Obligaţie de a face. Decizia nr. 43/2014. Tribunalul CLUJ

Decizia nr. 43/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 5952/211/2006

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DECIZIE Nr. 43/2014

Ședința publică de la 15 Ianuarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C.-A. C.

Judecător C.-V. B.

Grefier G. P.

S-a luat spre examinare, în vederea pronunțării, apelul promovat de către reclamantul M. C. N. în contra Sentinței civile nr._ din 06.11.2008 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.-N., precum și apelul promovat de către intervenientul accesoriu P. R. în contra Încheierii din 04.01.2007 și în contra Sentinței civile nr._ din 06.11.2008 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.-N., privind și pe intimatul pârât H. D., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 8 ianuarie 2014, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare in judecată inregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. sub nr._ , precizată ulterior, reclamantul M. C.-N. in contradictoriu cu paratul H. D. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea la încadrarea în prevederile AC nr. 1830/2004 pentru imobilul situat in C.-N. .. 14 A, cu cheltuieli de judecată. (f. 2 și 79).

In fapt se arată că pârâtul nu a respectat prevederile AC nr. 1830/2004 pentru extindere locuinta familiala, construind un imobil nou pe fundatii de beton armat, zidarie BCA, in regim de inaltime P+E+M. Se arată că deși prin procesul-verbal nr. 181/10.101.2005 s-a dispus sistarea lucrărilor si . obținerea unei autorizatii de construire, la verificarile ulterioare s-a constatat că pârâtul nu s-a conformat.

In drept, art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991 rep.

Prin intâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că lucrările de construcție efectuate au făcut obiectul unei inspecții efectuate de către I.J.C.L.P.U.A.T in septembrie 2005, fiind intocmit un proces – verbal in care nu s-au constatat neconformități. Se mai arată că a fost respectată autorizatia de construire. (f. 16).

In probatiune s-au depus: raport de expertiza extrajudiciara, AC nr. 1830/2004, proces-verbal nr. 181/2005, memoriu tehnic de rezistentă, planuri, schite.

La termenul din 09.11.2006 s-a depus cerere de interventie in interes propriu formulată de terțul P. R.. (f. 31).

In fapt se arată că pârâtul s-a extins cu construcția pe terenul proprietatea tertului, că a efectuat lucrări de construire neautorizate.

La termenul din data de 04.01.2007 a fost încuviințată în principiu cererea de intervenție, fiind totodată disjunsă și suspendată. (f. 58).

Același terț a formulat cererea de intervenție in interesul reclamantului (f. 62, 65, 66).

Cererea de intervenție accesorie a fost respinsă de instanță având în vedere că se invocă drepturi proprii, se tinde la schimbarea obiectului cererii principale fiind vorba de reiterarea solicitărilor din cererea de intervenție în interes propriu. (f. 181).

Prin sentința civilă nr._/2008, Judecătoria C.-N. a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul M. C.-N. în contradictoriu cu paratul H. D. .

A obligat pârâtul să se încadreze in prevederile Autorizatiei de construire nr. 1830/2004 in privinta imobilului situat in C.-N. .. 14 A potrivit expertizei intocmite de expert ing. T. C. cap. VI. lit. a, b, c, d, e.

A stabilit termen pentru conformarea pârâtului la obligațiile dispuse mai sus, 60 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A respins cererea de interventie în interesul reclamantului formulată de pârâtul P. R..

A obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 8, 80 lei cheltuieli de judecată.

In considerentele sentinței, instanța a reținut că prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției nr. 181 încheiat la data de 10.10.2005, s-a reținut în sarcina pârâtului fapta prev. de art. 26 lit. b din legea nr. 50/1991, prin aceea că nu a respectat prevederile A.C. nr. 1830/2004, construind un imobil nou, lucrările fiind in curs de executare. Ca măsuri, s-a dispus oprirea lucrărilor și . obținerea autorizatiei de construire. (f. 7).

Potrivit referatului intocmit la data de 26.06.2006, pârâtul nu a procedat la . pentru care s-a propus sesizarea instanței. (f. 5)

In cauză s-au efectuat două expertize (f. 187-197 și 223-237; 253-256) de specialitate din care a rezultat că există abateri de la proiectul autorizat în ceea ce privește compartimentările interioare, golurile ferestrelor. Instanța va lua în considerare expertiza efectuată de ing. T. C. dat fiind faptul că expertul identifică și precizează in ce constau aceste abateri de la proiect.

Astfel, potrivit expertizei întocmite de expert ing. T. C. construcția realizată de pârât în C.-N. .. 14 A nu respectă proiectul autorizat, existând neconcordanțe între acesta și situația de la fața locului, după cum urmează:

a) la demisol dimensiunile camerelor nu corespund cu cele autorizate, s-au construit pereți noi, iar unii nu s-au executat ;

b) la parter, nu s-a executat unul din pereți, iar ferestrele au altă dimensiune decât cea autorizată;

c) la etaj, s-a mărit terasa de pe fațada S-E, s-au executat balcoane pe fațada N-E și s-au modificat dimensiunile geamurilor;

d) la mansardă s-a mărit terasa la fațada S-E s-a executat un balcon pe fațada N-E și s-au modificat dimensiunile geamurilor;

Expertul precizează că toate acestea au dus la unele modificări ale fațadei. (f. 226).

Referitor la dispozițiile legale aplicabile speței, instanța a reținut că potrivit disp. art. 32 din Legea nr. 50/1991 rep., în situația in care persoanele sanctionate contraventional care nu se conformează in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz: incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei ori desfiintarea constructiilor realizate nelegal. Legea mai prevede ca în cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a masurilor dispuse.

In cauză instanța a reținut că s-a făcut dovada nerespectării autorizatiei de construire și că până în prezent pârâtul nu a intrat in legalitate in privinta lucrărilor efectuate și neautorizate.

De asemenea, instanța a mai reținut netemeinica apărărilor pârâtului, care a susținut că la un control al Inspectiei in construcții nu s-a constatat neregularitatea construcției față de proiectul autoriza, din moment ce ambii experti in construcții au constatat neregularități și în plus au fost confirmate și susținerile reclamantului în sensul că este vorba de o construcție nouă și nu de o extindere cum prevede autorizatia, expertul T. C. a precizat că in speță construcția este o clădire nouă, care a fost extinsă peste clădirea veche din cărămidă ce a fost demolată. (f. 226 pct. VII . 4). In rest pârâtul nu a invocat alte neregularități ale procesului-verbal.

Prin urmare in baza disp. art. 32 al. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991 rep. a obligat pârâtul să se încadreze in prevederile Autorizatiei de construire nr. 1830/2004 in privinta imobilului situat in C.-N. .. 14 A potrivit expertizei intocmite de expert ing. T. C. cap. VI. lit. a, b, c, d, e.

In baza disp. art. 32 al. 2 din Legea nr. 50/1991 rep. A stabilit termen pentru conformarea pârâtului la obligațiile dispuse mai sus, 60 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

In baza disp. art. 274 Cod procedură civilă a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 8, 80 lei cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar. (f. 3 și 4).

Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul M. C.-N. și intervenientul P. R..

Prin apelul formulat, reclamantul M. C. – N. a solicitat schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii de obligare a pârâtului H. D. să se încadreze în prevederile Autorizației de Construire nr. 1830 din 09.12.2004 pentru imobilul situat în Clui-N., Colonia Becas nr. 14 A atât potrivit expertizei întocmite de expert inginer T. C. cap. VI lit. a, b, c, d, e, cât și în ceea ce privește amplasarea construcției si organizarea parcelei, respectiv respectarea retragerilor față de limitele de proprietate (în special cea de la frontul străzii și cele laterale) de 7,50ni și 5,60 m față de axele celor două drumuri.

În motivarea apelului arată următoarele:

Consideră că această sentință este netemeinică și nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii la starea de fapt și de drept dedusă judecății, precum și cu interpretarea superficială și eronată a materialului probator.

Astfel, apreciază că instanța de fond a procedat la o cercetare insuficientă a stării de fapt, respingând în mod nejustificat probele solicitate în vederea lămurii cauzei sub toate aspectele, respectiv a clarificării tuturor încălcărilor Autorizației de Construire nr. 1830 din 09.12.2004, pentru imobilul situat în C.-N., Colonia Becaș nr. 14 A, îndeosebi în ceea ce privește amplasarea construcției și organizarea parcelei, respectiv respectarea retragerilor față de limitele de proprietate (în special cea de la frontul străzii și cele laterale) de 7,50m și 5,60 m față de axele celor două drumuri.

Prin respingerea netemeinică și nelegală a solicitării de completare a probațiunii formulată la termenul din 18.09.2008, precum și prin interpretarea superficială și eronată a materialului probator existent la dosarul cauzei instanța de fond a reținut doar incălcări legate de execuția în fapt a obiectivului autorizat, fără a se cerceta aspectul esențial al amplasării construcției și al organizării parcelei, respectiv respectarea retragerilor față de limitele de proprietate (în special cea de la frontul străzii și cele laterale) de 7,50m și 5,60m față de axele celor două drumuri.

De altfel, instanța de fond nici măcar nu a făcut referire la acest aspect esențial în cuprinsul hotărârii, cu toate că a insistat cu prioritate atât prin obiecțiunile la raportul de expertiză, cât și prin cererea de completare a probațiunii, precum și în concluziile scrise.

Deși cele două raporturi de expertiză efectuate în cauză coincid sub anumite aspecte, sub alte aspecte sunt neconcordante și nu lămuresc pe deplin situația de fapt.

Expertul M. M. reține că această nouă construcție nu constituie o extindere a unei construcții vechi, precum și că suprafața desfășurată și CUT-ul nu corespund proiectului vizat spre neschimbare., in timp ce expertul T. C., deși reține că este vorba despre o clădire nouă, apreciază că aceasta a fost extinsă peste clădirea veche din cărămidă, care a fost dărâmată (afirmație contradictorie din moment ce nu poate fi extins ceva ce nu există). Totodată, expertul arată că unele dintre lucrările prevăzute în proiectul vizat spre neschimbare nu au fost executate.

Apreciază așadar că niciunul din cele două raporturi de expertiză (nici separat și nici coroborate) nu clarifică pe deplin situația de fapt, în special următoarele aspecte: numărul corpurilor de clădire existente pe teren, respectiv a construcțiilor existente la momentul întocmirii proiectul pentru AC; respectarea coeficienților POT și CUT aprobați (7,60%, respectiv 0,2); problema amplasamentului și a organizării parcelei, respectiv dacă se respectă retragerile față de limitele de proprietate.

Din aceste considerente a apreciat că se impune cu necesitate completarea probațiunii in sensul solicitat și in fața primei instanțe. Este de părere că sentința atacată, întemeiată doar pe nerespectările evidențiate în raportul de expertiză judiciară efectuat de expert tehnic ing. T. C., este netemeinică și nelegală, fiind omisă cea mai importantă nerespectare - amplasamentului și organizarea parcelei.

Consideră că nici raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză de expert tehnic ing. T. C. și nici răspunsul acestuia la obiecțiunile formulate de ambele părți nu sunt de natură a lămuri pe deplin obiectul prezentei cauze.

In primul rând, raportul nu este clar în privința corpurilor de clădire existente atât la momentul controlului din 2005, cât și la momentul efectuării raportului de expertiză pe terenul proprietatea pârâtului, situat în Colonia Becaș nr. 14 A. Din fotografia nr. 2 din raportul de expertiză, precum și din celelalte fotografii existente la dosarul cauzei (în special fotografia nr. 3 din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar ing. M. M.) rezultă cu certitudine că pe teren se află două corpuri de clădire: corpul construcției nou edificate, care este independent față de corpul la care trebuia să se raporteze AC nr. 1830/2004.

De fapt, noua construcție nu s-a extins pe suportul construcției de bază, existente și in prezent, iar planul de situație care a stat la baza emiterii AC este incorect întocmit, cu poziționarea casei inițiale mult translatată spre limita parcelei din partea sudică, determinând emiterea autorizației pe o situație inexistentă sau cu repere "false". După cum am arătat și în obiecțiunile la raportul de expertiză, reperele de referință la care s-a raportat autorizația de construire vizat un alt corp (extratabular) cu o funcțiune și destinație inițială de șopron sau magazie.

Concluzia este aceea că la momentul întocmirii documentației pentru AC pe teren existau două corpuri de clădire: un șopron/magazie, actualmente desființată, și o locuință familială, existentă și în prezent.

În răspunsul la obiecțiuni, expertul a arătat că a făcut referire la o clădire veche din planșa Al a documentației AC, planșă care nu poartă ștampila "vizat spre neschimbare". Totodată, a precizat că această construcție veche, demolată "putea fi cea menționată în memoriul tehnic", fără însă a lămuri cu certitudine acest aspect.

În al doilea rând, expertul nu a clarificat problema respectării coeficienților POT și CUT aprobați (7,60%, respectiv 0,2). Deși a insistat cu prioritate asupra acestui aspect odată cu formularea obiecțiunilor la raportul de expertiză, expertul nu a menționat nimic despre aceasta în răspunsul său la obiecțiuni. Existând două construcții pe parcelă, acești coeficienți au alte valori decât cele avizate, așa cum a concluzionat expertul tehnic judiciar ing. M. M. în primul raport efectuat în cauză.

În al treilea rând, nu s-a clarificat problema amplasamentului și a organizării parcelei, respectiv dacă se respectă retragerile față de limitele de proprietate (în special cea de la frontul străzii și cele laterale). Deși a ridicat aceasta obiecțiune, expertul nu a lămurit cum a determinat, fără efectuarea unor măsurători, respectarea amplasamentului din planul vizat spre neschimbare, și, în special, dacă se respectă retragerile de 7,50 m și respectiv 5,60m față de axele celor două drumuri, precum și dimensiunile gabaritice ale construcției Insistăm cu prioritate asupra acestui aspect, având în vedere că prin dezvoltarea dinamică a construcțiilor (cu dotările specifice) se determină realizarea accelerată a elementelor infrastructurii rutiere prin supralărgiri și regularizări ale drumurilor existente, ce pot avea consecințe negative asupra circulației, asupra dezvoltării potențialului urbanistic, asupra intervențiilor în caz de urgență precum și asupra utilajelor de colectare a reziduurilor menajere.

Pentru toate aceste motive, consideră că se impune admiterea apelului declarat împotriva sentinței civile nr._ din 06.11.2008, pronunțată de Judecătoria C.-N. în dosarul cu nr. sus-menționat, și, în consecință, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii de obligare a pârâtului H. D. să se încadreze în prevederile Autorizației de Construire nr. 1830 din 09.12.2004, pentru imobilul situat în C.-N., Colonia Becaș nr. 14 A atât potrivit expertizei întocmite de expert inginer T. C. cap. VI lit. a, b, c, d, e, cât și în ceea ce privește amplasarea construcției și organizarea parcelei, respectiv respectarea retragerilor față de limitele de proprietate (în special cea de la frontul străzii și cele laterale) de 7,50m și 5,60 m față de axele celor două drumuri, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

mitrof.

ÎN D.: art. 295, 296 C.pr.civ.

Prin apelul formulat, intervenientul P. R. a solicitat desființarea încheierii din 04.01.2007 în ceea ce privește disjungerea cererii sale de intervenție voluntară principală și desființarea Sentinței Civile nr._/2008, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în vederea judecării împreună a cererii introductive a Municipiului C.-N. și a cererii de intervenție în interes propriu, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial, taxa de timbru și timbrul judiciar.

În motivarea apelului arată următoarele:

Prin încheierea din 04.01.2007 din dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N., instanța a admis în principiu cererea sa de intervenție în interes propriu dar a dispus disjungerea acestei cereri întrucât întârzie soluționarea cererii principale. Având în vedere că cererea principală a fost de fapt soluționată după mai bine de 22 de luni de la disjungerea cererii sale și că legătura strânsă între pretențiile sale și cele ale reclamantului Municipiu1. C.-N. impuneau o soluționare unitară (cu atât mai mult cu cât probele esențiale expertizele de specialitate - nu fuseseră administrate încă la data disjungerii cererii noastre de intervenție), apreciază că soluția instanței de fond de disjungere a celor două cereri a fost nelegală, încălcând dreptul său la un proces echitabil și într-un termen rezonabil prevăzut de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și obligația instanței de a asigura o bună administrare a justiției.

Incheierea de disjungere este practic nemotivată, întrucât nu se indică expres și concret prin ce acte s-ar întârzia efectiv soluționarea cererii introductive, probele cu expertiza tehnică de specialitate nefiind încă administrate la acel moment procesual și fiind oricum probe comune ambelor cereri. Instanța s-a mulțumit cu aprecieri generale că s-ar întârzia judecata fară a indica prin ce acte procesuale sau probe se cauzează întârzierea. Pretențiile sale, ca și ale reclamantului, vizau . pârâtului cu construcția edificată, accentul fiind pus însă de el pe greșita amplasare a construcției pârâtului conform autorizației de construire obținute ulterior edificării, construcție care ajungea să se întindă parțial și pe terenul învecinat asupra căruia are o cotă de proprietate. Era evident încă de la acel moment procesual că vor fi necesare expertize tehnice de specialitate, expertize care puteau foarte bine să fie comune soluționării ambelor cereri, astfel că întârzierea soluționării cererii introductive prin judecarea cererii de intervenție în interes propriu este o simplă ficțiune fără fundament.

Mai mult, din încheierea din 04.01.2007 rezultă că Judecătoria CIuj-N. a încălcat în mod grav dreptul său la apărare, pronunțându-se direct asupra disjungerii cererii de intervenție în interes propriu, fără a pune acest aspect contencios în discuția contradictorie a părților, cu încălcarea dispozițiilor art. 129 al. 4 C.pr.civ. și a principiului contradictorialității care prevăd că orice aspecte de fapt și de drept trebuie supus dezbaterilor contradictorii ale părților. Orice proces în care instanța își formează părerea asupra unor aspecte contencioase fără ca măcar să asculte concluziile părților devine o simplă formalitate și dreptul la apărare este transformat într-un înveliș fără conținut.

Pe fondul cauzei, din cele două expertize efectuate în cauză fără participarea sa, rezultă că probațiunea nu este oricum completă, la filele 190-191 și 223-226 ambii experți constructori indicând că nu se pot pronunța asupra aspectelor legate de amplasarea construcției pârâtului conform autorizației de construire, pentru acestea fiind necesară părerea unui expert topograf, probă ce nu a fost niciodată administrată. Prin neelucidarea acestui aspect într-un proces în care participarea sa a fost exclusă dintru inceput prin disjungerea cererii sale de intervenție principală, riscă să fie prejudiciat prin aceea că singurele aspecte de încălcare a autorizației de construire reținute de instanță vizează aspecte marginale de compartimentare interioară, amplasare și poziționare a ferestrelor și balcoanelor, fără a fi atinse aspectele esențiale legate de amplasarea greșită a clădirii și de construirea unei clădiri complet noi și separate pe baza unei autorizații de extindere a unei construcții vechi care există și în prezent alături de clădirea nouă. Soluționarea ulterioară a cererii sale de intervenție principală,. într-un viitor incert, ar risca să rămână iarăși obiect, pârâtul putându-se prevala și împotriva sa de aspectele de respectare a autorizației de construire reținute de instanță.

În aceste condiții, întrucât prin nelegala disjungere a cererii de intervenție în interes propriu, procesul a fost soluționat ulterior prin Sentința Civilă nr._/2008 a Judecătoriei C.-N. iară a se intra în cercetarea fondului pretențiilor solicită, potrivit art. 297 al. 1 C.pr.civ., să admiteți apelul și să desființați în întregime încheierea premergătoare din 04.01.2007 și Sentința Civilă nr._/2008 și să trimiteți cauza spre rejudecare primei instanțe în vederea judecării simultane și în condiții de contradictorialitate atât a cererii introductive a Municipiului C.-N. cât și a cererii de intervenție în interes propriu.

ÎN D.: art. 49 al. 2, 53, 55, 129 al. 4, 282, 297 al. 1 C.pr.civ.,

Prin întâmpinarea formulată, intimatul H. D., a solicitat respingerea apelului formulat de M. C.-N. prin Primar, cu cheltuieli de judecată.

Solicită suspendarea soluționării prezentei cauze până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ al Judecătoriei C.-N..

Prin precizarea de acțiune, față de care instanța de judecată s-a pronunțat, reclamantul a arătat că nerespectarea de către intimat a autorizației constă în aceea că a oedificat o construcție nouă, incălcând astfel autorizația de extindere eliberată. Cu alte cuvinte, obiectul dosarului a constat în verificarea de către instanța de fond a faptului că a edificat o nouă construcție sau a extins-o pe cea veche. Nici un moment nu s-a solicitat instanței de judecată o eventuală reamplasare a construcției mele sau retragere a acesteia față de limitele de proprietate.

Așa cum bine se știe, instanța de judecată este ținută a se pronunța în cadrul procesual fixat de părți prin indicarea obiectului și a cauzei litigiului. Obiectul cauzei, pretenția concretă pe care o are reclamantul, trebuie să fie licită, posibilă și determinată. Ori, prin acțiunea precizată formulată de apelant este indicată exact care este pretenția concretă.Acesta a fost cadrul procesual stabilit de reclamant. Prin apelul formulat se încearcă o lărgire a obiectului acțiunii introductive, apelantul venind cu cereri noi direct în fața instanței de apel. Ori, acest lucru încalcă prevederile art. 294 alin. 1 C.pr.civ., articol care interzice expres modificarea în apel a obiectului cauzei sau formularea de cereri noi direct în această cale de atac.

În altă ordine de idei, în contextul în care prin ambele rapoarte de expertiză s-a dovedit faptul că a extins o construcție veche, deja amplasată pe teren, și nu a construit una nouă, nu avea cum să amplaseze construcția în alt loc decât unde se afla construcția veche.

Mai mult, chiar dacă obiectul cauzei nu se referea și la amplasamentul construcției, totuși acest aspect a fost soluționat prin expertiza efectuată de domnul T. C.. Astfel, în răspunsul la obiecțiunile formulate chiar de reclamant la raportul de expertiză efectuat de domnul T. C., la punctul 3 se indică faptul că „amplasamentul construcției a respectat autorizația de construcție" . Cu alte cuvinte, aceste aspecte au fost lămurite în fața instanței de fond, motiv pentru care criticile formulate de apelant apar ca netemeinice.

Apoi, se impune observația că limitele de proprietate nu sunt încă stabilite. Astfel, pe rolul instanțelor se află dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N., dosar care are ca obiect exact grănițuirea proprietății mele de cea a domnului P., intervenientul din prezenta cauză. Ori, cât timp această acțiune nu este soluționată definitiv și irevocabil ne aflăm în situația în

care este imposibil de indicat dacă retragerea construcției sale față de limitele de proprietate respectă sau nu autorizația de construcție.

Cu privire la critica adusă de reclamant cu privire la respingerea probelor privind audierea unor martori și cercetarea la fața locului, consideră că instanța de fond a procedat corect respingând aceste probe, dat fiind faptul că teza probatorie propusă fusese deja dovedită prin expertizele efectuate în cauză. Mai mult, martorii propuși de reclamant au fost chiar intervenientul în interes propriu și un inspectorul care a încheiat procesul verbal de contravenție. D. fiind faptul că nici unul dintre aceștia nu putea fi audiat, instanța i-a respins și cum alte persoane nu au mai fost propuse și teza probatorie fusese deja dovedită s-a respins în întregime proba cu martori.

In ceea ce privește afirmațiile că pe teren ar exista două corpuri de clădire, fapt pe care reclamantul dorea de asemenea să-1 dovedească prin administrarea de noi probe, arată că prin răspunsul la interogator și scriptul depus la termenul din data de 23.10.2008 (proces verbal de sancționare a contavenției nr. 50/_/2005) aceste aspecte s-au lămurit. Deși nu prezintă pertinență în soluționarea prezentei cauze, totuși vom arăta că pe teren există și la momentul actual trei corpuri de clădire, fapt recunoscut de el la interogator: primul corp este cel ce face obiectul prezentului dosar - construcție autorizată prin autorizația de construcție nr- 1830/2004, iar cel de-al doilea corp de clădire este unul ridicat în anul 2001 fără autorizație, fapt pentru care am fost sancționat contravențional prin procesul verbal nr. 50/_/2005 depus la dosarul instanței, iar cel de-al treilea este un beci care exista la momentul în care am cumpărat terenul.

In acest context, cum toate aspectele supuse atenției instanței au fost clarificate pe deplin, suplimentarea probațiunii s-a dovedit inutilă, motiv pentru care au fost respinse atât proba cu martori cât și cea privind cercetarea la fața locului.

Referitor la solicitarea de suspendare a soluționării prezentului dosar până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._, dorim să arătăm următoarele aspecte:

Pe rolul Judecătoriei C.-N. se află dosarul nr._ care are ca și obiect grănițuirea proprietății sale de cea despre care afirmă apelantul P. că ar fi proprietatea sa, încălcată de construcția intimatului.

În același dosar, la data de 16.11.2006, a înregistrat o cerere reconvențională prin care solicita instanței de judecată rectificarea CF nr._, nr. top._/1/1 și radierea dreptului de proprietate al numitului P. R. din CF-ul terenului despre care se afirmă acum că ar fi fost încălcat de construcția intimatului . Motivul pentru care s-a solicitat acest lucru este acela că domnul P. nu este proprietarul terenului despre care a făcut vorbire mai sus, acest teren aparținând Statului Român, fapt ce a reieșit de altfel din adresele Primăriei C.-N. depuse la dosarul instanței.

In consecință, limitele de proprietate ale intimatului precum și existența dreptului de proprietate asupra terenului învecinat al intervenientului apelant P. sunt în acest moment judecate de o altă instanță. Ori, până la momentul soluționării acestor aspecte instanța de apel nu poate soluționa în deplină cunoștință de cauză prezenta speță, dat fiind faptul că atât interesul intervenientului apelant P., cât și limitele proprietății mele sunt incerte.

Apelurile declarate in cauză au fost inaintate Tribunalului C. spre competentă soluționare.

Prin încheierea pronunțată la data de 8 aprilie 2009, in temeiul disp. art. 244 pct. 1 Cod pr.civ., Tribunalul a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Judecătoriei C.-N..

Prin cererea înregistrată la data de 18.10.2013, apelantul M. C.-N. a solicitat repunerea pe rol a cauzei.

La termenul din 20.11.2013, constatând că au incetat motivele care au determinat suspendarea cauzei, in temeiul art. 245 Cod pr.civ. tribunalul a dispus repunerea cauzei pe rol.

Analizând sentința prin prisma motivelor invocate, a actelor aflate la dosar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată următoarele:

Din considerentele sentinței rezultă că prima instanță a analizat încălcarea prevederilor autorizației de construire de către pârâtul H. D. numai din perspectiva aspectelor legate de execuția construcției, deși in cuprinsul acțiunii precizate s-au invocat și încălcări de altă natură.

Astfel, în cuprinsul acțiunii precizate reclamanta a relevat și a reclamant existența unei incălcări esențiale a autorizației de construire, și anume aceea că pârâtul nu a respectat prevederile autorizației de construire nr. 1830/2004 pentru extindere locuință familială, construind un imobil nou pe fundații din beton armat, zidărie BCA, șarpantă din lemn cu dimensiunile in plan 12,70X11,0 m și regimul de inălțime P+E+M.

De asemenea, prin cererea de intervenție in interesul pârâtului formulată de intervenientul P. R., s-au sesizat și incălcări ale autorizației de construire ce țin amplasarea construcției și organizarea parcelei, respectiv nerespectarea retragerilor față de limitele de proprietate (în special cea de la frontul străzii și cele laterale) de 7,50m și 5,60 m față de axele celor două drumuri.

Reclamantul și-a insușit aspectele sesizate de intervenientul accesoriu P. R., socotindu-le in interesul său, de vreme ce ulterior formulării lor le-a susținut in concluziile și demersurile sale.

Instanța a omis să analizeze încălcarea esențială a autorizației de construire constând din edificarea unei construcții noi, in condițiile in care pârâtului i se autorizase extinderea unei construcții vechi.

Din considerentele sentinței rezultă că sub acest aspect instanța nu s-a pronunțat fiind incidente astfel disp. art. 297 alin. 1 Cod pr.civ. coroborat cu art. 129 alin 6 Cod pr.civ.

In ceea ce privește cererea de intervenție accesorie, reținem următoarele:

Deși in formularea cererii intervenientul este animat de interese proprii legate de apărarea dreptului său de proprietate asupra unei parcele învecinate, interesul acestuia converge cu cel al reclamantului. Invocând incălcarea de către pârât a distanțelor față de axul drumului și . urmărește numai apărarea dreptului propriu, ci susține și demersul reclamantului legat de obligarea pârâtului la respectarea prevederilor autorizației de construire, căci acest act administrativ nu impune nu numai forma, compartimentarea si modul de execuție a construcțiilor, ci si un anumit amplasament, respectarea unor distanțe raportate la niște repere, mai exact o anumită organizare a parcelei. Astfel fiind nu se poate susține că prin cererea de intervenție s-a tins la schimbarea obiectului cererii principale.

Prin prisma acestor argumente, apreciem că instanța a procedat greșit la respingerea in principiu a cererii de intervenție in interesul reclamantului, care in opinia tribunalului îndeplinea condițiile de admisibilitate in principiu.

Intrucât obiectul cauzei il formează numai incălcarea autorizației de construire, rămânând lipsite de interes acele incălcări de către pârât a dreptului de proprietate al intervenientului P. R. care nu are legătură cu prevederile autorizație de construire, apreciem temeinică și legală soluția disjungerii cererii de intervenție in interes propriu, neexistând nici un considerent pentru care judecarea prezentei cauze să fie întârziată de lămurirea unor aspecte străine cauzei. Sub acest aspect apelul interveinientului este neintemeiat.

Prin prisma considerentelor expuse mai sus, in temeiul art. 297 alin. 1 CCod pr.civ.va fi admis apelul promovat de către reclamantul M. C. N. și va fi admis în parte apelul promovat de către intervenientul accesoriu P. R. în contra Sentinței civile nr._ din 06.11.2008 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.-N., pe care o va casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe in vederea analizării incălcărilor autorizației de construire invocate in acțiunea precizată și cererea de intervenție in interesul reclamantului rămase neanalizate la prima judecată, astfel cum au fost identificate mai sus.

Cu ocazia rejudecării, instanța va avea in vedere și aspectele legate de probațiune invocate in cuprinsul cererilor de apel.

Față de soluția pronunțată, in această etapă procesuală nu vor fi acordate cheltuieli de judecată, acestea urmând să fie avute in vedere de instanța de re rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul promovat de către reclamantul M. C. N. și admite în parte apelul promovat de către intervenientul accesoriu P. R. în contra Sentinței civile nr._ din 06.11.2008 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.-N., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Fără cheltuielile de judecată în apel.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2014.

Președinte,

C.-A. C.

Judecător,

C.-V. B.

Grefier,

G. P.

G.P. 16 Ianuarie 2014

Red. CB/dact LM

22.05.2014

Jud. primă instanță D. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 43/2014. Tribunalul CLUJ