Fond funciar. Decizia nr. 681/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 681/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 390/242/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 681/R/2014
Ședința publică din 15 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. C.
JUDECĂTOR A.-S. S.
JUDECĂTOR D. T.
GREFIER G.-C. Ț.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta recurentă P. R. VALENI împotriva Sentinței civile nr. 315/18.07.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimații C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BELIS, C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei, avocat H. Banhegyesi și reprezentantul intimatei C. locală, avocat I. M., lipsă fiind C. județeană.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursul este declarat în termen legal.
La data de 10 octombrie 2014, prin registratura instanței s-a depus la dosar întâmpinare din partea Comisiei locale, prin care solicită respingerea recursului.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta recurentei.
Reprezentanta recurentei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar o . înscrisuri, pe care le comunică și reprezentantului intimatei.
Se depun la dosar de către reprezentanții părților dovezile cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial și se arată că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul admiterii acțiunii formulate și precizate, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs. Pe fond, arată că excepția inadmisibilității nu a fost pusă în discuție, nerespectându-se principiul contradictorialității. De asemenea, precizează că din CF datat 08.12.1948, depus la dosarul cauzei, rezultă că la nivelul anului 1948 recurenta era proprietară pe acest teren.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele detaliate în cuprinsul întâmpinării. În privința cheltuielilor de judecată, arată că le va solicita pe cale separată. Pe fond, arată că recurenta nu avea în proprietate imobilul în anul 1945. Din inventarul comunei, din 30.01.1949, la punctul 2 se reține că CF 163 a fost expropriat în baza Reformei Agrare.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 315/18.07.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., s-a respins cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanta P. REFORMATĂ VĂLENI, în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR B. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Primăria Comunei B. sub nr. 2003/28.11.2005 (f. 4) pârâta P. Reformată Văleni a solicitat în temeiul Legii nr. 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 129,5 ha teren, din care suprafața de 9,20 ha pădure. În susținerea cererii sale reclamanta a înțeles să se folosească de extrasul CF 163 Văleni.
Prin adresa nr. 2003/12.04.2006 (f. 15) pârâta C. Locală B. a solicitat reclamantei un extras CF tradus și actualizat, precum și schițe de amplasament ale terenurilor solicitate spre reconstituire.
Prin adresa nr. 34/01.04.1998 (f. 20) Consiliul Local Călățele a înaintat Comisiei Locale B. dosarul Bisericii Reformate Văleni care solicita spre reconstituire pădure în baza Legii nr. 169/1997, cererea de reconstituirea fiind atașată (f. 21).
Prin adresa nr. 50/05.06.2007 (f. 23) C. Locală B. a solicitat reclamantei să comunice situația și suprafața terenurilor solicitate spre reconstituire și primite.
Prin Titlul de proprietate nr. 2 eliberat la data de 19.11.2002 (f. 27) în favoarea reclamantei a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 9 ha 2000 mp în fond forestier.
De la acest moment nu au mai fost efectuate ale lucrări în dosarul de fond funciar.
Prin răspunsul la obiecțiuni și completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de exp. G. T., V. F. și M. M. T. (f. 239-245), s-a stabilit că suprafață de 9 ha 2000 mp menționată în Titlul de proprietate nr. 2 eliberat la data de 19.11.2002 se suprapune integral peste amplasamentul în suprafață de 129,5 ha prezentat ca reprezentând teren liber în raportul de expertiză (f. 167-201)., fiind astfel refăcut planul de situație propus pentru reconstituire, cu indicarea suprafeței deja atribuită prin CF (anexa 3, f. 245).
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de exp. G. T., V. F. și M. M. T. (f. 167- 201) a fost identificat terenul în suprafață de 129,5 ha ca reprezentând pășune, pădure sau fânaț, înscrisă în CF 163 Văleni și s-a stabilit, pe baza informațiilor puse la dispoziție de reprezentanții Primăriei Comunei B., că terenul este liber din punct de vedere juridic, pe el nu se află edificate construcții, fiind posibilă reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei.
Pârâta C. Locală B. nu a depus la dosar inventarul de care se prevalează.
Analizând îndreptățirea reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 22 din Legea nr. 18/1991, republicată, potrivit căruia de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază unitățile de cult recunoscute prin lege: centrul eparhial, centrele eparhiale, protoieriile, parohiile, filialele din mediul rural și urban (art. 22 alin. 6 lit. a-e) și schiturile și mănăstirile (art. 22 alin. 1, 3 și 5).
Potrivit art. 22 alin. 4 din același act normativ, dispozițiile art. 9 din lege care prevăd procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, sunt aplicabile și în cazul unităților de cult.
Trebuie menționat și faptul că textul art. 22 din Legea nr. 18/1991 reglementează reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unităților de cult în mod diferit, după cum zona în care se află terenurile ce au aparținut acestora a fost sau nu cooperativizată.
Dispozițiile art. 22 din legea fondului funciar sunt aplicabile însă doar în cazul în care terenurile au fost preluate cu respectarea dispozițiilor legale. În cazul în care preluarea terenurilor s-a făcut abuziv, fie de către cooperativa agricolă de producție (în cazul zonelor cooperativizate), fie de către stat (în cazul zonelor necooperativizate), procedura de restabilire a dreptului de proprietate este cea prevăzută de OUG 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.
Retrocedarea către foștii proprietari a unor imobile deținute de diferite comunități (organizații, culte religioase) ale cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, este reglementată prin OUG nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale.
De menționat că toate aceste dispoziții legale și acte normative era în vigoarea la data formulării de către reclamantă a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 247/2005.
. fost cooperativizată, una dintre condițiile enumerate de art. 22 din Legea nr. 18/1991 fiind aceea că, în cazul zonelor necooperativizate, titularul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate trebuie să dovedească împrejurarea că terenul ce face obiect al reconstituirii se afla, la data în vigoare a legii, în proprietate statului și în administrarea primăriilor și că acesta este liber la data solicitării.
Ca procedură de reconstituire a dreptului de proprietate, art. 22 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată prevede că cererea de reconstituire se adresează primăriilor, iar reconstituirea dreptului de proprietate se face prin ordin al prefectului, din terenurile aflate la data intrării în vigoare a legii n patrimoniul CAP (zone cooperativizate), respectiv din terenurile proprietate de stat (zone necooperativizate).
În fine, alin. 3-6 din art. 22 din Legea nr. 18/1991, republicată, introduse prin art. I pct. 11 din Legea nr. 169/1997 prevăd suprafețele maxime asupra cărora se poate reconstitui dreptul de proprietate, în limita suprafețelor pe care le-au avut în proprietate.
Structurile reprezentative ale unităților de cult, care au avut în proprietate suprafețe de teren agricol, ce au fost preluate de stat sau de fostele cooperative agricole de producție beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, în limitele prevăzute de alin. 1 al art. 23 din Legea nr. 1/2000.
Prin art. I pct. 21 al Titlului VI al Legii nr. 247/2005, în vigoare la data formulării de către reclamantă a cererii de reconstituire, a mai fost introdus un caz de reconstituire – art. 23 alin. 1² din Legea nr. 1/2000, la care a făcut trimiterea pârâta C. Județeană Cluj în răspunsurile la interogatoriu. Acest text este prevăzut în favoarea unităților de cult care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate până la . legii (reclamantei i-a fost eliberat titlul de proprietate ulterior și nu anterior), dar au avut în proprietate suprafețe mai mari, în sensul că beneficiază de întreaga suprafață deținută în 1945.
Acest articol nu exclude însă condițiile enumerate în art. 22 din Legea nr. 18/1991 și care au fost enunțate anterior.
În ședința publică din data de 16.01.2014 instanța a pus în discuția părților și a solicitat reclamantei să depună la dosar note scrise și înscrisuri cu privire la modalitatea de predare și preluare de către Statul Român a terenurilor în litigiu, pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, tocmai pentru a verificare dacă îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 22 din Legea nr. 18/1991, respectiv dacă preluarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale sau s-a făcut abuziv, caz în care nu sunt incidente legile funciare.
Prin Notele de ședință depuse la dosar la data de 25.02.2014 (f. 128), fără a depune la dosar vreun înscris, reclamanta a menționat că nu poate preciza un act normativ sau de altă natură de preluare a terenurilor, însă are posibilitatea de a indica perioada 1949-1962 în care au avut loc preluări fără niciun titlu, așa cum susțin enoriașii mai în vârstă. Prin analogie cu un alt litigiu pe care l-a avut, a apreciat că toate terenurile și nr. topografice din CF 163 Văleni s-ar fi regăsit în proprietatea CAP. Preluarea abuzivă și deposedarea a avut loc fără titlu, în jurul anilor 1962.
Cum reclamanta nu a făcut dovada preluării în mod legal a terenurilor înscrise în CF 163 Văleni al căror proprietar tabular susține că este, instanța va reține că în speță nu poate fi vorba de u caz de reconstituire în temeiul legilor fondului funciar, ci a celorlalte acte normative anterior enunțate.
Pe de altă parte, nici împrejurarea că terenul ce face obiect al reconstituirii se afla, la data în vigoare a legii, în proprietate statului și în administrarea Primăriei Comunei B. nu a fost făcută, singura certitudine fiind aceea că terenul este liber la data solicitării.
Față de toate considerentele de fapt și de drept expuse, raportat la toate probele administrate în cauză, instanța a constatat că cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamantă nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.
S-a menționat că reclamantei nu-i este adusă vreo atingere în sensul art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului întrucât au fost emise acte normative care să prevadă modalitatea de reconstituire/restabilire a dreptului de proprietate, atât în ipoteza unei preluări legale de către stat a terenului (legile fondului funciar), cât și în cazul unei preluări abuzive (OUG 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România), precum și în privința retrocedării către foștii proprietari a unor imobile deținute de diferite comunități (organizații, culte religioase) ale cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (OUG nr. 13/1998), însă calea aleasă de către reclamantă nu a fost cea legală câtă vreme susține că terenurile în litigiu au fost preluate abuziv de către stat și nu a făcut dovada unei preluări legale.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs P. Reformată Valeni, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Apreciază hotărârea ca nelegală și netemeinică întrucât instanța de fond a considerat acțiunea ca inadmisibilă, fără a se pune în discuție această excepție, astfel încât s-a încât s-a încălcat principiul contradictorialității și a dreptului la apărare.
Actele normative, reținute de instanța de fond care ar fi trebuit să stea la baza pretențiilor formulate, respectiv OUG nr. 94/2000 și OUG nr. 13/1998, nu sunt aplicabile, întrucât, obiectul acestor acte normative au în vedere imobile terenuri în intravilan, respectiv clădiri cuprinse în anexa OUG nr. 13/1998.
Legile fondului funciar se referă nu doar la preluări legale, iar art. 22 din Legea nr. 18/1991 face referire la reconstituirea dreptului de proprietate și în zone necooperativizate. Deși s-a reținut că zona B.-Bălcești nu a fost cooperativizată, s-a dovedit că cu privire la un alt teren situat în această zonă nu s-a reconstituit dreptul de proprietate, terenul se află la dispoziția Comisiei Locale, calea aleasă fiind corectă.
C. Locală B. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, arătând că soluția a fost respinsă ca neîntemeiată și nicidecum ca inadmisibilă.
Recurenta nu a făcut dovada că terenul solicitat a fost preluat în mod legal sau în mod abuziv după data de 06.03.1945.
Actele dosarului fac dovada faptului că recurenta nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate. . fost cooperativizată, astfel încât terenul nu a făcut parte din patrimoniul CAP. reclamanta nu a făcut dovada că după . Legii nr. 95/1925, s-ar fi menținut neschimbate drepturile sale patrimoniale existente în anul 1913. . terenului în litigiu dobândit prin reforma agrară.
Analizând recursul din prisma motivelor invocate și acelor de ordine publică, instanța îl va respinge pentru următoarele considerente:
Temeiul pretențiilor formulate îl constituie cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamantă în temeiul Legii nr. 247/2005, prin care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 129, 5 ha, înscris în CF 163 Văleni.
Instanța de fond a reținut că în baza probațiunii administrate că terenul înscris în CF 163 Văleni este liber.
Potrivit extrasului de CF, proprietar tabular este menționat cu înscriere din anul 1913 Eclesia Reformată din Văleni.
Instanța de fond a reținut că apărările Comisiei Locale în legătură cu dreptul de proprietate care ar aparține intimatei nu sunt probate, întrucât nu există depus la dosar inventarul de care se prevalează pârâta. Este real că instanța de fond a cercetat pretențiile recurentei prin prisma mai multor acte normative, reținând într-adevăr că dispozițiile Legii nr. 18/1991 nu sunt aplicabile.
Instanța de fond a făcut referire la alte acte normative în intenția de a răspunde pretențiilor formulate în raport de mențiunea din CF, precum și a drepturilor reclamantei în raport de art. 1 Protocol 1 CEDO.
În fața instanței de recurs, s-a depus inventarul bunurilor Comunei B., iar la poziția 2, cu privire la Comuna B. . identificat în proprietatea acestei localități un teren cu o suprafață de 273 ha, Izlaz, teren înscris în CF 163 Văleni, dobândit în urma reformei agrare prin expropriere.
Inclusiv în extrasul CF aflat în copie și emis în anul 1948, este menționată exproprierea realizată în baza reformei agrare din Transilvania a imobilelor înscrise în această carte funciară.
Coroborând cele două înscrisuri, se poate aprecia că reclamanta nu mai deține dreptul de proprietate asupra terenului solicitat, chiar dacă în CF este menționată în continuare ca și proprietar.
Trebuie reținut pe de altă parte că dreptul de proprietate se dobândește și fără înscrierile în CF dacă este dobândit prin expropriere așa cum prevede art. 26 din Decretul –Lege 115/1938.
Fiind probată, așadar, calitatea de proprietar asupra terenului solicitat în favoarea unei alte persoane, drept dobândit anterior instaurării regimului comunist, în mod corect s-a reținut că reclamanta nu a justificat pretențiile sale.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod proc. civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de P. Reformată Valeni împotriva Sentinței civile nr. 315/18.07.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. Reformată Valeni împotriva Sentinței civile nr. 315/18.07.2014, pronunțată în dosar nr. 390/ 242/2012 al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2014.
Președinte, D. C. | Judecător, A.-S. S. | Judecător, D. T. |
Grefier, G.-C. Ț. |
G.Ț. 15 Octombrie 2014
Red. D.T./ dact.O.A.
2 ex/23.10.2014
Jud.fond – S. J. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 351/2014. Tribunalul CLUJ | Ordin de protecţie. Decizia nr. 186/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
