbrat apelul principal promovat de către reclamanta Handu M. și precizarea formulată de către apelanta B. V..

Admite în parte apelul formulat de pârâta B. V. și în parte aderarea la apel formulată de către reclamanta H. M. împotriva Sentinței Civile nr._/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o schimbă în parte în sensul că:

Stabilește ca masa succesorala ramasa dupa defunctul P. I. se compune din casa compusa din demisol-curatatorie, pivnita; parter- 2 camere, atelier, hol, 2 bai, debara, camara, bucatarie, cu anexe gospodaresti si teren in suprafata de 600 mp situata in .. 220 . in CF nr. 608 Somesul R. și din imobilul teren în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj.

Constata ca au calitatea de mostenitori ai defunctului P. I. reclamanta H. M. și pârâții B. V., P. I. în calitate de descendenți în cotă de 1/3 a parte fiecare.

Dispune partajarea bunurilor care compun masa succesorală rămasă după defunctul P. I., astfel cum a fost stabilită prin Decizia civilă intermediară nr.569/2012 a Tribunalul Cluj după cum urmează:

Atribuie definitiv imobilul compus din casă cu demisol - curățătorie, pivniță, parter - 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămara, bucătărie cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 600 mp situată în .. 220, . CF 608 Someșul R. evaluat la suma de 95.010 lei în favoarea apelantei B. V..

Dispune intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului susmenționat- casă cu demisol - curățătorie, pivniță, parter - 2 camere, atelier, hol, 2 băi, debara, cămara, bucătărie cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 600 mp situată în .. 220 în favoarea apelantei B. V., cu titlu de partaj.

Obligă apelanta B. V. să achite apelantei H. M. suma de 47 505 lei cu titlu de sultă.

Atribuie terenul în suprafață de 700 mp, ., situat în extravilanul satului Someșul R., . TP nr.1658/1350/16.08.2002 emis de Comisia județeană de fond funciar Cluj în favoarea apelantei H. M..

Obligă apelanta H. M. să achite apelantei B. V. suma de 7 000 lei cu titlu de sultă.

Compensează sultele menționate anterior în limita celei mai mici, obligând în consecință pe apelanta B. V. să achite apelantei H. M. suma de 40 505 lei cu titlu de sultă.

Dispune eliberarea de către Libra Internet Bank S.A-Sucursala Cluj a sumei de 40 505 lei în favoarea apelantei H. M. și a sumei de 7000 lei în favoarea apelantei B. V., sume consemnate prin foaia de vărsământ ./_/13.05.2013.

Obligă apelanta H. M. să achite apelantei B. V. suma de 3388,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, taxă de timbru și timbru judiciar.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 mai 2013.

Președinte,

A.-F. D.

Judecător,

O.-C. T.

Grefier,

A.-P. Boțioc

Redactat A.P.B./24 Mai 2013/14 p./11³⁰

Red. A.F.D./5 exemplare/30 mai 2013

Judecător fond: D.-V. P. – Judecătoria Cluj-N.

← Grăniţuire. Decizia nr. 427/2013. Tribunalul CLUJ		Fond funciar. Decizia nr. 756/2013. Tribunalul CLUJ →

Succesiune. Decizia nr. 263/2013. Tribunalul CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 263/2013. Tribunalul CLUJ