Succesiune. Decizia nr. 160/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 1777/328/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 160/2014
Ședința publică de la 26 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. S. B.
JUDECĂTOR: A.-S. S.
JUDECĂTOR: D. T.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurentul-pârât T. I., pe intimatul-reclamant T. S. și pe intimații-pârâți P. M., M. A., M. I., văd. lui H. Elemer născ. S. P., S. T., văd. lui S. Geza născ. Kirtsch L., Z. E., Z. O., Z. Z., Z. Geza, Z. E., S. I., împotriva sentinței civile nr. 1987 din 10.07.2013, dosar nr._ a Judecătoriei T., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul recurentului-pârât, avocat P. R. N., cu delegație la dosarul cauzei, intimata T. S., prezentă personal și intimatele P. M. și M. A., prezente personal și asistate de avocat C. I. L., cu delegație la dosarul cauzei, lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul constată că prin Încheierea civilă nr. 15/A/CC/29.01.2014 s-a admis în parte cererea de asistență judiciară formulată de petentul T. I., în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj și s-a dispus eșalonarea plății taxei judiciare de timbru în sumă de 754 lei, în 6 tranșe lunare de câte 125,6 lei/lună, începând cu luna februarie 2014.
Reprezentantul recurentului-pârât depune la dosar rata 1 din taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar (filele 47-48).
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului-pârât pune concluzii de admitere a recursului, casare a hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și de admitere a cererii reconvenționale.
Precizează că instanța nu a apreciat în mod echilibrat probele administrate în cauză.
Cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs, sens în care depune la dosarul cauzei chitanța nr. 218/29.10.2013, pentru suma de 450 lei și chitanța nr. 227/13.01.2014, pentru suma de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Reprezentanta intimatelor pune concluzii de respingere a recursului, de menținere a sentinței Judecătoriei T., precizând că art. 304 indice 1 nu își găsește aplicabilitate. Cu privire la audierea martorilor, arată că recurentul nu s-a opus, deși cunoștea relația de rudenie.
Fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Reține că prin Sentința civilă nr. 1987/2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T. a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta T. S. în contradictoriu cu pârâții P. M., M. A., T. I., M. I., văduva lui H. Elemer născută născ.S. P., S. T., văd. lui S. Geza născ.Kirtsch L., Z. E., Z. O., Z. Z., Z. G., Z. E., S. I..
S-a dispus dezmembrarea imobilului cu nr. top 112/2/3, 113 în două imobile distincte, după cum urmează:
- imobilul nou format având număr top nou 112/2/3/1, 113/1 casă, teren și grădină de 1040 mp
- imobilul nou format având număr top nou 112/2/3/2, 113/2, teren în suprafață de 640 mp, ambele în favoarea vechilor proprietari
Dispune dezmembrarea imobilului cu nr. top 112/1, 112/2/1 în două imobile distincte
- imobilul cu nr., top nou format 112/1/2, 112/2/1/1 casă și grădină de 440 mp
- imobilul cu nr. top format 112/1/2, 112/2/1/2 teren grădină de 640 mp, în favoarea vechilor proprietari tabulari
S-a dispus alipirea imobilelor prevăzute cu nr. top 112/2/4 grădină în suprafață în suprafață de 1620 mp cu nr. top nou 112/2/3/2 grădină în suprafață de 640 mp și nr. top 112/1/2, 112/2/1/2 grădină în suprafață de 600 mp, într-un singur corp prevăzut cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 teren arabil curți și grădini în suprafață de 2900 mp
S-a constatat că, imobilele prevăzute de nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 teren curte și grădină în suprafață de 2900 mp se identifică cu imobilul menționat în titlul de proprietate 3180/943/15.01.2004 emis în favoarea lui T. I., .,2,3/1
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a terenului prevăzut cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 curte și grădină în suprafață de 2900 mp în favoarea lui T. I., cu titlu de drept de lege.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară pe terenul prevăzut cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 a construcției cu destinația de casă familială compusă din două camere, două holuri, bucătărie de vară și a anexelor gospodărești compuse din șură și poiată cu drept de construcție proprie a reclamantei și a defunctului T. I..
S-a constatat că, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului T. I., decedat la data de 03.03.1999, cu ultimul domiciliu în localitatea Tritenii de Jos, jud. Cluj se compune din terenul prevăzut cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 curte și grădină în suprafață de 2900 mp și din cota de ½ a parte din construcția cu destinația de casă familială compusă din două camere, două holuri, bucătărie de vară și din anexele gospodărești compuse din șură și poiată.
S-a constatat că, moștenitorii defunctului T. I., decedat la data de 03.03.1999, cu ultimul domiciliu în localitatea Tritenii de Jos, jud. Cluj sunt reclamanta T. S. în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții P. M., M. A. și T. I. în calitate de descendenți în cote de ¼ parte fiecare.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului prevăzut cu nr top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 curte și grădină în suprafață de 2900 mp în cote de ¼ în favoarea reclamantei și a pârâților P. M., M. A. și T. I. cu titlu de drept moștenire.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcției cu destinația de casă familială compusă din două camere, două holuri, bucătărie de vară și din anexele gospodărești compuse din șură și poiată edificate asupra terenului prevăzut cu nr top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 în cotă de 5/8 în favoarea reclamantei cu titlu de drept de construcție proprie și succesiune, precum și în cote de câte 1/8 în favoarea pârâților P. M., M. A. și T. I. cu titlu de drept moștenire.
A fost respinsa ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâtul – reclamant T. I. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă T. S. și pârâții P. M., M. A., M. I., văduva lui H. Elemer născută născ.S. P., S. T., văd. lui S. Geza născ.Kirtsch L., Z. E., Z. O., Z. Z., Z. G., Z. E., S. I., cu domicilii ne cunoscute.
A fost obligat pârâtul T. I. să plătească reclamantei suma de 687,37 lei cheltuieli de judecată, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că imobilul de sub A+1, nr. top 112/1, 112/2/1 din cartea funciară 834 a localității C. este proprietatea tabulară a pârâtului M. I.. Imobilul înscris în CF 836 C. sub A+1 având nr. top 112/2/3, 113 are ca proprietar tabular pe pârâta S. I., iar cel menționat în CF 386 a localității C. sub A+11 cu nr. top 112/2/4 este proprietatea pârâților văduva lui H. Elemer născută S. P., S. T., văd. lui S. Geza născ.Kirtsch L., Z. E., Z. O., Z. Z., Z. G., Z. E..
Terenurile menționate mai sus au fost cooperativizate, iar în condițiile Legii nr. 18/1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea defunctului T. I., în calitate de moștenitor după defunctul T. V. prin Titlul de proprietate nr. 3180/943/15.01.2004 cu privire la suprafața de 4 ha și 6300 mp de teren situat pe raza localității Pădureni. În intravilan s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2900 mp în .,2,3/1, iar în extravilan pentru o suprafață de 4 ha și 3400 mp. Din punct de vedere administrativ suprafața de 2900 mp intravilan este situată în ., ., jud. Cluj. În urma măsurătorilor efectuate prin lucrarea tehnică extrajudiciară întocmită de . s-a constatat că există identitate integrală între imobilele cu nr. top 112/2/4 și parțială cu nr. top 112/1, 112/28/1, 112/2/3, 113 și cele menționate în intravilan în .,2,3/1 din titlul de proprietate menționat.
Reclamanta în timpul căsătoriei cu proprietarul terenului din titlul de proprietate T. I. au edificat o casă de locuit și anexe gospodărești. Instanța a reținut că, imobilul casă este compus din 2 camere, 2 holuri și bucătărie de vară, iar alăturat anexe gospodărești constând în șură și poiată, astfel cum au fost identificate prin lucrarea tehnică efectuată. Referitor la susținerea pârâtului reclamant reconvențional în sensul că, bucătăria de vară a fost edificată de acesta, cu eforturi financiare proprii, fără a fi ajutat de reclamantă sau de pârâtele P. M. și M. A. a reținut că acestea nu sunt întemeiate. În răspunsul la interogatoriu, reclamanta a arătat că, la bucătăria de vară, cotețul de porci, găinarul și beciul din beton au lucrat pârâtul împreună cu surorile acestuia și nepoții, iar banii învestiți în aceste anexe gospodărești au provenit de la reclamantă. Din declarația martorului Bordoi S. reiese că, pârâtul ajutat de martor au fost cei care au executat manopera pentru bucătăria de vară, iar atunci când s-a turnat placa au fost ajutați și de surorile pârâtului. Totodată, martorul știe din spusele pârâtului că acesta a cumpărat materialele de construcție din banii lui, însă atunci când a ajuns în Pădureni materialele erau deja acolo. Instanța a reținut că, în mod firesc martorii Bordoi S. și C. I. au fost plătiți pentru munca prestată de către pârât, în condițiile în care au fost angajați de acesta, însă date fiind relațiile dintre părți, acest lucru nu dovedește că, banii au provenit în exclusivitate de la pârât. Nici faptul că, pârâtul T. I. i-a spus martorului C. I. înainte de a intra în sala de judecată că a amenajat baia în bucătăria de vară nu dovedește că a contribuit în exclusivitate la aceste lucrări.
Martorul C. I. a menționat că, bucătăria de vară a fost făcută în urmă cu aproximativ 10 ani, văzându-i lucrând acolo pe T. I., care are meseria de constructor, pe nepotul acestuia N., fiul pârâtei P. M., pe pârâta P. M. și pe M. A..
Astfel, din probele administrate nu reiese ca, bucătăria de vară să fi fost construită în exclusivitate de către pârâtul T. I., din resursele sale proprii, ci dimpotrivă la edificarea acesteia au contribuit toți membri familiei.
Faptul că, pârâtul i-a spus martorului C. I., care a reparat un jgheab la gospodăria din Pădureni, că are acolo un grajd și un coteț, nu duce la concluzia că aceste anexe gospodărești îi aparțin în exclusivitate. Referitor la beciul din beton, martorul C. I. i-a văzut lucrând pe pârâtul T. I. și pe fiul pârâtei P. M., iar la ridicarea cotețului de porci martorul l-a văzut pe pârâtul T. I., însă din declarațiile martorilor nu reiese cine a contribuit financiar la achiziționarea materialelor de construcție noi aduse de către pârâtul T. I. cu camionul. Faptul că, pârâtul T. I. a fost titularul unui depozit bancar de 5048,13 euro, desființat în ianuarie 2010, nu dovedește că a utilizat suma de bani în vederea realizării anexelor gospodărești, iar facturile fiscale aferente unor materiale de construcție eliberate pe numele lui nu fac dovada provenienței sumelor de bani cu care au fost achitate.
Referitor la ghereta din beton, aceasta este mobilă, se află în curtea imobilului din Pădureni, iar pârâtul T. I. i-a spus martorului C. că a adus-o el, lucru necontestat de către reclamantă.
Așadar, instanța a constatat că, bucătăria de vară, cotețul de porci, găinarul și beciul din beton sunt bunuri ridicate prin munca și eforturile financiare ale tuturor membrilor familiei. Aportul fiecărei părți la edificarea acestor anexe gospodărești pe terenul proprietatea defunctului T. I. poate fi avut în vedere eventual la realizarea partajului, instanța nefiind învestită cu o astfel de cerere.
T. I. a decedat la data de 03.03.1999, masa succesorală după acesta fiind compusă din suprafața de teren de 2900 mp situat în intravilanul localității Tritenii de Jos, . parte din construcțiile casă de locuit compusă din două camere, două holuri, bucătărie de vară, separat anexe gospodărești compuse din șură și poiată. Moștenitorii defunctului sunt reclamanta, soție supraviețuitoare și pârâții P. M., M. A. și T. I., în calitate de fii, revenind fiecăruia câte ¼ din masa succesorală.
Prin lucrarea tehnică extrajudiciară efectuată de ., în urma măsurătorilor efectuate s-a constatat faptul că, terenul din titlul de proprietate nr. 3180/943 emis la data de 15.01.2004 în favoarea defunctului T. I. se identifică integral cu imobilul cu nr. top 112/2/4 și parțial cu imobilul cu nr. top 112/1, 112/2/1, 112/2/3, 113.
În vederea reglementării situației juridice a imobilelor, s-a propus dezmembrarea imobilului cu nr. top 112/2/3, 113 în două imobile distincte, după cum urmează: imobilul nou format având număr top nou 112/2/3/1, 113/1 casă, teren și grădină de 1040 mp și imobilul nou format având număr top nou 112/2/3/2, 113/2, teren în suprafață de 640 mp. Totodată, s-a propus dezmembrarea imobilului cu nr. top 112/1, 112/2/1 în două imobile distincte:imobilul cu nr. top nou format 112/1/2, 112/2/1/1 casă și grădină de 440 mp, imobilul cu nr. top format 112/1/2, 112/2/1/2 teren grădină de 640 mp. S-a mai propus prin lucrarea tehnică să se dispună alipirea imobilelor prevăzute cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 teren arabil curți și grădini în suprafață de 2900 mp care se identifică cu imobilul menționat în titlul de proprietate 3180/943/15.01.2004 emis în favoarea lui T. I., .,2,3/1.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, instanța a apreciat că, doar acțiunea formulată de reclamanta T. S. este întemeiată, fiind admisă după cum urmează:
In temeiul art. 42,43 din legea nr. 7/1996 a dispus dezmembrarea imobilului cu nr. top 112/2/3, 113 în două imobile distincte, după cum urmează:
- imobilul nou format având număr top nou 112/2/3/1, 113/1 casă, teren și grădină de 1040 mp
- imobilul nou format având număr top nou 112/2/3/2, 113/2, teren în suprafață de 640 mp, ambele în favoarea vechilor proprietari
- In temeiul art. 42,43 din legea nr. 7/1996
În baza art. 42, 43 din Legea nr. 7/1996 a dispus dezmembrarea imobilului cu nr. top 112/1, 112/2/1 în două imobile distincte
- imobilul cu nr., top nou format 112/1/2, 112/2/1/1 casă și grădină de 440 mp
- imobilul cu nr. top format 112/1/2, 112/2/1/2 teren grădină de 640 mp, în favoarea vechilor proprietari tabulari
În baza art. 42, 43 din Legea nr. 7/1996 a dispus alipirea imobilelor prevăzute cu nr. top 112/2/4 grădină în suprafață în suprafață de 1620 mp cu nr. top nou 112/2/3/2 grădină în suprafață de 640 mp și nr. top 112/1/2, 112/2/1/2 grădină în suprafață de 600 mp, într-un singur corp prevăzut cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 teren arabil curți și grădini în suprafață de 2900 mp
În baza art. 111 c.pr.civ. a constatat că, imobilele prevăzute de nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 teren curte și grădină în suprafață de 2900 mp se identifică cu imobilul menționat în titlul de proprietate nr. 3180/943/15.01.2004 emis în favoarea lui T. I., .,2,3/1.
În baza art. 20, 22 din Legea nr. 7/1996 a dispus înscrierea în cartea funciară a terenului prevăzut cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 curte și grădină în suprafață de 2900 mp în favoarea lui T. I., cu titlu de drept de lege.
În baza art. 20 din Legea nr. 7/1996 a dispus înscrierea în cartea funciară pe terenul prevăzut cu nr. top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 a construcției cu destinația de casă familială compusă din două camere, două holuri, bucătărie de vară și a anexelor gospodărești compuse din șură și poiată cu drept de construcție proprie a reclamantei și a defunctului T. I..
În baza art. 111 c.pr.civ., art. 659 si 669 C.civ., art. art. 1 din Legea nr. 319/1944 a constatat că, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului T. I., decedat la data de 03.03.1999, cu ultimul domiciliu în localitatea Tritenii de Jos, jud. Cluj se compune din terenul prevăzut cu nr top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 curte și grădină în suprafață de 2900 mp și din cota de ½ a parte din construcția edificată pe acest teren cu destinația de casă familială compusă din două camere, două holuri, bucătărie de vară și din anexele gospodărești compuse din șură și poiată.
În baza art. art. 659 si 669 C.civ., art. art. 1 din Legea nr. 319/1944 a constatat că, moștenitorii defunctului T. I., decedat la data de 03.03.1999, cu ultimul domiciliu în localitatea Tritenii de Jos, jud. Cluj sunt reclamanta T. S. în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții P. M., M. A. și T. I. în calitate de descendenți în cote de ¼ parte fiecare.
În baza art. 20, 22 din legea nr. 7/1996 a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului prevăzut cu nr top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 curte și grădină în suprafață de 2900 mp în cote de ¼ în favoarea reclamantei și a pârâților P. M., M. A. și T. I. cu titlu de drept moștenire.
În baza art. 20 din Legea nr. 7/1996 a dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcției cu destinația de casă familială compusă din două camere, două holuri, bucătărie de vară și din anexele gospodărești compuse din șură și poiată edificate asupra terenului prevăzut cu nr top 112/2/4, 112/1/2, 112/2/1/2, 112/2/3/2, 113/2 în cotă de 5/8 în favoarea reclamantei cu titlu de drept de construcție proprie și succesiune, precum și în cote de câte 1/8 în favoarea pârâților P. M., M. A. și T. I. cu titlu de drept moștenire.
Totodată, a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâtul – reclamant T. I.
În baza art. 274 c.pr.civ. a obligat pârâtul T. I. să plătească reclamantei suma de 687,37 lei cheltuieli de judecată, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva sentinței civile nr.1987/2013 a declarat, în termen legal, recurs paratul T. I. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și respingerea în parte a cererii și admiterea în totalitate a cererii reconvenționale, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata.
Soluția instanței de fond este nelegală raportat la probațiunea administrată la Judecătoria T..
Astfel în fața instanței de fond au fost audiați patru martori, câte doi de fiecare parte, și în plus s-au mai depus unele înscrisuri în susținerea acțiunii reconvenționale.
Deși recurentul a solicitat în mod expres instanței de fond ca martorii propuși de pârâta reconvențională T. S. și anume D. L. și C. I. să nu fie audiați ca martori fiind rude de grad prohibit, instanța a trecut peste această obiecțiune și i-a audiat pe cei doi, motivarea hotărârii instanței bazându-se în principal pe cele două declarații.
Cu privire la declarațiile numitei D. Lucreția, soră cu T. S., precum și a nepotului acesteia din urmă C. I. susține că ele nu puteau să fie obiective, iar susținerile lor trebuiau analizate mai atent, apreciind că nu sunt altceva decât niște declarații subiective, evident în susținerea celor afirmate de către reclamanta.
În ceea ce privește declarațiile martorilor propuși de recurent, B. S. și C. I., acestea nu se regăsesc aproape deloc în motivarea instanței de fond, deși acestea au fost date de persoane care nu au nici un grad de rudenie cu părțile, fiind astfel declarații obiective. Așadar dacă se vor analiza cele două declarații se va observa că ele se coroborează cu chitanțele și facturile de achiziție de materiale de construcție depuse de recurent în probațiune.
Așadar, martorul B. S. a declarat în fata instanței că " împreună cu pârâtul a fost la Pădureni pentru a-l ajuta să facă o bucătărie de vară nouă. De lucrat de la început până la sfârșit a lucrat el și pârâtul, doar atunci când s-a turnat placa i-au ajutat și surorile pârâtului. El l-a ajutat pe pârât la zidit, la turnat placa, la geamuri 0și restul a făcut dânsul. Pârâtul i-a spus că el a cumpărat materialele pentru bucătăria de vară, fierul beton l-a cumpărat tot el, iar armatura a făcut-o el. Pârâtul a cumpărat BCA și materiale noi".
Este evident pentru toata lumea că pârâtul a cumpărat materiale pentru bucătăria de vară și anexele existente, lucru care se coroborează cu facturile și chitanțele depuse în probațiune, acte din care reiese că recurentul a cumpărat aceste materiale și le-a dus la locul unde urma să se construiască anexele.
Din punctul lor de vedere susținerea instanței în sensul că B. S. a afirmat faptul că la momentul la care a ajuns la Pădureni materialele erau deja acolo, nu este un argument pentru a susține că recurentul nu a cumpărat aceste materiale. De altfel așa cum reiese din chitanțele și facturile depuse în probațiune la dosar, materialele au fost cumpărate încă din anul 1996 și duse treptat la locul unde s-au făcut construcțiile, construcții începute încă din anul 1997.
Așa cum a arătat mai sus martorul spune clar că aceste materiale au fost cumpărate de recurent, doar că nu afirmă cine le-a dus la fata locului. Mai mult, martorul afirmă și că recurentul l-a plătit pentru munca depusă.
Afirmația instanței de fond în sensul că din probele administrate nu reiese că bucătăria de vara a fost construită de pârâtul T. I., din resurse proprii, și că la edificarea acesteia au contribuit toți membrii familiei, este parțial adevărată. Astfel nu se contestă că la edificarea plăcii de beton care acoperă bucătăria de var, recurentul a fost ajutat de către surorile sale, însă așa cum reiese din declarația lui B. S., materialele pentru această construcție au fost cumpărate de către recurent din fonduri proprii, iar pe acesta din urma l-a plătit pentru munca depusă. La fel pentru munca depusă a fost plătit și martorul C. I. din fonduri proprii ale sale.
Cu privire la ghereta de beton reclamanta a recunoscut că aceasta este a recurentului și, cu toate acestea, acțiunea reconvențională a fost respinsă.
Așadar, dacă se vor înlătura declarațiile martorilor propuși de reclamantă si audiați în fața instanței de fond, ca fiind inadmisibile sau dacă nu inadmisibile, măcar ca fiind subiective, se va rămâne cu declarațiile martorilor recurentului, care se coroborează cu actele depuse în probațiune, și anume facturi și chitanțe de achiziții de materiale de construcție.
Prin întâmpinarea formulată, intimata P. M. a solicitat respingerea recursului, menținerea hotărârii de fond și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata.
Recurentul își întemeiază cererea de recurs pe dispoz art. 304 ind. 1 C.pr.
Susținerile recurentului sunt nereale, întrucât instanța, în considerentele sentinței atacate, examinează depozițiile acestor martori, aceste probe nefiind de natură a schimba soluția dată pe aspectul cerut prin cererea reconvențională, ceea ce înseamnă că nu erau hotărâtoare în dezlegarea pricinii.
Recurentul este în eroare atunci când susține opoziția sa cu prilejul audierii martorilor propuși de reclamanta T. S., în ședința din 15.05.2013.
Cererea de probațiune a fost formulată de reclamanta T. S. în fața instanței, în prezenta pârâtului recurent T. I., termen la care nu s-a opus admiterii probei.
Art. 189 pct. 1 C.pr.civ stabilește imposibilitatea audierii ca martor a rudelor și afinilor până la gradul III inclusiv, ci numai dacă partea interesată a ridicat obiecții în privința audierii sau nu a cunoscut legătura de rudenie.
A.. 2 al aceluiași art. 189 C.pr.civ, prevede o excepție atunci când stabilește că părțile pot conveni expres sau tacit să fie ascultați martori și persoanele prevăzute în alin. 1.
Or, nu poate fi primită susținerea recurentului, el cunoscând că martorii propuși de reclamantă sunt mătușa și vărul lui.
În acest context, administrate fiind probele testimoniale, depozițiile martorilor D. Lucreția și C. I. urmează a se considera o probă valabilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata T. S. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând motivele arătate și în întâmpinarea formulată de intimata P. M..
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a probelor de la dosar, tribunalul reține următoarele:
Motivul de recurs cu privire la audierea unor martori prohibiți de lege este nefondat. La termenul din 20 februarie 2013, în prezența recurentului și după punerea în discuția părților a probelor propuse, prima instanță a încuviințat proba cu martorii B. S. și C. I., propuși de către reclamantă. Pârâtul personal a declarat că este de acord cu probele solicitate de către reclamantă. La rândul său a solicita încuviințarea în vederea audierii a martorilor C. I. și D. Lucreția, conform încheierii de ședință. Prin încheierea de ședință din 15 mai 2013 s-a procedat la îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea din 15.05.2013 în sensul că martorii propuși de către reclamantă sunt D. Lucreția și C. I., iar martorii propuși de pârât sunt B. S. și C. I..
Deși martorii au fost propuși la termenul din 20 februarie 2013, în prezența pârâtului care cunoștea că martora propusă de reclamantă este sora acesteia, nu s-a opus audierii nici la termenul din 3.04.2013, doar la 15 mai 2013.
Potrivit dispozițiilor art.189 Cod de procedură civilă, nu pot fi ascultați ca martori rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv. Potrivit alin.2, părțile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori și persoanele prevăzute la alin.1 pct.1și 2. Martora este sora reclamantei și mătușa pârâtului.
Prin urmare, aceste dispoziții permit audierea rudelor, dacă partea adversă consimte expres sau tacit la audiere. În cauză, pârâtul recurent a consimțit expres la audiere. În aceste condiții nu mai poate invoca ulterior gradul de rudenie al martorului în funcție de declarațiile acestuia.
În ceea ce privește construirea de către recurent a bucătăriei de vară, a grajdului și cotețului de porci și găinarului, din depozițiile martorilor audiați în cauză reiese următoarele:
Martorul C. I., vecin cu recurentul arată că în cursul anului 2000 pârâtul l-a chemat să-i repare un jgheab la casa din Pădureni. A stat acolo o zi sau o jumătate de zi, ocazie cu care acesta i-a arătat grajdul, cotețul și locul unde își pune porumbul, menționând că intenționează să-și construiască și o casă. Pârâtul i-a spus că el a construit anexele, că în viitor intenționează mai construiască În casa existentă la Pădureni locuia mama pârâtului. Martorul nu a văzut materiale depozitate sau transportat de pârât și nici nu a mai fost de atunci la imobilul în cauză. La discuțiile despre anexe și construcții nu a asistat și mama pârâtului.
Martorul B. S., alt vecin al pârâtului,a fost împreună cu pârâtul la Pădureni unde l-a ajutat la ridicarea unei bucătării de vară, ridicată în locul unei vechi care a fost demolată. La ridicarea bucătăriei martorul arată că a lucrat doar el și pârâtul, iar la turnarea plăcii au participat și surorile acestuia. Din spusele pârâtului martorul știe că acesta a cumpărat materialele cu banii săi, iar la momentul la care au discutat acest aspect nu erau de față și alte persoane. Ambii martori au fost plătiți de pârât. Din analiza acestor declarații, contrar susținerilor recurentului nu reiese că a cumpărat materialele din banii săi și nici că a contribuit exclusiv la edificarea anexelor, iar majoritatea informațiilor le știu din spusele pârâtului recurent.
Martora D. Lucreția a arătat că grajdul a fost ridicat încă când trăia soțul reclamantei, iar pentru bucătărie pârâtul a cumpărat materiale din banii dați de reclamantă. Două uși și un geam de la bucătăria de vară au fost cumpărate de nepoata reclamantei, dar din banii acesteia. De altfel acest aspect este recunoscut de pârât în interogatoriu. Edificarea bucătăriei s-a făcut de pârât, care era meseriaș și de membrii familiei care l-au ajutat. Cotețul de porci a fost făcut de pârât după ce a stricat un șopron de la care a folosit fierul. În fine, beciul a fost început de către pârât, dar nu a fost terminat, reclamanta apelând la altcineva pentru terminare. Reclamanta a vândut teren și a dat pârâtului bani pentru materiale.
Martorul C. I. arată că bucătăria de vară a fost ridicată în urmă cu 10 ani, iar la ridicarea acesteia au lucrat pârâtul, fiul lui P. M. și M. A.. Nu a fost angajat meșter pentru bucătărie, pârâtul fiind constructor. Înainte de . judecată pârâtul i-a spus martorului că a făcut baia, a instalat dușul și a racordat la apă bucătăria. Martorul l-a văzut pe pârât lucrând la cotețul de porci, dar nu știe cine a cumpărat materialele.
Din coroborarea probelor administrate în cauză reiese, așa cum corect a reținut prima instanță că la edificarea bucătăriei de vară, beciului, cotețului au contribuit toți membrii familiei. Materialele au fost cumpărate cu banii dați de reclamantă pârâtului. Faptul că unora dintre martori pârâtul le-a spus că el a cumpărat materialele sau că a edificat singur anexele nu prezintă relevanță atâta timp cât aceste susțineri nu sunt dovedite. În mod corect a ținut prima instanță cont și de depozițiile martorilor propuși de către reclamantă atâta timp cât acestea se coroborează cu celelalte probe administrate. Depozițiile martorilor propuși de către pârât nu sunt suficiente prin ele însele să formeze convingerea instanței că acesta este cel care a construit în întregime, cu contribuție exclusivă anexele. De altfel, percepție personală a fost doar cu privire la bucătăria de vară în ceea ce-l privește pe martorul B., cu privire la restul construcțiilor martorii știind doar ce le-a spus pârâtul.
Prin urmare, concluziile primei instanțe cu privire la bucătăria de vară, coteț, beci sunt legale și temeinice. În ceea ce privește ghereta metalică existența acesteia și dreptul pârâtului cu privire la acesta a fost recunoscut de reclamantă în interogatoriu.
În aceste condiții, față de recunoașterea reclamantei, tribunalul apreciază că sentința este nelegală.
Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 și 304 1 Cod de procedură civilă va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată că privire la soluția dată cererii reconvenționale pe care o va admite parte și va constata că ghereta din beton constituie bunul propriu al pârâtului reclamant reconvențional T. I..
În temeiul disp.art.274 Cod de procedură civilă va obliga reclamanta T. S. să plătească pârâtului reclamant reconvențional suma de 21,3 lei cu titlu de taxă de timbru și timbru judiciar, aferente cererii reconvenționale.
Restul dispozițiilor sentinței recurate vor fi menținute.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă va obliga intimații T. S., P. M. și M. A. să plătească recurentului 10,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, taxă de timbru și timbru judiciar. Și va compensa onorariile avocațiale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de T. I. împotriva sentinței civile nr. 1987 din 10.07.2013, dosar nr._ a Judecătoriei T., pe care o modifică în parte astfel că:
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul T. I. în contradictoriu cu pârâții T. S., P. M., M. A. și, în consecință: constată că ghereta din beton constituie bunul propriu al pârâtului reclamant reconvențional T. I..
Obligă reclamanta T. S. să plătească pârâtului reclamant reconvențional suma de 21,3 lei cu titlu de taxă de timbru și timbru judiciar.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Obligă intimații T. S., P. M. și M. A. să plătească recurentului 10,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, taxă de timbru și timbru judiciar. Compensează onorariile avocațiale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2014.
Președinte, F. S. B. | Judecător, A.-S. S. | Judecător, D. T. |
Grefier, D. I. D. |
Red/Dact.SS
3 ex.31.03.2014
Jud. Fond. O. G. O.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 6233/2014. Tribunalul CLUJ | Anulare act. Decizia nr. 198/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
