Obligaţie de a face. Sentința nr. 41/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 41/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 10111/117/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIIVLĂ Nr. 41/2014
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. O.-S.
Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul P. E.-C. și pe pârât S. O., pârât I. I., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului, avocat Kapcza Mikolt Krisztina, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta reclamantului precizează faptul că nu a primit o copie de pe întâmpinarea depusă la dosar.
Tribunalul constată că la data de 13.12.2013 s-a depus la dosar prin registratură din partea pârâtului S. O. întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată. se anexează întâmpinării copie de pe contract de vânzare cumpărare și chitanța privind onorariul de avocat (filele 56-72).
Tribunalul în temeiul art. 131 din noul C.pr.civ., invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj –Secția civilă și pune în discuție excepția invocată, raportat la calitatea părților în speță a pârâtului I. I..
Reprezentanta reclamantului arată că este de acord cu admiterea excepției.
Tribunalul reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
INSTANȚA
Reține că prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul P. E. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. O. și I. I. rezoluțiunea actului întitulat promisiune bilaterală de construire și vânzare-cumpărare a unui apartament de 1 cameră situat la etajul III,în partea stângă a casei scărilor, în imobilul C2 (P3) ce se va edifica pe terenul din Cluj,înscris în cartea funciară nr._ nr. topo_/1/3/1/2 cu număr serial A+l, cu nr.
topo_/1/2 cu număr serial A+2, cu nr- topo_/2/1/2 cu număr serial A+3, nr. topo_/2/2/2 cu nr. serial A+4, Cluj, situat în locul Pietroasa, încheiat la data de 09.07.2007; obligarea pârâților în solidar la restituirea sumei de 56.000 euro cu dobânda legală de la data Introducerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că la data de 09.07.2007 a încheiat o „promisiune bilaterală de construire și vânzare,, pentru apartamentul specificat în petitul acțiunii.
La acea dată construcția blocului era demarată, având autorizație de construire și pârâtul I. I. a declarat că are consimțământul tuturor proprietarilor de teren pentru ridicarea construcției.
Ridicarea construcției s-a demarat, dar nu s-au respectat termenele de execuție.
Reclamantul a fost printre puținii cumpărători promitenți, care a achitat în întregime prețul, la data încheierii antecontractului.
În tot cursul derulării construcției, pârâții I. I. și S. O. se prezentau ca oameni de afaceri care se ocupă de ridicarea și finalizarea construcției.
În cursul anului 2009, la un moment dat, S. O. a apărut ca un administrator al pârâtului I. I., afirmând că el administrează afacerea, și că el va fi cel care va încheia contractele finale.
În același timp s-a creat și un grup pe internet, unde S. O. trimitea tot felul de comunicări și notificări cu privire la mersul lucrărilor, creînd impresia că totul decurge normal și că apartamentele vor fi predate și vândute.
Mai mult, la 18.02.2009 I. I. mi-a achitat o sumă de 1450 euro cu titlu de „penalități„ pentru nerespectarea termenelor contractuale.
Întabularea imobilului a avut loc la sfârșitul anului 2012. La consultarea cărții funciare nr._-C1 - a constatat că apartamentul pe care l-a contractat, este vândut unui terț ( L. I. E.) nefiind posibilă executarea promisiunii de vânzare-cumpărare, în ciuda promisiunilor repetate ale lui S. O. că se vor încheia contractele pentru cei care au achitat în întregime apartamentul.
În consecință solicită rezoluția contractului și obligarea pârâților în solidar la restituirea prețului incasat de la reclamant.
Menționează că nu deține copia vreunei convenții dintre cei 2 pârâți, dar ei s-au comportat față de reclamant (și alți cumpărători) ca adevărați întreprinzători, comercianți, astfel că solidaritatea lor se prezumă în baza art. 42 c.. se poate ușor deduce și din comportamentul lor în tot cursul derulării acestei construcții.
În drept art. 1020 c.civil, art. 42 c..>Prin întâmpinarea formulată de către pârâtul S. O. a solicitat instanței respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P. E.-C., fata de reclamantul, în principal ca efect al admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a reclamantului, și în subsidiar ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Așa cum reiese și din conținutul Promisiunii bilaterale de construire și vânzare-cumpărare atestată sub nr. 092/09,07,2007 de către avocat S. F., paratul este străin de această tranzacție nefiind parte contractantă a acestei promisiuni bilaterale, actul menționat fiind încheiat exclusiv între părțile contractante I. I. și reclamantul P. E.-C..
Ca atare nu există nici o creanță a reclamantului împotriva paratului care să îi confere calitatea de debitor al acestuia sau de parte în acest litigiu.
Nu exista niciun fel de asociere între pârât și I. I., niciun fel de convenție de administrare a bunurilor înstrăinate de acesta, S. O. alături de alte persoane fizice, doar calitatea de coproprietar de teren asupra căruia s-a edificat imobilul de locuințe C2 din complexul Borhanci, în prezent singurul înscris în Cartea Funciară.
În urma partajului voluntar intervenit între coproprietarii de teren, acest imobil a revenit în lotul copartajantilor I. D. și I. C. R., care l-au înstrăinat ulterior actualilor proprietari tabulari L. I. E. și soției L. K.-B., conform Contractului de Vânzare - Cumpărare, autentificat sub nr, 473/21.03.2012 de către BNP M. R. Lacrima, pe care îl anexează.
Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Argumentul invocat de către reclamant, cum că între S. O. și I. I. ar fi existat vreo asociere este nereală. In realitate, parații împreună cu alte persoane, au fost coproprietari asupra terenului pe care s-a edificat construcția până în anul 2007, când I. I. și-a înstrăinat cotele părți din teren unor terți. Această coproprietate nu are natura unei asocieri, nu a existat în niciun moment vreo formă de asociere între S. O. si Irimies I..
Așadar, în lipsa unei asocieri, așa cum invocă reclamantul, nu se poate pune problema aplicării art. 42 din C. Corn, respectiv solidaritatea pasivă între debitorii care s-au asociat în vederea desfășurării unei operațiuni comerciale.
Starea de insolvabilitate a promitentului-vânzător I. I., adevăratul debitor al reclamanților, nu justifică chemarea în judecată a pârâtului S. O., care nu a contractat cu reclamantul și nici nu a încasat vreo sumă de bani de la reclamant.
În ceea ce privește mesajele trimise in care este detaliat stadiul lucrărilor si cheltuielile necesare continuării acestora si bransarii la utilități, acestea sunt destinate exclusiv promitentilor-cumpărători cu care a contractat S. O. în nume propriu, si în nici un caz partenerilor contractuali ai lui Irimies I. sau ai altor coproprietari de teren.
S-a atașat întâmpinării, Contractul de vânzare cumpărare încheiat între coproprietarii terenului pe care s-a ridicat imobilul C2, in calitate de mandatari ai lui I. I., autentificat sub nr. 473 de către BNP M. R. Lacrima la data de 21 martie 2011, respectiv I. D. si soția, I. C.-R., care au instrinat soților L. cota de teren aferenta apartamentului nr 20 antecontractat de reclamant.
Din cuprinsul Contractului de vânzare-cumpărare menționat reiese faptul că Irimies I. 1-a mandatat pe fratele său, I. D. si soția acestuia, să ii administreze imobilele, iar nu pe S. O. așa cum susține reclamantul prin cererea de chemare în judecată.
În fine, de menționat este faptul câ reclamantul nu a înțeles să-si facă opozabil dreptul dobândit prin Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare încheiată cu Irimes I. prin notarea în Cartea Funciară a terenului a antecontractului anterior menționat, astfel încât vânzarea nu este opozabilă nici paratului S. O. și nici altor terți de acest contract.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 205 și urm. din NCPC.
La termenul de judecată din data de 23.01.2014 instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale, excepție pe care o apreciază ca fiind întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a invocat existența unor raporturi juridice care își au izvorul în promisiunea bilaterală de construire și vânzare-cumpărare încheiată la data de 09.07.2007 prin care pârâtul I. I., ca dezvoltator imobiliar, s-a obligat la a construi un imobil, și a înstrăina unul dintre apartamente reclamantului, fiind astfel vorba despre raporturi juridice între persoane care au calitatea de profesioniști în materia activităților de producție, comerț sau prestări de servicii și un alt subiect de drept civil.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurări sociale, precum si, in raport cu natura si numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea Tribunalului Comercial Cluj, acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii” (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile „acte de comerț”, respectiv „fapte de comerț”) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzand posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M. se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și M., în condițiile art. 226.
Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.
Tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M. au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea CSM nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.
Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură „comercială” era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.
Ca urmare, în baza dispozițiilor art.131, art. 132 al.3 N. C.proc.civ. tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj-secția civilă.
Declina competenta de solutionare a acțiunii civile formulate de reclamantul P. E. C. in contradictoriu cu parații S. O. și I. I., avand ca obiect rezoluțiune contract, in favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
F. cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2014.
Președinte, M. O.-S. | ||
Grefier, L. C. |
L.C. 03 Februarie 2014
Red.M.O.S./Tehn.L.C.
18.02.2014-5 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 356/2014. Tribunalul CLUJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 439/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
