Anulare act. Decizia nr. 198/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 198/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 22965/211/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 198/A/2014
Ședința publică de la 25 Martie 2014
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE F. S. B.
Judecător D. T.
Grefier L. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra apelului promovat de apelanții P. V., P. M. și P. I. împotriva sentinței civile nr._/2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat M. A., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că, la data de 24 martie 2014, părțile au depus la dosar concluzii scrise.
Se constată că dezbaterea asupra apelului a avut loc în ședința publică din 18.03.2014, când părțile prezente au pus concluzii, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr._/2013, Judecătoria Cluj-N. a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta M. A. în contradictoriu cu pârâții P. V., P. M. și P. I.,.
A declarat inopozabil contractul de donație autentificat sub nr. 2402/10.08.2011 de Societatea Civilă Notarială N. Lex încheiat între pârâții P. V. și Pocolo M. în calitate de donator și pârâta P. I. în calitate de donatară, având ca obiect nuda proprietate asupra imobilului situat în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, înscris în CF_ cu A1 nr. cadastral_ față de reclamantă, cu privire la cota parte a pârâtului P. V. și în limita creanței stabilite prin Ordonanța civilă nr. 853 din data de 20.01.2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., cu consecința recuperării creanței reclamantei prin executarea silită asupra cotei părți a pârâtului P. V. din valoarea imobilului mai sus indicat.
A respins capătul de cerere privind inopozabilitatea contractului de donație cu privire la cota parte a pârâtei P. M. precum și capătul de cerere privind repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului de donație ca fiind neîntemeiat.
A respins capătul de cerere privind rectificarea CF_ Cluj-N. în sensul radierii înscrierilor efectuate sub B+2 privind dreptul de proprietate al pârâtei P. I., precum și a înscrierii de sub C1 privind dreptul de uzufruct viager al pârâților P. V. și P. M. și reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea pârâților P. V. și P. M. asupra imobilului A1 cu nr. cadastral_ și A1.1. cu nr. cadastral_-C1, topo 5158/1/1-C1, ca bun comun, ca fiind neîntemeiat.
A obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 8806,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
În fapt, prin Ordonanța civilă nr. 853 din data de 20.01.2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. rămasă irevocabilă la data de 02.02.2011 ( f. 10-11) pârâtul P. V. a fost obligat la plata către reclamanta M. A., a sumei de_ USD în echivalentul în lei și a dobânzii de 10% pe an de la data de 01.01.2007 până la plata efectivă și a sumei de 30.000 lei cu dobândă de 400 lei/lună de la data de 06.01.2008 până la plata efectivă.
La data 23.05.2011 reclamata a formulat cerere de executare silită împotriva pârâtului P. V. în vederea valorificării drepturilor de creanță stabilite prin Ordonanța civilă nr. 853 din data de 20.01.2011 (f. 33).
La data de 10.08.2011 pârâții P. V. și P. M. au încheiat cu pârâta P. I. contractul de donație autentificat sub nr. 2402/10.08.2011 (filele 7-9) având ca obiect nuda proprietate asupra imobilului situat în Cluj-N. ., jud. Cluj, înscris în CF_ cu A1 cu nr. cadastral_.
În drept, potrivit art. 975 C.civ. creditorii pot să atace actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor.
De asemenea, potrivit art. 493 alin.1 C. proc. civilă, „creditorii personali ai unui debitor codevălmaș sa coproprietar nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora”. La alin. 2 se prevede că „creditorii personali pot urmării cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesară să ceară împărțeala”.
În speță, instanța a reținut că pentru exercitarea acțiunii pauliene este necesară îndeplinirea anumitor condiții, respectiv: creditorul să dețină o creanță certă, lichidă, exigibilă și, în principiu anterioară actului atacat; actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu; frauda debitorului și complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat.
În ceea ce privește prima condiție, potrivit art. 379 C.proc.civ. creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau, cel puțin, este determinabilă prin înscrisul respectiv ori prin alte înscrisuri ce emană, sunt recunoscute sau, după caz, sunt opozabile debitorului. Mai mult, creanța este exigibilă atunci când termenul prevăzut pentru executarea ei s-a împlinit. Prin Ordonanța Civilă nr. 853/20.01.2011 a Judecătoriei Cluj-N., pârâtul P. V. a fost obligat la plata către reclamantă a sumei de_ USD cu dobânda de 10% pe an de la data de 01.01.2007 și până la plata efectivă și a sumei de 30.000 lei cu dobândă lunară de 400 lei de la data de 06.01.2008 și până la plata efectivă, în termen de 60 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, titlu care constată o creanțe certă, a cărei valoare are un caracter determinat în privința debitelor principale și determinabil în privința dobânzilor și exigibil la data de 01.04.2012. Mai mult, creanța are o dată anterioară contractului de donație care a fost încheiat la data de 10.08.2011.
Și a doua condiție, constând în împrejurarea ca actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu este îndeplinită. Există prejudiciu în cazul în care prin actul atacat s-a produs sau s-a mărit starea de insolvabilitate a debitorului. Acțiunea paulină are așadar un caracter subsidiar și este justificată numai în ipoteza în care creditorul nu-și poate realiza creanța împotriva debitorului dat fiind că prin actele frauduloase efectuate acesta și-a diminuat substanțial patrimoniul. Or, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, debitorul și-a mărit starea de insolvabilitate, executorul judecătoresc fiind în imposibilitatea executării creanței prin executare silită.
Instanța nu a mai reținut susținerea pârâților potrivit cărora debitorul este solvabil întrucât deține în proprietate comună cu pârâta P. M. trei imobile, respectiv, un imobil cu o suprafață de 23,99 mp format din casa scării și grup sanitar, situat în Cluj-N., ., nr.131-135, .._/S/IIA, un imobil în suprafață de 8,09 mp compus din birou comercial situat în Cluj-N., ., nr.131-135, .._/S/ și un imobil situat în Cluj-N., ., nr.131-135, .._/S/IC compus din spațiu comercial (f. 115-125) și care pot fi valorificare în vederea realizării creanței reclamantei.
În ceea ce privește primul imobil instanța a reținut că deși potrivit extrasului CF nr._ (f. 115) acesta este liber de orice sarcini, destinația sa de folosință, respectiv aceea de scară de acces și grup sanitar, face imposibilă valorificarea acestuia. De asemenea, referitor la cel de-al doilea imobil aflat în proprietatea pârâtului, din extrasul CF nr._ (f.118) rezultă că acesta este grevat cu o ipotecă pentru valoarea de_ Euro în favoarea numiților L. I. și L. Svetlana, fiind totodată notate și o interdicție de înstrăinare a imobilului și două somții de plată emisă în dosarul execuțional nr. 369/2011 pentru realizarea creanței în cuantum de 1044,61 lei și_,11 Euro, și somația de plată emisă în dosarul executional nr, 85/2012 în vederea realizării creanței de 13.800 Euro a creditorului F. Z.. Cât privește imobilul înscris în CF nr._ (filele 121-122), în privința acestuia a fost notată somația de plată în favoarea creditoarei . SRL emisă în dosarul execuțional nr. 369/2011 pentru realizarea creanței în cuantum de 1044,61 lei și_,11 Euro, și somația de plată emisă în dosarul executional nr, 85/2012 în vederea realizării creanței de 13.800 Euro a creditorului F. Z..
Mai mult, în ceea ce privește imobilului situat în mun. Cluj-N. .. 27, jud. Cluj, înscris în CF nr._, nr. cadastral 3503/1, din răspunsul dat la întrebarea 5 din interogatoriul pârâtei P. M. și a pârâtului P. V. (filele 103-104), coroborat cu răspunsul dat de către B. C. M. R. la solicitarea instanței (fila 107) rezultă că terenul este grevat de o ipotecă în valoare de 72.700 Euro în favoarea . însă nu a putut fi valorificat până la data de 30.05.2013.
Având în vedere, pe de o parte, situația actuală a imobilelor deținute în proprietate de către pârâtul P. V. nu acoperă integral creanțele creditorilor săi personali, iar pe de altă parte, valoarea ridicată a creanței reclamantei M. A., instanța a reținut faptul că prin încheierea contractului de donației autentificat sub nr. 2402/10.08.2011 având ca obiect imobilul situat pe ., jud. Cluj, pârâtul a sustras de la urmărirea silită unicul bun din patrimoniul său care ar putea fi valorificat, mărindu-și în acest fel starea de insolvabilitate în care se află.
Cât privește frauda debitorului, contrar celor susținute de către pârâții P. V. și P. M. prin răspunsul la interogatoriu (filele 103-104), instanța a reținut că această condiție este, de asemenea, îndeplinită. Motivul înstrăinării și atitudinea subiectivă a debitorului nu sunt relevante în aprecierea acestei condiții. Important este ca la momentul încheierii actului debitorul să fie conștient de faptul că își creează sau mărește starea de insolvabilitate, fără a fi necesară intenția de a-l păgubi pe creditor. Pe cale de consecință, faptul că debitorul a donat bunul fiicei sale pentru ca aceasta să își poată înregistra sediul firmei la această adresă nu prezintă nicio relevanță. De asemenea, afirmația pârâților potrivit căreia pârâta P. I. ar fi contribuit la construirea casei, pe lângă faptul că nu a fost dovedită prin niciun mijloc de probă administrat în cauză, nu prezintă nicio importanță în analiza condiției privitoare la frauda debitorului, întrucât dacă această afirmație s-ar dovedi adevărată, pârâta ar avea un drept de creanță împotriva părinților săi pe care ar putea să și-l valorifice potrivit legii.
D. fiind faptul că pârâtul avea cunoștință, pe de o parte, despre existența creanței deținută de reclamantă și de executarea silită pornită împotriva sa (fila 51), iar de pe altă parte, de situația sa patrimonială, la momentul respectiv fiind notate în CF somația de plată în favoarea creditoarei . SRL emisă în dosarul execuțional nr. 369/2011 pentru realizarea creanței în cuantum de 1044,61 lei și_,11 Euro, și somația de plată emisă în dosarul executional nr. 85/2012 în vederea realizării creanței de 13.800 Euro a creditorului F. Z., instanța reține faptul că debitorul a cunoscut rezultatul păgubitor pe care l-a cauzat reclamantei prin încheierea actului de donație.
Nu în ultimul rând, având în vedere faptul că, în speță, debitorul pârât a încheiat un act cu titlu gratuit, condiția complicității terțului la frauda nu se cere a fi îndeplinită întrucât în această ipoteză sunt puse în balanță interesele părților, respectiv ale terțului care are de apărat un avantaj patrimonial gratuit, pe când creditorul urmărește să evite suportarea unui prejudiciu.
Instanța nu a mai reținut apărările pârâților potrivit cărora acțiunea introdusă de către reclamantă este lipsită de interes întrucât obligația de restituire a sumei de_ USD fost garantată cu apartamentul 1C situate în mun. Cluj-Npoca, ., nr. 131-135, înscris în CF_ întrucât constituirea unei garanții reale imobiliare nu îl obligă pe creditor să urmărească acest bun ci îi conferă doar un drept de preferință față de creditorii chirografari ai debitorului. Creditorul ipotecar poate renunța la exercitarea acestui drept și urmări în condiții de egalitate cu ceilalți creditori bunurile care fac parte din gajul general al debitorului. Această concluzie se impune cu atât mai mult când urmărirea silită a bunului asupra căruia a fost constituită garanție nu poate fi valorificat sau nu este îndestulător pentru acoperirea creanței, situație care este incidentă în cauză
De asemenea, se dovedesc a fi neîntemeiate susținerile pârâților potrivit cărora anterior promovării acestei acțiuni reclamanta avea obligația de a face dovada urmăririi bunurilor proprii ale soțului debitor P. V., conform prevederilor art. 33 alin. (2) C. fam.
Acțiunea pauliană este o măsură de conservare a patrimoniului debitorului, prin care creditorul urmărește să readucă în gajul general al debitorului valorile care au ieșit în mod fraudulos din patrimoniul său. Așadar, acțiunea pauliană nu este o măsură de executare a ci o măsură care pregătește executarea astfel încât la momentul pornirii acesteia creditorul să găsească active în patrimoniul debitorului pe care poate să le valorifice.
Mai mult, faptul că în cazul unui debitor codevălmaș creditorii nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună nu este de natură să ducă la respingerea acțiunii pauliene. Solicitarea partajului se poate face în cadrul procedurii executării silite, acțiunea pauliană fiind o acțiune în inopozabilitatea actului fraudulos.
Deși debitor este numai pârâtul P. V., admiterea acțiunii pauliene are ca efect inopozabilitatea actului fraudulos față de creditorul reclamant, cu privire la cota sa parte din apartament. Actul atacat își menține valabilitatea și continuă să producă efecte între părțile care au participat la încheierea lui: P. V., P. M. și P. I.. Ca și consecință, rezultă că în raporturile dintre pârâți și reclamantă, contractul de donație și-a produs efecte cu privire la cota parte a pârâtei P. M., partea donată fiind trecută în patrimoniul pârâtei P. I., contractul de donație, cu privire la partea pârâtei P. M., fiind opozabil inclusiv reclamantei. Altfel spus, în raporturile dintre pârâți și reclamantă, admiterea acțiunii pauliene are ca efect faptul că apartamentul care a făcut obiectul contractului de donație se va afla în coproprietatea pârâților P. I. și P. I... Or, o executare silită în aceste condiții poate avea loc, conform prevederilor art. 493 C. proc. civilă.
Mai mult, odată transmis dreptul de proprietate asupra bunului deținut în proprietate comună de către pârâtul debitor P. V. și soție către fiica acestora, reclamanta nu ar fi avut posibilitatea să ceară partajare bunului deținut în devălmășie în vederea stabilirii cotei părți a fiecărui coproprietar, și apoi să înceapă executarea silită asupra cotei părți a debitorului pârât, situație în care actele frauduloase întocmite de către debitor ar fi rămas nesancționate, lucru care nu poate fi acceptat.
Nu în ultimul rând, nulitatea absolută a clauzele contractuale care stabilesc dobânda împrumuturilor acordate invocată de către pârâți prin întâmpinare nu poate fi analizată de către instanța întrucât acest aspect trebuia invocat la momentul soluționării dosarului nr._/211/2010 având ca obiect obligarea pârâtului P. V. la plata sumelor care au făcut obiectul contractelor de împrumut. Validitatea contractelor de împrumut și obligația de plată se impun instanței, potrivit art. 166 C.proc. civ. cu putere de lucru judecat, motiv pentru care aceste aspecte nu mai pot fi puse în discuție în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse instanța a admis în parte acțiunea pauliană formulată de către reclamanta M. A. și va declara inopozabil contractul de donație autentificat sub nr. 2402/10.08.2011 de Societatea Civilă Notarială N. Lex față de reclamantă, cu privire la cota parte a pârâtului P. V., care s-a determinat și numai în limita creanței stabilite prin Ordonanța civilă nr. 853 din data de 20.01.2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N.. Va respinge cererea privind admiterea acțiunii pauliene cu privire la cota partea a pârâtei P. M., deoarece aceasta nu are calitatea de debitor și implicit nu sunt îndeplinite condițiile necesare admiterii acțiunii pauliene cu privire la aceasta.
În ceea ce privește capetele doi și trei de cerere, instanța le-a respins ca fiind neîntemeiate pentru următoarele considerente: acțiunea pauliană este o acțiune în inopozabilitatea actului fraudulos față de creditorul prejudiciat și care produce efecte numai între acesta din urmă și terțul dobânditor. Pe cale de consecință, actul atacat rămâne valabil între părțile care l-au încheiat, cu singura mențiune că el nu poate fi opus creditorului prejudiciat. Așadar, ca urmare a admiterii acțiunii pauliene părțile actului atacat nu pot fi repuse în situația anterioară încheierii actului întrucât între ele actul continuă să își producă efectele juridice, singurul beneficiar al admiterii acțiunii fiind creditorul prejudiciat care poate urmări bunul care a făcut obiectul contractului.
Mai mult, având în vedere faptul că bunul nu se întoarce în patrimoniul debitorului și acțiunea în rectificarea cărții funciare se dovedește a fi neîntemeiată, întrucât niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 34 din Legea nr. 7/1996 nu este incident.
Referitor la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța, reținând culpa procesuală a pârâților, a admis cererea reclamantei și în temeiul art. 274 și art. 276 C.proc.civ. coroborat cu art. 998-999 C. civ., a obligat pârâții, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 8933,7 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar aferente primului capăt de cerere.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții P. V.,P. M. si P. I., solicitând anularea Sentinței Civile nr._/2013 pronunțata in dos.nr._ al Judecătoriei Cluj-N.,ca fiind neîntemeiata, nefondata si nelegala, și rejudecând fondul să dispună respingerea acțiunii.
În motivarea apelului arată următoarele:
Cauza ce a format obiectul dosarului cu numărul de mai sus a avut ca obiect "acțiunea pa uliana "prin care se urmărește revocarea unui act juridic prin care se fraudează dreptul creditorului la garantarea creanței sale-ceea ce nu este cazul in speța.
In speța nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.975 din VCC respectiv Art.1562 si următoarele din NCC.deoarece creditorul M. A. nu a dovedit "existenta unei fraude din partea lor " - si - nici prejudicierea drepturilor creditoarei M. A., care sa constea in micșorarea gajului general de natura sa determine insolvabilitatea totala sau parțiala a debitorului,adică a subsemnatului P. V..
In speța nu s-a demonstrat ca actul (contractul de donație autentificat sub nr.2402/10.08.2011) a fost intocmit cu VICLENIE,drept pentru care nu sunt motive pentru a se dispune anularea actului (contractul de donație autentificat sub nr.2402/10.08.2011).
P. in momentul incheierii contractului de donație autentificat sub.nr. 2402/10.08.2011 de Societatea Civila Notariala N. Lex incheiat intre subsemnații P. V.,P. M. in calitate de DONATORI si parata P. I. in calitate de DONATARA,avand ca obiect nuda proprietate asupra imobilului situat in mun.Cluj-N.,.,jud.Cluj,inscris in CF_ cu Al nr.cadastral_, numita M. A. nu mi-a adus sub nici o forma la cunoștința intenția acestuia de a-mi solicita restituirea sumei de 35.000 USD si 30.000 LEI si a dobânzilor aferente.
Atat inainte cat si dupa momentul incheierii donației, respectiv data de
10.08.2011, au deținut si alte bunuri imobile in proprietate neputandu-se spune ca prin incheierea acestui contract de donație ar fi urmărit ca să-și priveze creditorii de la momentul respectiv sau viitori creditori de posibilitatea de a-si recupera creanțele. Astfel au dovedit cu extrasele cf pe care le-au depus in dosar ca au in proprietate imobilul.
In conformitate cu articolul 975 vechiul codul civil, art.1562 si urm Noul Cod Civil, creditorii pot, în numele lor personal, să atace ACTELE VICLENE, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor. Așadar, acțiunea pauliană este acea acțiune, prin care creditorul solicită revocarea sau desființarea judiciară a actelor încheiate de debitor în frauda drepturilor sale. De aceea, ea se mai numește și acțiune revocatorie.
Arată că au indicat prin motivele din întâmpinare faptul ca prin actul de donație in cauza NU și-au creat nici o stare de insolvabilitate sau sa își fi agravat aceasta stare de insolvabilitate intrucat insolvabilitatea debitorului trebuie să fie o consecință DIRECTA și EXCLUSIVA a actului atacat; prin urmare, acțiunea pauliană este inadmisibilă dacă insolvabilitatea a fost provocată de un caz fortuit, posterior încheierii acelui act, chiar dacă respectivul caz fortuit nu ar fi fost suficient pentru a produce această consecință în patrimonial debitorului"
Potrivit răspunsului la INTEROGATORIUL pe care PARAȚII P. V. si P. M., l-au dat in fata instanței de fond in ședința publica din data de 04.06.2013,filele nr.103 si 104 din dosar, aceștia au invederat instanței de fond faptul ca -problema DONAȚIEI imobilului situat in mun.Clui-N.,.,jud.Cluj inscrisinCF270810,cuAl,nr.cadastral_ -efectuata către fiica lor pocol ioana s-a pus in momentul in care aceasta avea nevoie sa faca un împrumut bancar si trebuia sa garam 1/1 acel împrumut cu l n imobil pl care sa-l a1be in proprietate - iar - in condițiile in caic P. I. in calitate de fiica si-a investit toate veniturile pe care le-a realizat din munca ei personala, ajutând cu sumele respective de bani la construcția casei respective, fiind incadrata in câmpul muncii de la vârsta de 18 ani - nu puteau sa nu o ajute-motiv pentru care donația acestui imobil a fost singura varianta, posibilitate pe care o aveau la indemana s-o ajutam pe fiica lor P. I. sa-si ia un credit bancar pentru a-si dezvolta activitatea firmei ., a cărei ADMINISTRATOR este.
Acțiunea pauliană este menită să asigure repararea prejudiciului cauzat creditorului. Revocarea actului nu este un scop în sine. Ea este mijlocul adecvat de reparare a prejudiciului cauzat creditorului prin încheierea actului fraudulos de către debitor cu terțul dobânditor, astfel ca in mod eronat instanța desi a dispus revocarea parțiala a contractului dl donație autentificat sub nr.2402/10.08.2011 de societatea civila notariala napoca lex, in limita creanței deținute de reclamanta împotriva lui P. V., instanța de fond nu menționează întinderea creanței fată de terțul dobânditor in condițiile in care acțiunea pauliana are ca efect revocarea actului, dar numai în măsura în care aceasta este necesară pentru îndestularea creditorului.
In prezenta SPEȚA NU este întrunită condiția solicitata de legiuitor in cuprinsul Art.975 din c.civ. si anume contractul de donație a cărui revocare o cere reclamanta MARINEASCU A. să fi fost încheiat în frauda drepturilor creditorului, adică să-i fi cauzat un prejudiciu acesteia - frauda debitorului care a avut cunoștința de rezultatul păgubitor al actului fata de creditor - si - nici comlicitatea de frauda a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat. Potrivit articolului de mai sus,Prejudiciul constă în faptul că prin acel act debitorul și-a provocat o stare de insolvabilitate sau și-a agravat insolvabilitatea existentă.
Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Comercială, prin decizia nr. 962 din 15 ianuarie 2005, a respins un recurs al Administrației Finanțelor Publice D., într-o acțiune revocatorie, pentru motivul că mai existau în patrimoniul debitoarei alte bunuri a căror valoare o depășea pe cea a creanței. In același sens, Curtea de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ, a admis un recurs împotriva unei sentințe a Tribunalului Argeș, pe motiv ca s-a reținut greșit starea de insolvabilitate (de facto - subl. ns. D.D.) a recurentei-pârâte, deoarece proba cu expertiza contabilă dispusă la fondul cauzei a relevat faptul ca „debitoarea pârâtă dispunea, la 31 mai 2001 și în iulie 2001, de surse pentru plata datoriilor la bugetul de stat, înregistrând soldul pozitiv de 4, 3 și respectiv 3,3 miliarde de lei, și că, în consecință, actul de înstrăinare din 31 mai 2001 nu a pus în pericol creanța creditoarei".
Pentru exercitarea acțiunii pauliene, prevăzută în art.975 C.civ.,creditorul trebuie să dovedească următoarele:creanța sa este anterioară actului atacat ca frauduIos,acest act i-a cauzat un prejudiciu,este făcut în dauna drepturilor sale,terțul dobânditor a știut că actul pe care îi face cu debitorul, va fi prejudiciabil pentru creditorii acestuia.
Din conținutul Art.975 C.civ.rezulta fara echivoc ca condițiile acțiunii revocatorii trebuie îndeplinite cumulativ,iar nu independent una de alta - ceea ce nu s-a întâmplat in speța.
IN D.: art.282, 284,287, si următoarele C.Pr.C. precum si art.975 din V. CC. si art.1562 Noul Cod Civil.
Prin întâmpinarea formulată, intimata M. A. a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
Criticile aduse Sentinței civile nr._/2013 pronunțata de Judecătoria Cluj N. de către apelanți sunt neîntemeiate.
Creanța sa conform contractelor de împrumut este una certa, lichida si exigibila, aspect constatat prin Ordonanța Civila nr. 853/20.01.2011 pronunțata de Judecătoria Cluj N. in dosarul civil nr._/211/2010.
A formulat cerere de executare silită a debitoarului parat P. Vaier, cererea fiind înregistrată sub dos. nr. 370/23.05.2011 instrumentat de B. C. M. R. din Cluj N..
Cu ocazia demersurilor efectuate în vederea identificării bunurilor ce pot forma obiectul executării silite, a constatat faptul că debitorul și-a înstrăinat de indata bunul cel mai însemnat valoric din întreaga sa avere, lipsind creditorul de gajul său general.
Cu această ocazie a constatat faptul că pârâtul, prin Contract de donație autentificat sub nr. 2402/10.08.2011 de Societatea Civila Notariala N. Lex, a donat nuda proprietate asupra imobilului situat în municipiul Cluj N., ., jud. Cluj, la care aceasta din urmă își are stabilit și în prezent domiciliul.
Conform răspunsurilor la interogatoriu, parații locuiesc in continuare in imobilul donat fiicei lor, comportandu-se ca adevărați proprietari.
Parații de rand 1 si 2 au încercat sa justifice motivul pentru care au donat fiicei lor imobilul situat in Cluj N., ., jud. Cluj.
Aceștia au răspuns la interogatoriu ca fiica lor a avut o contribuție însemnata la ridicarea acelui imobil.
In aceste condiții, raportat la răspunsul oferit de către cei doi parați, am solicitat obligarea lor sa depună la dosar in temeiul dispozițiilor art. 172 Cod pr. civila dovada contribuției la construirea acelui imobil.
In lipsa unor asemenea dovezi justificative, reprezentanta convenționala a depus la dosar dovada veniturilor pe care le înregistra parata de rand 3.
Cu toate acestea, consideră ca nu s-a făcut dovada contribuției la ridicarea acelui imobil, in sensul ca nu sunt dovezi din care sa rezulte faptul ca a achiziționat materiale de construcție, ca ar fi plătit manopera, ca ar fi participat financiar la obținerea autorizației de construire, nu a participat la cheltuielile privind intabularea in Cartea Funciară a imobilului.
Pe de alta parte, veniturile pe care le înregistra nu putea acoperi costurile legate de ridicarea unei case precum ce a ridicata de părinții sai.
Parata de rand 3 a fost angajata la societatea in care tatăl sau era asociat, respectiv . ceea ce ne conduce la ideea ca tot tatăl sau a contribuit la construirea imobilululi.
Parații nu au făcut justificat susținerea de la interogatoriu cu privire la susținerea financiara oferita de fiica lor la construirea imobilului de pe ., dovada contribuției la ridicarea casei fiind inexistenta si nejustificata.
Chiar daca s-ar fi făcut dovada contribuției fiicei paraților la construirea casei, eventual se putea naște un drept de creanța al paratei P. I. fata de parații de rand 1 si 2, si nu nașterea unei obigatii a acestora din urma de a dona bunul cel mai valoros din patrimoniul lor.
Intenția de fraudare a intimatei este evidenta.
Este cel puțin curios cum parații de rand 1 si 2 au donat fiicei lor imobilul lor de pe . obiectul contractului de donație tocmai dupa inregistrarea unei cereri de executare silita la B. Campian M. R..
Scopul lor era evident de a nu avea bunurile urmaribile, iar subsemnata sa nu imi recuperez creanța stabilita prin Ordonanța Civila nr. 853/20.01.2011 pronunțata de Judecătoria Cluj N. in dosarul civil nr._/211/2010.
Apelanții au menționat ca nu le-ar solicitat suma stabilita prin hotărârea sus menționata.
Aceasta afirmație este contrazisa de actele depuse la dosar de către intimată.
A pus in intarziere parații printr-o notificare inainte a face demersurile legale necesare pentru recuperarea creanței.
In acest sens a depus la dosarul cauzei notificarea și convocarea la conciliere având nr 454/09.06 prin care am pretins parărilor sumele imprumutate de defunctul său tata.
Nu este lipsit de importanta ca desi a recunoscut creanța, parații de rand 1 si 2 cu ocazia concilerii (a se vedea procesul verbal de conciliere intocmit de dl avocat HALMA V. depus la dosarul cauzei), debitorii nu am achitat nici o suma fata de subscrisa nici măcar in prezent.
Contractul de donație a fost încheiat în frauda intereselor creditoarei.
Conform art.975 C.civ., creditorii pot ..."în numele lor personal, să atace actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor"
Considerăm că instanța de fond a procedat corect cand a admis acțiunea subsemnatei, considerând ca sunt întrunite toate condițiile exercitării acțiunii revocatorii prevăzute de art-975 din C .civ. după cum urmează:
-deține o creanță certă lichidă și exigibilă constatată prin titlul executoriu constând din Ordonanța Civila nr. 853/20.01.2011 pronunțata de Judecătoria Cluj N. in dosarul civil nr._/211/2010
Data creanței creditoarei este anterioară datei încheierii actului de donație. Scadenta sumelor data din perioada 2007-2010 conform contractelor de imprumut semnate de parați cu defunctul meu tata. A făcut demersurile necesare in vederea recuperării crentelor in baza titlului executoriu doar in data de 23 mai 2011.
Ulterior înregistrării cererii de executare silita (23.05.2011) la B. Cimpian M. R., in data de 10.08.2011 parații si-au instrainat de indata prin contractul de donație bunul cel mai valoros care putea fi executat silit.
Actul a fost încheiat în mod evident în frauda intereselor creditorului, pârâtul înțelegând să își înstrăineze dreptul de proprietate asupra bunului în favoarea pârâtei P. I., care este fiica primilor 2 parați.
Imobilul donat era singurul bun care putea fi valorificat de către executorul judecătoresc pentru recuperarea creanței.
Prejudiciul rezultă din lipsirea gajului general de bunul donat, și a cărui valoare nu a fost înlocuită cu niciun echivalent, înstrăinarea fiind efectuată cu titlu gratuit. Prin urmareNiebitorul și-a cauzat starea de insolvabilitate în mod intenționat, aceasta din urmă neamaiavând în patrimoniul său alte bunuri executabile.
Frauda debitorului este prezumată, relativ la caracterul gratuit al actului încheiat precum și la beneficiarele acestuia. Mai mult de atât, pârâții și-au reținut asupra imobilului donat dreptul de uzufruct viager, aceasta locuind în continuare în imobilul obiect al donației (dupa cum au si recunoscut la interogatoriu).
Complicitatea terților dobânditori. Astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate în cazul în care actul a cărui revocare se solicită este cu titlu gratuit nu mai este necesară dovedirea complicității terțului, deoarece acesta din urmă nu are nimic de pierdut de vreme ce nu a plătit un echivalent. Oricum considera ca si aceasta complicitate a fost dovedita atâta timp cat parata de rand 3 nu a putut dovedi ca a avut o contribuție la ridicarea imobilului dupa cum s-a susținut la interogatoriu.
Toate aceste elemente formează convingerea că în realitate acest act - a fost încheiat, în complicitate cu donatarele cu unicul scop de a sustrage bunul de la urmărire și astfel în frauda intereselor creditorilor urmăritori.
Urmare a contractului de donație, valoarea bunul înstrăinat nu a fost înlocuită în patrimoniul debitoarei cu o altă valoare ce ar putea forma obiectul unor acte de executare, de unde rezultă prejudiciul subsemnatului creditor și interesul de a formula această cerere.
După cum rezulta din conținutul cărților funciare depuse la dosarul camei, debitorul P. Vaier si soția sa au datorii insemnate la diverse persoane fizice sau juridice.
Solicită a se avea in vedere si poziția exprimata prin răspunsurile la adrese oferite de BET CAMPIAN MIHAIRADUS, dar si BET A. D. si Oszoczki A.:
Terenul in suprafața de 480 mp situat in Cluj N., .. 50 este grevat de o ipoteca de 72.700 Euro si si avea notată o somație emisă de B. A. D. si Oszoczki A. pentru suma de 10.441 Lei si 68.928 Euro.
Oricum acest teren este unul înfundat dupa cum reiese si din interogatoriul paratei de rand 2, neputand fi valorificat dupa cum reiese din adresa BET A. D. si Oszoczki A. nici la al 10 termen al licitației.
Apartamentele IC, 1B, 2B erau grevate de ipoteci pentru suma de 249.214 Lei, iar unul dintre ele având înscrise si 2 somații de executare silită de către B. A. D. si Oszoczki A. pentru suma de 229.337,01 Lei respectiv B. S. I. C. pentru suma de 13.800 Euro si 18.111 Lei.
Nici aceste bunuri nu pot fi valorificare dupa cum reiese si din răspunsul la adresa instanței oferit de B. Cimpian M. R..
Motivul imposibilității de valorificare la licitație: ipotecile, somațiile si neidentificarea concreta a acestor apartamente.
Nu se poate vorbi de o posibila solvabilitate a paraților pentru a putea sa recuperez creanța stabilita prin Ordonanța Civila nr. 853/20.01.2011 pronunțata de Judecătoria Cluj N..
Indirect parații isi confirma starea de insolvabilitate, menționând ca au dificultăți financiare ca urmare a intervenirii unui caz fortuit care le-a afectat patrimoniul.
Nu sunt indeplinite cerințele cumulative si legale in prezenta speța pentru a vorbi de un caz fortuit.
Intenția paraților a fost directa, de fraudare a intereselor intimatei de a recupera banii imprumutati acestora de către defunctul său tata.
Intenția lor a fost concretizata in semnarea contractului de donație dupa începerea executării silite împotriva acestora.
Din dosarul executional al B. Campian M. R., dar si din Adresa B. A. D. si Oszoczki A. depusa la dosar, rezultând clar datoriile paraților fata de subscrisa si fata de terțe persoane.
In drept: art. 115, art. 282 si urm. Cod pr.civila.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, Tribunalul urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Apelanții critică hotărârea primei instanțe, susținând că în mod greșit s-a respins proba solicitată privind efectuarea unei expertize contabile prin care să se verifica dacă s-a creat sau s-a mărit insolvabilitatea.
Această critică este neîntemeiată întrucât prima instanță, prin încheierea civilă din 05.11.2013, a respins proba cu expertiza contabilă, însă teza probatorie solicitată a fost alta, și anume: care este valoarea imobilului din litigiu și dacă acesta poate fi valorificat.
Nici susținerea apelanților în sensul că intimata nu le-a adus la cunoștință intenția de a solicita restituirea sumei de 35.000 USD și 30.000 lei, nu poate fi reținută, în condițiile în care reclamanta a formulat cerere de executare silită, înregistrată sub nr. 370/23.05.2011 la B. C. M. R., în cadrul căruia s-a încercat identificarea bunurilor ce ar fi putut forma obiectul executării silite, însă apelanții, prin contractul de donație autentificat sub nr. 2402/10.08.2011 ( deci, ulterior începeri executării silite) au donat imobilul din Cluj-N., . în favoarea fiicei lor, motivând cu existența unei contribuții a acesteia la edificarea imobilului, contribuție care nu a fost dovedită.
Apelanții mai susțin, de asemenea, că mai dețin și alte bunuri în proprietate și, ca atare, nu se poate reține că și-au mărit insolvabilitatea prin contractul de donație încheiat a cărui revocare se solicită prin acțiune, fiind vorba despre imobilul compus dintr-o încăpere și casa scării, situat în Cluj-N., ., nr. 13A, . centrul Pieței Mărăști.
Nici aceste susțineri nu sunt întemeiate întrucât, în urma verificării în sistemul ECRIS al instanței, s-a constatat că pe rolul Tribunalului Cluj apelanții au înregistrat dos. nr._/211/2012, care are ca obiect tocmai executarea silită a acestui imobil de către un alt creditor.
În concluzie, Tribunalul constată că prima instanță, în mod corect, a reținut faptul că respectivul contract de donație a fost încheiat în frauda intereselor creditoarei reclamante, fiind îndeplinite condițiile art. 975 C. civ., pronunțând o hotărâre legală și temeinică.
Ținând seama de considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, Tribunalul, în temeiul disp. art. 296 C.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul declarat de P. V., P. M. și P. I. împotriva sentinței civile nr._/2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o va menține în totul.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de P. V., P. M. și P. I. împotriva sentinței civile nr._/2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2014.
Președinte, F. S. B. | Judecător, D. T. | |
Grefier, L. M. |
L.M. 25 Martie 2014
Red./Dact. FSB/LM
2 ex./30.05.2014
Judecător fond:I. G.
| ← Succesiune. Decizia nr. 160/2014. Tribunalul CLUJ | Prestaţie tabulară. Decizia nr. 600/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
