Revendicare imobiliară. Decizia nr. 799/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 799/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 8117/211/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 799/A/2014
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. L.
Judecător M. O.-S.
Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul G. C. I. împotriva Sentinței civile nr._/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat B. I., intimat M. V., intimat M. A.-L., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.10.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin Sentința Civilă nr._/12.12.2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., instanța a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta B. I. împotriva pârâtului G. C., având ca obiect revendicare imobiliară.
A obligat pârâtul G. C. I. să lase reclamantei, în deplină proprietate și posesie, suprafața de teren de 365 mp din terenul acesteia înscrisă în CF_ Cluj-N., nr. cad._ situat în intravilanul localității Cluj-N., zona Becaș.
A stabilit linia de hotar între cele două imobile limitrofe, respectiv imobilul înscrisă în CF_ Cluj-N., nr. cad._ proprietatea reclamantei și imobilul înscris în CF_ Cluj-N., nr. cad._ proprietatea pârâtului, pe aliniamentul A-B din raportul de expertiză efectuat de exp. V. F., raport ce face parte integrantă din prezenta sentință.
A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5.445,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Potrivit extrasului de carte funciară, imobilul înscris în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._ teren în suprafață de 1.330 mp are ca proprietar tabular pe reclamanta B. I. ca bun propriu cu titlu de moștenire.
Conform extrasului de carte funciară, imobilul înscris în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._ teren în suprafață de 1.518 mp are ca proprietar tabular pe pârâtul G. C. I. ca bun propriu cu titlu de moștenire.
Pentru soluționarea cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice juridice în specialitatea topografie de către expert V. F., expertiză pentru care s-au stabilit ca obiective – identificarea terenurilor deținute de către părți, respectiv imobilul reclamantei înscris în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._ și imobilul pârâtului înscris în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._; stabilirea liniei de hotar reală și corectă dintre cele două imobile aflate în litigiu și stabilirea dacă pârâtul ocupă o parte din terenul proprietatea reclamantei și ce suprafață.
Din concluziile raportului de expertiză depus la filele 118-142 din dosar, s-au reținut următoarele:
Terenul proprietatea reclamantei B. I. este situat în mun. Cluj-N., în zona cu denumirea topică „Becaș f.n.” și este înscris în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._ teren în suprafață de 1.330 mp, iar în urma efectuării măsurătorilor topografice acest teren este delimitat la punctele de pe contur 32-30-28-27-26-25-24-23-22-20-19-18-17-16-15-14-11-12-33-32, având o suprafață reală de 1.010 mp care nu este în concordanță cu cea tabulară, rezultând o diferență de 320 mp.
Dacă se suprapune planul de situație cu cel de încadrare în zonă, cu planul de punere în posesie și cu planul de situație din expertiza efectuată de expert M. M. T. în dosarul penal nr._/8516/P/2007, se constată că . nu respectă configurația în partea sudică a terenului, adică limita de proprietate redată de punctele 12-33 nu coincide cu limita nr. cad. stabilită de expert M. în dosarul penal nr._/8516/P/2007, limita de proprietate din partea estică redată prin punctele 11-12 coincide cu limita nr. cad. din expertiza efectuată de expert M. în dosarul penal nr._/8516/P/2007, limita de proprietate din partea vestică redată prin punctele de pe contur 32-33 nu coincide cu limita nr. cad. stabilită de expert M. în dosarul penal nr._/8516/P/2007.
Față de aceste neconcordanțe, rezultă că suprafața parcelei din litigiu este de 965 mp și nu de 1.010 mp rezultată în urma măsurătorilor.
Față de aceste constatări, rezultă că suprafața parcelei din litigiu este de 965 mp, suprafață care nu este în concordanță cu suprafața tabulară, rezultând o diferență în minus de 365 mp care se regăsește pe ..inițial_/3 din CF_ Cluj, transcrisă ulterior în CF_ Cluj și în CFE_ Cluj, nr. cad._ proprietatea pârâtului G. C. I..
Terenul proprietatea pârâtului G. C. I. este situat în mun. Cluj-N., în zona cu denumirea topică „Becaș f.n.” și este înscris în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._ teren în suprafață de 1.518 mp, iar în urma efectuării măsurătorilor topografice, acest teren este delimitat de punctele de pe contur 32-30-28-27-26-25-24-23-22-20-46-45-44-43-42-41-40-39-38-48-31-32, având o suprafață reală de 1.561 mp, rezultând o diferență de suprafață în plus de 393 mp față de suprafața înscrisă în CF_ Cluj, nr.top._/3 și o diferență de suprafață în plus de 43 mp față de cea înscrisă în CF_ Cluj și în CFE_ Cluj, nr. cad._.
Dacă se suprapune planul de situație cu cel de încadrare în zonă, cu planul de punere în posesie și cu planul de situație din expertiza efectuată de expert M. M. T. în dosarul penal nr._/8516/P/2007, se constată că . în partea sudică și vestică a terenului conform punerii în posesie, deci limitele de proprietate nu coincid cu limitele de proprietate stabilite de expert M. în dosarul penal nr._/8516/P/2007, prin sentința civilă nr.2870/12.03.2008 pronunțată în dosar civil nr._/211/2007 al Judecătoriei Cluj-N., s-a dispus rectificarea suprafeței de la 1.168 mp înscrisă în CF_ Cluj, nr.top._/3 la suprafața de 1.518 mp înscrisă în CF_ Cluj și în CFE_ Cluj, nr. cad._, iar această sentință nu este opozabilă reclamantei.
Față de aceste constatări și având în vedere obiectivul stabilit de instanță de identificare a terenurilor, experta a concluzionat că rezultă că suprafața parcelei din litigiu este de 1.168 mă, suprafață care este în concordanță cu suprafața inițială tabulară și înscrisă în CF_ Cluj, nr.top._/3, rezultând o diferență de suprafață în plus de 365 mp care aparține reclamatei.
Totodată, experta a stabilit că linia de hotar reală și corectă între cele două terenuri este stabilită prin A-B și redată în planul de situație, iar această limită este în concordanță cu limita de proprietate stabilită de expert M. M. T. în dosarul penal nr._/8516/P/2007.
Raportat la această limită de proprietate redată mai sus, se ajunge la concluzia că pârâtul G. C. I. ocupă o parte din terenul reclamantei, respectiv o suprafață de 365 mp.
Față de cele mai sus reținute instanța a reciat că acțiunea civilă formulată de reclamantă este întemeiată, în temeiul art.480 și urm. C.civ. admițând-o.
În concluzie, a obligat pârâtul G. C. I. să lase reclamantei, în deplină proprietate și posesie, suprafața de teren de 365 mp din terenul acesteia înscrisă în CF_ Cluj-N., nr. cad._ situat în intravilanul localității Cluj-N., zona Becaș.
A stabilit linia de hotar între cele două imobile limitrofe, respectiv imobilul înscrisă în CF_ Cluj-N., nr. cad._ proprietatea reclamantei și imobilul înscris în CF_ Cluj-N., nr. cad._ proprietatea pârâtului, pe aliniamentul A-B din raportul de expertiză efectuat de exp. V. F., raport ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274-276 C.proc.civ., pârâtul este ținut a suporta cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă în prezenta cauză, motiv pentru care instanța a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5.445,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul G. C. I., apreciind-o ca fiind neîemeinică și nelegală, solicitand modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta B. I., ca fiind nefondată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată la fond cât și în apel.
Afirmația instanței că nu a depus întâmpinare este neconformă cu realitatea deoarece la filele 58-59 din dosar, apelantul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât terenurile din litigiu sunt intabulate cu numere cadastrale, fapt pentru care acestea nu se pot suprapune.
În al doilea rând, apelantul arată că o documentație cadastrală nu este avizată de către OCPI dacă terenul identificat prin această documentație se sprapune peste un alt teren ce i-a fost atribuit număr cadastral. Or, ambele terenuri, atât al apelantului cât și al intimatei sunt intabulate cadastral, fiecare având atribuit un identificator unic cadastral. Mai mult decât atât, înscrierea în cartea funciară a terenului proprietatea apelantului s-a făcut în anul 2008, după 4 ani de la înscrierea relamantei în cartea funciară. Prin urmare, având în vedere că terenul reclamantei identificat în CF_ Cluj-N., nr.cad._ era cadastrat la momentul întabulării terenului apelantului identificat în CF_ Cluj-N., nr.cad._, nu se putea viza de către OCPI întabularea ulterioară a apelantului dacă exista suprapunere între cele terenuri ce aveau atribuite numere cadastrale.
Deși a formulat obiecțiuni cu privire la acest lucru și anume a solicitat ca d-na expert să explice aceast[ situație, cererea i-a fost respinsă.
Apelantul precizează că a solicitat în termenul legal și efectuarea unei contraexpertize, de către un expert cadastral, ce are apartura necesară efectuării unei asemenea expertize întrucât a efectuat, pe cont propriu, o expertiză extrajudiciară cadastrală (f. 156-162) prin care s-a constatat faptul că cele 2 terenuri din litigiu se suprapun doar pe o suprafață de 10,94 mp, suprapunere ce se încadrează în toleranțele admise de OCPI. De asemenea și această cerere a fost respinsă.
Apelantul a cerut instanței de fond să emită o adresă la OCPI Cluj, prin care să se comunice dacă este posibil să fie recepționată o lucrare cadastrală în situația în care terenul identificat prin aceasta s-ar suprapune peste un alt teren întabulat cadastral, cerere respinsă de asemenea .
Așadar, instanța de fond, în mod nejustificat nu a ținut cont în niciun fel de apărarea sa, respingând toate ce 3 cereri formulate, în schimb a luat de bună expertiza întocmită de către exp. Voingescu F., expertiză prin care nu s-a făcut alteceva decât să se reediteze expertiza efectuată de exp. M. M. T., aspect recunoscut chiar de aceasta . De altfel, întreaga motivare a instanței nu cuprinde altceva decat strict susținerile expertei.
Ori, această expertiză comportă mai multe critici.
In primul rând, după numirea expertei, a aflat că tot ea a fost cea care a întocmit expertiza ce a stat la baza întabulării terenului reclamantei, fiind mai mult decât evident subiectivismul într-o asemenea situație. In mod legal și moral, într-un asemenea caz, d-na expert trebuia să facă o cerere de abținere.
In al doilea rând, experta se contrazice singură în cuprinsul raportului de expertiză. Mai întâi, la pct.6 alin.2 din raport se arată că: „Delimitarea terenurilor măsurate a fost indicată de către părțile prezente la fața locului" ca mai apoi să arate că la momentul când s-au efectuat măsurătorile pârâtul (apelantul) nu a fost prezent. Apelantul menționează că măsurătorile s-au făcut în lipsa sa, deși la toate convocările a fost prezent, fapt ce reiese și din cele 3 procese-verbale anexate la raportul de expertiză. Așa cum reiese din aceste procese-verbale, nici la o convocare nu s-a măsurat efectiv terenul, dimpotrivă, experta a constatat că din cauza vegetației abundente nu se pot efectua măsurători. In această situație, apelantul se întreabă când s-a măsurat, iar dacă s-a măsurat, de ce s-a măsurat în lipsa acestuia.
In al treilea rând, experta nu a motivat în niciun fel cum este posibil ca 2 terenuri intabulate cadastral să se suprapună. Pe lângă acest aspect, nu s-a lămurit unde este terenul în plus față de cel înscris în CF_ Cluj-N., nr.cad._, pe numele apelantului.
Deși experta arată la un moment dat că apelantul folsește în plus doar o suprafață de 43 mp față de suprafața înscrisă în cartea funciară, în concluzie se arată că totuși folosește o suprafață de 365 mp din terenul reclamantei. Dacă am accepta concluziile expertei ,ar însemna o încălcare a dreptul său de proprietate ce ar fi diminuat cu 365 mp din totalul de 1.518 mp, cu cât estet înscris în CF_ Cluj-N., nr.cad._.
In final, o ultimă critică adusă sentinței date de către instanța de fond este cea referitoare la cheltuielile de judecată. Art. 584 C.civ.vechi, în vigoare la data introducerii acțiunii, prevede că, cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate. Cu toate acestea, instanța de fond l-a obligat doar pe acesta să suporte în totalitate chletuielile de judecată, dispoziție nelegală.
Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă B. I. a solicitat respingerea apelului formulat și în consecință, menținerea în totalitate a sentiței civile pronunțate de către instanța de fond, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că din toate probele administrate în cauză, reiese cu certitudine că pârâtul ocupă în mod abuziv, prin ridicarea unui gard, o porțiune de 365 m.p. teren din proprietatea intimatei. Situația conflictuală generată de comportamentul pârâtului prin îngrădirea, în mod abuziv, și ocuparea acestei suprafețe de teren durează de foarte mulți ani, încă înainte de introducerea prezentei cereri de chemare în judecată.
Pârâtul, a negat tot timpul ocuparea și îngrădirea unei suprafețe de teren din proprietatea reclamantei, iar pentru acest motiv, a fost întocmit un alt raport de expertiză de către d-na expert V. F., care a subliniat și confirmat cele constatate prin raportul de expertiză efectuat în dosarul de urmărire penală.
Reaua-credință a apelantului se poate constata și din comportmentul acestuia pe parcursul desfășurării cauzei de față, acesta încercând tot timpul tergiversarea soluționării cauzei prin solicitarea de a amâna cauza pentru a angaja un avocat și pentru a depune întâmpinare, însă nu s-a depus nicio întâmpinare, în ciuda susținerilor apelantului. Înscrisul la care face referire apelantul nu este o întâmpinare, ci un înscris depus cu mult după primul termen de judecată, chiar după desemnarea expertului.
Instanța, la primul termen, i-a acordat apelantului un termen pentru a formula întâmpinare și de a-și angaja un apărător, însă la termenul următor acesta nici nu s-a prezentat cu apărător și nici nu a depus întâmpinare, deși exista la dosar împuternicirea apărătorului. Mai mult, apelantul s-a prezentat cu apărătorul său doar la ultimul termen de judecată, după 4 ani, încercând tergiversarea și la această dată prin formularea de obiecțiuni la raportul de expertiză sau efectuarea unei contraexpertize, în condițiile în care nu exista niciun motiv pentru acestea.
Mai mult, cauza se putea termina încă la penultimul termen (10.10.2012), reclamanta însă, fiind de bună-credință, a fost de acord cu amânarea soluționării pentru a da posibilitatea pârâtului să studieze raportului și eventual a depune obiecțiuni. De la depunerea raportului de expertiză (termenul din data de 10.10.2012) și până la ultimul termen de judecată din data de 05.12.2012, pârâtul, prin reprezentant sau fără, avea timp suficient (aprox. 2 luni), să formuleze obiecțiuni, însă nu a făcut-o, decât la ultimul termen de judecată, ceea ce denotă reaua-credință și dorința de a tergiversa soluționarea dosarului. Având în vedere toate aceste aspecte, prima instanță, în mod corect, a respins obiecțiunile și solicitarea de a se întocmi o contraexpertiză în cauză.
Apelantul s-a opus încuviințării ca probă a expertizei întocmite de către dl. M. M., în dosarul penal nr._/8516/P/2007, solicitând chiar el efectuarea unei alte expertize, iar d-na expert V. F. a fost desemnată, prin tragere la sorți, de către instanța de judecată.
Apelantul și-a rectificat suprafața înscrisă în CF. abia în anul 2008, după ce a îngrădit în mod abuziv suprafața de 365 mp., care aparține de fapt intimatei, și după data efectuării expertizei de către dl. M. M. în dosarul penal amintit . Or, sentința prin care acesta și-a rectificat suprafața din CF. - evident cu rea-credință - nu îi este opozabilă intimatei, deoarece nu era parte în acest dosar. Prin sentința pronunțată în dos. nr._/211/2007, la care face referire atât dl. expert ing. M. M. cât și d-na expert ing. V. F., apelantului i s-a rectificat suprafața inițială în mod cu totul greșit.
Se precizează că reaua-credință a apelantului-pârăt reiese și din faptul că acesta a înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-N. dos.nr._/211/2007 la data de 26.11.2007, adică exact după ce reclamanta a făcut plângere împotriva acestuia la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N., pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie.
Plângerea a fost înregistrată la data de 25.10.2007. Speculând perioada de timp de la introducerea plângerii și până la efectuarea expertizei, apelantul a înregistrat acțiunea de rectificare de C.F., chemând în judecată pe vecinii de pe latura sudică și latura estică, adică vecinii Chita I. și B. A., iar pe latura vestică a parcelei apelantului apare „Drum", ceea ce nu corespunde adevărului (trebuia să apară intimata).
Nu cunoaște cine a efectuat expertiza din acest dosar, dacă era expertiză judiciară sau extrajudiciară (probabil cea întocmită de către dl. expert Sarffy Alfred și menționată de către dl. expert M. M.). Totodată trebuie observat ca la fila 14 din raportul întocmit de d-na expert V. F. este redat un „plan de amplasament și delimitare a imobilului” cu suprafața de 1518 m.p, plan care a fost probabil preluat din documentația cadastrală efectuată după prununțarea sentinței prin care s-a solicitat rectificarea. Se poate observa ușor că și pe acest plan vecinătatea de pe latura vestică este redată incorect, deoarece apare „DRUM", în loc de . este în realitate.
La data întocmirii expertizei de către dl. M. M. suprafața intabulată în favoarea apelantului era de 1168 m.p. și nicidecum cea de 1518 m.p., cum este actual, după rectificarea suprafeței inițiale din C.F. nr._ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. vechi_ Cluj).
Pe această rectificare, vădit eronată și inopozabilă intimatei, se bazează apelul de față. Motivul cererii nu a fost suprapunerea scriptică a celor 2 parcele, ci tocmai îngrădirea, în mod abuziv, a unei porțiuni aparținând intimatei, suprafață care mai apoi a fost inclusă în mod eronat și scriptic printr-o rectificare de C.F. în .> Or, din moment ce sentința pronunțată în dos. nr._/211/2007 nu îi este opozabilă, rezultă în mod evident că nici rectificarea suprafeței inițiale de 1168 m.p la 1518 m.p. nu îi este opozabilă, astfel că rectificarea nu poate produce efecte juridice față de intimată, urmând ca în speță instanța să țină cont de suprafața inițială de 1168 m.p., aceasta fiind suprafața corectă și opozabilă intimatei.
Raportul de constatare cadastrală pe care apelantul a dorit să o depună la ultimul termen de judecată, de asemenea, nu îi este opozabilă, și precizează că nu înțelege cum s-au făcut măsurători care includ și terenul intimatei, din moment ce ea nu era nici măcar anunțată sau întrebată dacă îngăduie efectuarea unui astfel de raport de constatare.
În drept s-au invocat prevederile art. 115-118, art. 274-276 Cod procedura civilă, art. 480 și urm., art. 584 și art. 585 Cod civ., Legea 7/1996.
Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate precum și a dispozițiilor art. 295-297 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Reclamanta a învestit instanța cu o cerere privind stabilirea liniei de hotar între proprietatea sa și cea a paratului, dublată și de revendicarea unei suprafețe de teren de 365 mp.
Prima instanță a dispus grănițuirea proprietăților învecinate și a admis și cererea în revendicare, însușindu-și concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expert V. F. și depus la dosar la termenul din 10.10.2012.
Potrivit dispozițiilor art. 584 Cod civil, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare, a limitelor dintre două proprietăți vecine, acțiune ce se exercită cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să-l urmeze linia de hotar.
O asemenea operațiune poate avea loc atât în situația în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, cât și în situația în care astfel de semne există, dar sunt contestate de părți. În acest ultim caz, însă, este necesar a se face dovada că linia de hotar a suferit modificări în timp, astfel că se impune readucerea ei la forma inițială.
Dacă însă, ca în cazul de față, cu ocazia grănițuirii, reclamantul pretinde o parte determinată din terenul limitrof, susținând că vecinul ar deține-o fără drept, grănițuirea implică o revendicare, iar reclamantul trebuie să-și dovedească dreptul său.
În speță, intimata a susținut că apelantul a ocupat terenul revendicat, prin ridicarea unui gard, în timp ce apelantul a pretins că gard a fost edificat la limita terenului său înspre cel al reclamantei, respectiv pe linia despărțitoare dintre proprietăți.
Potrivit înscrierilor din cartea funciară, apelantul este proprietar tabular al imobilului înscris în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._ teren în suprafață de 1.518 mp bun propriu cu titlu de moștenire, iar intimata B. I. este proprietara imobilului în CF_ Cluj-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF_), cu nr. cad._ teren în suprafață de 1.330 mp ,bun propriu cu titlu de moștenire.
Pentru ambele imobile au fost întocmite documentații cadastrale pe baza cărora s-a realizat întabularea acestora, cu atribuirea numerelor cadastrale corespunzătoare.
Avand în vedere criticile apelantului, tribunalul a dispus efectuarea în apel a unei expertize tehnice de către o comisie formată din trei experți topografi.
Concluziile acestui raport de expertiză au fost în sens contrar celei efectuate în fața primei instanțe, respectiv că imobilele în litigiu se suprapun în evidența de cadastru a OCPI Cluj cu o suprafață de 10,26 mp., însă intimata are înregistrat cu 46 mp. mai mult în baza de date a OCPI Cluj decat suprafața din acte, astfel încat s-a propus menținerea gardului existent ce desparte cele două proprietăți care respectă forma și dimensiunile imobilului înregistrate la OCPI Cluj cu ocayia atribuirii numărului cadastral.
De asemenea s-a arătat că se impune poziționarea imobilului cu nr. cad._ imobil înscris în CF_ convertit 264151conform anexei nr.4 din raport, prin retragerea limitei actuale din evidența OCPI Cluj luand drept limită comună latura vestică a imobilului cuz nr. cad._. În acest fel imobilul reclamantei va pierde suprafața de 10,26 mp. din totalul de 1376 mp. cu care este înregistrat la OCPI Cluj și va rămane înregistrat cu o suprafață de 1366, suprafață care oricum depășește cu 36 mp. suprafața de 1330 mp. pe care o are conform CF (f.95-105).
Se constată astfel că documentația tehnică realizată în apel a ținut cont de amplasamentul parcelelor stabilit pe baza lucrărilor cadastrale, aspect care nu a fost avut în vedere de expertiza realizată la fond.
Ori, aceste documentații cadastrale au fost întocmite la solicitarea părților, așadar inclusiv a intimatei, care au fost de acord cu situația la momentul respectiv, știut fiind că acestea se realizează pe baza indicării limitelor de către proprietarii beneficiari. Ori, promovand prezenta cerere de chemare în judecată, rezultă că reclamanta a revenit asupra poziției sale de la momentul efectuării înregistrării cadastrale, însă, cat timp nu intervin modificări ale documentației cadastrale, se prezumă că aceasta reflectă realitatea.
D. fiind că, așa cum s-a arătat, expertiza efectuată în fața primei instanțe, nu respectă și nu are în vedere documentațiile cadastrale ale imobilelor în litigiu, înregistrate de OCPI Cluj și nici nu este avizată de cadastru, nu poate fi avută în vedere la pronunțarea hotărarii, tribunalul urmand să valorifice raportul de expertiză efectuat în apel.
În plus, se reține și faptul că există posibilitatea ca lipsa de suprafață pretinsă de reclamantă să se regăsească în loturile altor vecini, în condițiile în care ea nu a fost in măsură să indice nici limita față de terenul apelantului.
În acest context este lipsită de relevanță și nu poate primi eficiență susținerea intimatei referitoare la inopozabilitatea față de ea a sentinței civile nr.2870/12.03.2008 pronunțată în dosar civil nr._/211/2007 al Judecătoriei Cluj-N. prin care s-a admis cererea apelantului de rectificare a suprafeței cu nr. cad._ înscrise în cartea funciară de la 1168 mp. la 1518 m..
În raport de aceste concluzii, critica apelantului cu privire la modalitatea de stabilire a liniei de hotar dintre proprietatea sa și cea a reclamantei în varianta aleasă de instanța de fond este întemeiată.
Sub acest aspect se reține că, deși apelantul a solicitat respingerea cererii introductive, chiar dacă petitul de revendicare apare ca fiind nefondat, nu aceeași este situația capătului de cerere privind grănițuirea.
Aceasta întrucat, așa cum s-a arătat în mod constant în practică și doctrină, acțiunea în grănițuire este admisibilă, chiar dacă între proprietăți există hotare exterioare, ori de câte ori aceste hotare nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau printr-o hotărâre judecătorească.
Raportat la considerentele expuse, Tribunalul în temeiul art. 296 C.pr.civ., va admite în parte apelul declarat de paratul G. C. I. împotriva Sentinței civile nr._/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o schimbă în parte în sensul că va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta B. I. în contradictoriu cu paratul G. C. I. și în consecință:va stabili linia de hotar între imobilele părților, respectiv cel înscris în CF_ Cluj-N. nr. cad._ proprietatea intimatei și cel înscris în CF_ Cluj-N., nr. cad._,proprietatea apelantului, pe aliniamentul gardului actual ce desparte cele două proprietăți prin repoziționarea imobilului cu nr. cad._ conform anexei nr.4 din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de experți M. M. RăzvanPetric N. M. și D. A. N., prin retragerea limitei actuale din evidența OCPI Cluj luand drept limită comună latura vestică a imobilului cuz nr. cad._, va respinge celelalte pretenții ale reclamantei.
Față de soluția adoptată și de faptul că a fost admis doar petitul de grănițuire, în temeiul art.274,276 C.pr.civ. va obliga intimata să plătească apelantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecată la fond reprezentand ½ parte din onorariul avocațial (f.195).
În temeiul art.276 C.pr.civ. și art.584 C.civ. va compensa cheltuielile de judecată în apel, ținand seama de faptul că apelantul a suportat în această fază doar cheltuielile legate de onorariul avocațial și taxa de timbru ( in total cca. 2755 lei), în timp ce intimata a avansat, pe langă onorariul avocațial, întregul onorariu al experților, în cuantum de 4560 lei, iar expertiza profită în egală măsură și apelantului. Nu în ultimul rand, se are în vedere și împrejurarea că apelul fiind admis în parte, corespunzător părții respinse, s-ar impune suportarea de către apelant a unei parți (cca. 1/3) din onorariul avocatial avansat de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte apelul declarat de paratul G. C. I. împotriva Sentinței civile nr._/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o schimbă în parte în sensul că admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta B. I. în contradictoriu cu paratul G. C. I. și în consecință:
-stabilește linia de hotar între imobilele părților, respectiv cel înscris în CF_ Cluj-N. nr. cad._ proprietatea intimatei și cel înscris în CF_ Cluj-N., nr. cad._,proprietatea apelantului, pe aliniamentul gardului actual ce desparte cele două proprietăți prin repoziționarea imobilului cu nr. cad._ conform anexei nr.4 din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de experți M. M. RăzvanPetric N. M. și D. A. N., prin retragerea limitei actuale din evidența OCPI Cluj luand drept limită comună latura vestică a imobilului cuz nr. cad._.
Respinge celelalte pretenții ale reclamantei .
Obligă intimata să plătească apelantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecată la fond.
Compensează cheltuielile de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Noiembrie 2014.
Președinte, E. L. | Judecător, M. O.-S. | |
Grefier, L. C. |
L.C. 11 Noiembrie 2014
Red. M.O.S./tehnored. D.D./09.03.2015/4 ex.
Jud. fond R. E. G.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 294/2014. Tribunalul CLUJ | Succesiune. Decizia nr. 319/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
