Succesiune. Decizia nr. 319/2014. Tribunalul CLUJ

Tribunalul CLUJ - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 319/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 38569/211/2010

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE CIVILA Nr. 319/2014

Ședința publică de la 13 Mai 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE O.-C. T.

Judecător A.-F. D.

Grefier E. C.

Pe rol este judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelant G. O. împotriva Sentinței civile nr._/16.10.2013 pronunțată în dosar nr._ de Judecătoria Cluj-N., privind și pe intimat C. V., intimat T. V., intimat H. S., intimat C. U. H., intimat H. V., intimat A. D. P., având ca obiect, succesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul apelantului, av. T. A., lipsind celelalte părți.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța reține că apelanta a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru de 219 lei și timbru judiciar de 5 lei.

Se constată că la data de 31.03.2014, s-au depus note de ședință din partea apelantei.

La data de 5 mai 2014, se constată că s-au depus la dosar note de cheltuieli de combustibil și c/v transport din 2006-2009, pentru a se deplasa la instanță.

Reprezentantul apelantului, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 219 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului cu privire la apel.

Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe apel.

Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, respectiv schimbarea sentinței de fond, cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Reține că prin Sentința civilă nr._/16.10.2013, pronunțată în dosar nr._, de Judecătoria Cluj-N., a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A. D. P. în contradictoriu cu pârâții C. V. G. O. născută C.,, în nume propriu și în calitate de continuator de calitate procesuală a pârâtei C. L. decedată în cursul procesului, C. U. H., în calitate de continuator de calitate procesuală a pârâtei defuncte C. L., T. V., H. S. și H. V. având ca obiect dezbatere succesorală.

A fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active și a inadmisibilității capetelor de cerere 3, 4, 5 și 6 din cererea reconvențională formulată de pârâții H. S. și H. V., excepții invocate de reclamant.

A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți H. S. și H. V. în contradictoriu cu reclamantul-pârât A. D. P. și, în consecință:

S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul LUTRE-NOUĂ C., decedat la data de 04.03.2005 în Cluj-N., având CNP_, se compune din următoarele bunuri:

  1. apartamentul nr.10 situat în Cluj-N., ., jud.Cluj, înscris în CF nr._ Cluj-N., nr topo_/2/2/1/X compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 hol, 1 pivniță, cu suprafața utilă de 58,12 mp cu p.i.c. în cotă de 11,77/100 parte teren cu suprafața de 688 parte; teren în folosință 81/688;
  2. terenul situat în Cluj-N., Someșeni în suprafață de 500 mp dobândit de defunct prin atribuire conform Hotărârii Consiliului Local al mun. Cluj-N. nr.457/18.12.1998, poziția 19, Legea nr.44/1994;
  3. terenul situat în ., jud.Bihor în suprafață de 1 ha 5800 mp cuprins în Titlul de proprietate nr.8175/07.01.2008 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Bihor, ., dobândit de defunct prin reconstituirea dreptului de proprietate;
  4. terenul în suprafață de 3 ha vie (din care două hectare vie pe rod și un hectar vie neproductivă) situat în comuna Rasova, .;
  5. economii în sumă totală de 55.334,02 lei din care suma de 17.683,12 lei la CEC Bank și suma de 37.650,90 lei la Unicredit Ț. S.A., la care se adaugă dobânda, conform libretelor CEC nr._,_,_,_,_,_,_ cu depunere la termen și cu depunere la vedere nr._ și a extraselor de cont comunicate de Banca Unicredit Ț. S.A.
  6. dobânda la capital calculată la data plății către moștenitori;
  7. 36 certificate SAFI Invest S.A.
  8. 1000 acțiuni Alimentara Cluj;
  9. un dulap de bucătărie vechi;
  10. o masă de bucătărie cu 4 taburete;
  11. două scaune din lemn cu spătar;
  12. o dormeză;
  13. o sobă pe gaz Marca 1 Septembrie Satu M.;
  14. o etajeră în bucătărie;
  15. o chiuvetă de fontă;
  16. două dulăpioare din lemn în bucătărie;
  17. un aparat TV sport;
  18. un telefon fix cu disc;
  19. o draperie cu perdea în bucătărie;
  20. un frigider marca Fram;
  21. o etajeră în cămară;
  22. 4 valize de carton;
  23. o vană din fontă;
  24. un cazan de baie pe gaz;
  25. un vas de toaletă;
  26. o chiuvetă;
  27. un ceas de perete marca Quartz;
  28. un cuier mic de perete;
  29. un pian marca Proskometz Wien;
  30. un taburet pentru pian;
  31. un aparat TV alb-negru, anii ´60-70;
  32. un recamier cu ladă de haine, din lemn;
  33. un raft de bibliotecă cu cărți;
  34. un dulap de haine cu două uși;
  35. un dulap cu vitrină;
  36. 6 pahare din sticlă, de vin;
  37. 6 pahare de lichior, din sticlă;
  38. 6 căni și farfurii pentru cafea;
  39. 6 pahare pentru apă, din sticlă;
  40. o cană pentru apă, din sticlă;
  41. 5 cești de cafea;
  42. 6 farfurii mici pentru gem;
  43. 3 pahare pentru coniac, din sticlă;
  44. 11 pahare pentru lichior, din sticlă; 7 bibelouri;
  45. o vază de sticlă;
  46. un taburet;
  47. o ladă de zestre, din lemn;
  48. o sobă de teracotă;
  49. un tablou cu peisaj de iarnă, pictură în ulei;
  50. un poster înrămat;
  51. un tablou cu peisaj de vară;
  52. un covor de iută;
  53. un covor persan deteriorat;
  54. o draperie cu perdea;
  55. o masă din lemn acoperită cu sticlă cu 4 scaune;
  56. lucru de mână în cruciuliță înrămat;
  57. o masă de toaletă cu oglindă;
  58. o plapumă veche și două pături;
  59. două fețe de masă;
  60. 55 gr bijuterii din aur constând în: o brățară, cinci verighete și un lănțișor cu medalion.

S-a constatat că reclamantul-pârât A. D.-P. are calitatea de moștenitor legal după defunctul Luntre-Nouă C., în calitate de colateral privilegiat.

S-a constatat că defunctul H. VILHELM S., decedat la data de 12.11.2005 în Cluj-N., având CNP_ are calitatea de legatar cu titlu particular după defunctul Luntre-Nouă C. în baza testamentelor olografe din 07.I.2004 și 11.II.2005 cu privire la apartamentul nr.10, înscris în CF nr._ Cluj-N., situat în Cluj-N., ., jud.Cluj și cu privire la terenul în suprafață de 500 mp atribuit defunctului Luntre-Nouă C. în Cluj-N., Someșeni, în baza Hotărârii Consiliului Local al mun. Cluj-N. nr.457/18.12.1998, poziția 19, Legea nr.44/1994.

S-a dispus întabularea în favoarea lui H. Vilhelm S. a apartamentului nr.10, situat în Cluj-N., ., jud.Cluj, înscris în CF nr._, Cluj-N. nr topo_/2/2/1/X compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 hol, 1 pivniță, cu suprafața utilă de 58,12 mp cu p.i.c. în cotă de 11,77/100 parte teren cu suprafața de 688 parte; teren în folosință 81/688, ca bun propriu, cu titlu de moștenire;

S-a constatat că au calitatea de moștenitori legali după defunctul Henz Vilhelm S., decedat la data de 12.11.2005, pârâții-reclamanți, H. V. în calitate de soție supraviețuitoare asupra cotei de ¼ și H. S. în calitate de fiu asupra cotei de ¾.

S-a dispus întabularea în favoarea pârâților-reclamanți H. V. și H. S. a apartamentului nr.10, situat în Cluj-N., ., jud.Cluj, înscris în CF nr._, Cluj-N. nr topo_/2/2/1/X compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 hol, 1 pivniță, cu suprafața utilă de 58,12 mp cu p.i.c. în cotă de 11,77/100 parte teren cu suprafața de 688 parte; teren în folosință 81/688, ca bun propriu, în cotă de ¼ și respectiv ¾, cu titlu de moștenire.

A fost respins ca inadmisibil primul capăt de cerere din acțiunea reclamantului-pârât A. D. P. având ca obiect constatarea deschiderii succesiunii și ca lipsit de interes ultimul capăt de cerere din acțiunea reclamantului-pârât având ca obiect încetarea execuției testamentare.

A fost respinse ca neîntemeiate capetele de cerere 4, 5, 6 din acțiunea reclamantului-pârât A. D. P..

A fost respins ca inadmisibil primul capăt de cerere din cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți H. V. și H. S., având ca obiect constatarea valabilității testamentelor olografe din 7.I. 2004 și 11.II.2005.

A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere din cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți H. V. și H. S. având ca obiect constatarea calității de legatar cu titlu particular a defunctului H. Vilhelm S. cu privire la terenul situat în ., jud.Bihor în suprafață de 1 ha 5800 mp cuprins în Titlul de proprietate nr.8175/07.01.2008, ., dobândit de defunctul Luntre Nouă C. prin reconstituirea dreptului de proprietate.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-reclamante C. V., excepție invocată de pârâta G. O..

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C. V. în contradictoriu cu reclamantul-pârât A. D. P., având ca obiect succesiune.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C. L. decedată în cursul procesului, prin continuatori de calitate procesuală, G. O. și C. U. H. în contradictoriu cu reclamantul-pârât A. D. P., având ca obiect succesiune.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantului A. D. P. formulată în contradictoriu cu pârâții H. V. și H. S. în dosarul civil nr._ conexat.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către reclamantul-pârât A. D. P. și pârâții-reclamanți H. V. și H. S..

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele motive:

Potrivit certificatului de deces . nr._ emis de Primăria mun. Cluj-N. numitul Luntre Nouă C. a decedat la data de 04.03.2005, având ultimul domiciliu în Cluj-N., ., jud.Cluj (f.51 vol I). Acesta a fost căsătorit cu Luntre Nouă A., care potrivit certificatului de deces . nr._ emis de Primăria mun. Cluj-N. a decedat la data de 12.04.1988 (f.210 vol I). În urma decesului acesteia, s-a emis certificatul de moștenitor nr.222/07.02.1989 de către notariatul de Stat Județean Cluj în dosarul succesoral nr.632/1989, moștenitor după defuncta Luntre Nouă A. fiind Luntre Nouă C. în calitate de soț supraviețuitor. Prin același certificat de moștenitor s-a constatat că nu au acceptat succesiunea numitele C. V., în calitate de soră, precum și C. L., nepoată de soră (f.134 vol III).

Din înscrisurile de stare civilă depuse la dosar, a reieșit că reclamantul A. D. P. este nepot de soră după defunctul Luntre Nouă C., fiind fiul numitei Aghelescu V., sora defunctului Luntre Nouă C., decedată la data de 31.10.1991 (f. 22, 44-48, 49, 52, vol I).

În ceea ce privește pe pârâtele C. L. și C. V., din înscrisurile depuse la dosar a reieșit că prima a fost nepoată de soră după defuncta Luntre Nouă A., fiind fiica defunctei L. (Finter) P., decedată în 1987 (f. 208, 212 vol I), iar a doua este soră a defunctei Luntre Nouă A. (f.230-231 vol I). Pe de altă parte, pârâta C. L. a decedat în cursul procesului la data de 21.11.2007, iar pârâții G. O. (născută C.) și C. U. H. sunt descendenții acesteia (f. 208, 227, 231 vol I).

Defunctul Luntre Nouă C. a întocmit mai multe testamente olografe, primul la data de 07.I.2004, având un adaos la data de 03.04.2004 și un testament în data de 11.II.2005, acesta fiind scris pe mai multe foi (f.53-55, 78 vol I).

Prin testamentul olograf, scris în întregime, datat și semnat de defunctul Luntre Nouă C. din 07.I 2004 s-au instituit o . legate cu titlu particular astfel: suma de 150 milioane lei, 2 hectare de vie pe rod și un hectar de vie neproductivă situată în . revenea lui A. D.; suma de 50 milioane lei revenea lui C. L. și O.; suma de 30 milioane lei revenea lui C. V.; apartamentul nr.10 din Cluj-N., . revenea lui H. S.; suma de 35 milioane lei era stabilită pentru înmormântare; suma de 10 milioane lei era stabilită pentru tăierea bradului de la capela mormântului, iar suma de 35 milioane lei era stabilită pentru îngrijirea mormântului din Cluj și Cernavodă. Totodată, testatorul stabilea că aceste obligații reveneau lui H. S. instituit ca executor testamentar. Testatorul a mai stabilit ca dobânda sumelor depuse la CEC și suma rezultată din vânzarea lucrurilor din casă (cca 30 gr aur, tablou, pian, televizor, frigider, mașină de spălat, mașină de gătit) să se împartă în mod egal între moștenitorii indicați (f.53 vol I).

Apoi, la data de 03 aprilie 2004 defunctul Luntre Nouă C. a completat testamentul și stabilea că suma de 5 milioane lei să revină lui T. V., iar suma de 5 milioane lei să revină lui V. A. (f.53 verso vol I ).

Prin două testamente olografe, scrise în întregime, datate și semnate de defunctul Luntre Nouă C. din 11.II.2005 a fost împuternicit H. S. ca executor testamentar să aducă la îndeplinire dispozițiile testamentare, iar prin adaosul fără dată, scris în întregime, semnat de către Luntre Nouă C. s-a stabilit că H. S. Vilhelm poate dispune de bunurile rămase în afara testamentului. Totodată, prin acest înscris s-a testat în favoarea lui H. S. Vilhelm terenul în suprafață de 500 mp care a fost primit de la stat în baza Legii nr.44/1994, iar bunurile mobile care nu au fost repartizate (40 gr aur, 36 certificate SAFI, 1000 acțiuni Alimentara Cluj, mobilă de bucătărie (compusă din sobă de gătit Vesta, canapea, 1 dulap campus, 2 dulăpioare mici, o masă, 4 scaune, 1 tablou, 1 frigider, 1 televizor marca NEI), mobilă de cameră ( compusă din etajeră cu 4 rafturi cu literatură beletristică, 1 recamier, un stativ cu cărți tehnice, o mașină de cusut Singer veche, un pian, o toaletă, o masă, 4 scaune, 2 scaune simple, 4 tablouri ) vor fi vândute, iar suma se va împărți între moștenitori, parte având și executorul testamentar (f.55 vol I).

Reclamantul A. D. P. a solicitat să se constate nulitatea absolută a testamentului olograf precum și a codicilului depus de H. S. Vilhelm, autorul pârâților H. V. și H. S. datorită pe de o parte incapacității naturale a testatorului, a captației și sugestiei din partea legatarului H. S. și a lipsei datei în codicil, iar pe de altă parte să se constate că înscrisurile sub semnătură privată din 11.11.2005 nu sunt testamente, ci contracte de mandat nule absolut întrucât nu îmbracă forma autentică ad validitatem. Totodată, reclamantul a solicitat să se constate încetarea execuției testamentare întrucât H. S. Vilhelm a decedat.

Reclamantul A. D. P. a contestat calitatea de legatar a numitului H. S. Vilhelm în baza testamentelor în dosarul nr._ conexat întrucât acesta a fost incapabil a primi legatul, legatul a devenit caduc întrucât legatarul a devenit incapabil înainte de primire și nu a fost acceptat, iar legatul a fost făcut numai în considerarea persoanei legatarului H. S. Vilhelm, legatul neputând produce efecte față de moștenitorii acestuia.

Testamentele olografe au fost contestate și de pârâtele-reclamante C. L. prin continuatorii de calitate procesuală G. O. și C. U. H., aceștia invocând calitatea de moștenitori legali după defuncta Luntre Nouă Aglaie și implicit după defunctul Luntre Nouă C., considerând că bunurile defunctului Luntre Nouă C. au aparținut în egală măsură ambilor soți. Aceeași poziție procesuală a fost invocată și de pârâta-reclamantă C. V..

Pe cealaltă parte, pârâții H. V. și H. S., moștenitorii defunctului H. S. Vilhelm, decedat la data de 12.11.2005 (f.234 vol I), conform certificatului de moștenitor nr. 87/02.12.2005 emis de BNPA C. (f.68 vol I) au solicitat să se constate valabilitatea testamentelor olografe și calitatea de legatar cu titlu particular al defunctului H. S. Vilhelm cu privire la apartamentul nr.10 situat în Cluj-N., ., jud.Cluj, terenul în suprafață de 1 ha și 5800 mp situat în localitatea Valea lui M., jud.Bihor pentru care s-a emis T.P. nr.8175/07.01.2008 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Bihor, precum și terenul în suprafață de 500 mp din Cluj-N. aprobat prin HCL nr.457/1998 a Consiliului Local Cluj-N. modificată prin HCL nr.427/1999.

Din punctul de vedere al aplicării legii civile în timp, instanța a constatat că obiectul prezentului dosar face referire la o masă succesorală deschisă anterior intrării în vigoare a noului cod civil aprobat prin Legea nr.287/2009 (intrat în vigoare la data de 01.10.2011), fiind aplicabile conform art. 91 din Legea nr.71/2011 coroborat cu art. 6 alin. 1, 2 din noul C.civ dispozițiile legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, respectiv ale Codului civil din 1864.

Potrivit art. 859 C.civ testamentul olograf nu este valabil decât când este scris în tot, datat și subsemnat de mâna testatorului. Prin urmare, condițiile specifice ale acestui act solemn constau în scrierea integrală, datarea și semnarea de mâna testatorului, condiții prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

Fiind un act juridic, acesta poate fi supus viciilor de consimțământ precum dolul, respectiv alterarea consimțământului testatorului prin captare și sugestie, adică utilizarea de manopere viclene și frauduloase de către persoana beneficiar al dispoziției testamentare sau chiar de un terț cu intenția de câștiga încrederea testatorului și de înșela buna sa credință pentru a-l determina să dispună într-un fel pe care nu l-ar fi folosit din propria sa inițiativă.

Vicierea consimțământului prin aceste manopere dolosive presupune existența capacității persoanei de a dispune, consimțământul său fiind alterat, spre deosebire de incapacitatea naturală, adică lipsa unei voințe conștiente, a discernământului de dispune. Cele două situații se exclud și nu pot coexista, iar ambele trebuie dovedite prin probe concludente în mod neechivoc, sancțiunea aplicabilă fiind nulitatea relativă a actului.

Cu toate că a susținut că defunctul Luntre Nouă C. a fost lipsit de discernământ la data întocmirii testamentelor, reclamantul-pârât Aghelescu D. P. nu a depus înscrisuri din care să rezulte că ar fi suferit de boli de natură a-l lipsi de voință conștientă la întocmirea actelor. Dimpotrivă, martorele Herta Lucreția și M. V., persoane care îl cunoșteau de mai bine de 20 ani pe defunctul Luntre Nouă C. au arătat că acesta a fost lucid până la decesul său intervenit din cauza unei boli pulmonare (f.120-121 vol III).

Pe de altă parte, nici vicierea consimțământului testatorului prin dol nu a fost dovedită de către reclamantul-pârât A. D. P. conform prevederilor art.1169 C.civ. Aceleași martore care i-au cunoscut îndeaproape pe defuncții Luntre Nouă C. și Hertz S. Vilhelm au arătat că aceștia erau colegi din anii’ 70 la Primăria mun. Cluj-N. și erau foarte buni prieteni. Conform declarației martorei M. V., colegă de serviciu a acestora din anul 1974, „am constatat că cei doi au fost buni prieteni, iar domnul H. a avut grijă de domnul Luntre Nouă. Se sunau, se întâlneau și petreceau sărbătorile împreună, iar când domnul Luntre Nouă a fost în spital d-nul H. i-a dus medicamente. Menționez că pe d-nul A. l-am văzut pentru prima dată la înmormântarea domnului Luntre Nouă. Nici pe celelalte rude ale d-lui Luntre Noouă nu le-am văzut vreodată și nu l-am auzit pe d-nul Luntre Nouă să vorbească despre ele” (f.121 vol III).

În acest context, al prieteniei strânse dintre defuncții Luntre Nouă C. și H. S. Vilhelm, era firesc ca prin testamentele olografe întocmite să fie instituite legate cu privire la bunuri importante din averea defunctului Luntre Nouă C., fără să existe indicii temeinice că numitul H. S. Vilhelm ar fi folosit mijloace viclene sau frauduloase pentru a determina pe defunctul Luntre Nouă C. să întocmească testamentele.

În ceea ce privește lipsa datei de pe unul dintre codicilele la testamentul olograf din 07.I.2004, precum și anacronismul datei de 11.II.2005/ 11.11.2005 instanța reține preliminar că testamentele din anul 2005, precum și adaosul din 3 aprilie 2004 au fost verificate prin două expertize tehnice criminalistice grafoscopice, iar experții au concluzionat că toate aceste înscrisuri au fost scrise, semnate și datate (acolo unde exista dată) de către numitul Luntre Nouă C. (f.96-108 vol III, f.199-229 vol III).

În general lipsa datei de pe un testament olograf este sancționată cu nulitatea absolută a testamentului, având în vedere consecințele importante ale acesteia în ceea ce privește verificarea capacității testatorului la întocmirea actului, a cauzei acelui act, a voinței testatorului la un anumit moment mai ales dacă sunt întocmite mai multe testamente. Cu toate acestea, un testament olograf nedatat poate fi salvat de cel care se prevalează de acesta atunci când se poate face proba întocmirii sale cu ajutorul elementelor intrinseci actului sau chiar cu ajutorul elementelor extrinseci coroborate cu cele intrinseci.

După cum s-a putut constata, testamentul olograf din 07.I.2004 a fost completat pe de o parte la data de 03.04.2004 cu alte dispoziții testamentare, iar la data de 11.II.2005 testatorul Luntre Nouă C. l-a instituit în calitate de executor testamentar pe H. S. „ având calitatea de rudă și nu numai de prieten”, adăugând prin înscrisul fără dată o nouă dispoziție testamentară cu privire la terenul de 500 mp obiect al Legii nr.44/1994 și cu privire la bunurile mobile din locuința sa menționând la finalul acestui înscris „valabil în continuare la testament”- f.55 vol I.

În contextul în care a reieșit că aceste testamente olografe au fost scrise și semnate de testatorul Luntre Nouă C., instanța a constatat că există o legătură intrinsecă între testamentele din anul 2004 și cele întocmite în anul 2005, voința testatorului fiind clar exprimată și concisă, instanța apreciind că înscrisul nedatat aparținând lui Luntre Nouă C. a fost întocmit în perioada apropriată datei de 11.II.2005.

În ceea ce privește data testamentelor din 2005, reclamantul-pârât A. D. P. și pârâta-reclamantă C. L. au susținut că aceasta ar fi fost 11.11.2005, ulterior datei decesului testatorului Luntre Nouă C. (decedat la data de 04.03.2005).

Având în vedere că a reieșit din două expertize criminalistice că înscrisurile din anul 2005 au fost scrise în întregime de către defunctul Luntre Nouă C., că acesta a folosit numerotarea romană a lunii și în testamentul olograf din 07.I.2004 și văzând și prevederile art. 978 C.civ privind interpretarea convențiilor, aplicabile și în materia testamentelor, instanța a apreciat că această dată este 11.II.2005, în sensul de a da un efect actelor și nu de a le lipsi de efecte, mai ales că nu rezultă în mod neechivoc că este cifra arabă 11.

În consecință, din probele administrate în prezenta cauză instanța a reținut că testamentele olografe întocmite de către defunctul Luntre Nouă C. au fost întocmite în mod valabil, cu respectarea prevederilor art. 856 C.civ și art. 859 C.civ, acestea instituind mai multe persoane legatare, precum și un executor testamentar. Înscrisurile întocmite în anul 2005 nu reprezintă conform susținerilor reclamantului-pârât A. D. P. numai contracte de mandat, ci întocmite în formă testamentară valabilă a testamentului olograf, acestea instituie un executor testamentar cu rolul de a pune în aplicare dispozițiile testamentare conform art. 910 C.civ, fiind ca natură juridică un mandat special.

Dintre persoanele instituite în calitate de legatar, numai pârâții-reclamanți H. V. și H. S., moștenitori ai defunctului H. S. Vilhelm, s-au prevalat de dispozițiile testamentare solicitând instanței să se constate calitatea de legatar cu titlu particular al defunctului H. S. Vilhelm privind imobilele: apartamentul nr. 10 din Cluj-N., ., jud.Cluj, terenul de 500 mp obiect al HCL al Consiliului Local al Municipiului Cluj-N. și terenul în suprafață de 1 ha și 5800 mp situat în Valea lui M., jud.Bihor.

În ceea ce privește calitatea de legatar cu titlu particular al numitului H. S. Vilhelm, reclamantul-pârât A. D. P. a invocat incapacitatea legatarului, caducitatea legatului prin incapacitate de a primi și neacceptarea legatului, precum și faptul că legatul a fost instituit intuitu personae în favoarea persoanei lui H. S. Vilhelm.

Raportat la aceste susțineri, instanța a reținut că după decesul numitului Luntre Nouă C. s-a deschis dosarul succesoral nr.22/2005 la cererea reclamantului-pârât A. D. P. și a numitului H. S. Vilhelm, la data de 09.03.2005 acesta depunând testamentele olografe pe rolul Biroului Notarilor Publici Asociați D.-M. C. și M. C. (f.78 vol I).

Astfel, solicitând dezbaterea succesorală notarială, atât reclamantul-pârât A. D. petruț, cât și numitul H. S. Vilhelm au acceptat succesiunea conform art. 685 C.civ, art. 689 C.civ, art. 700 C.civ coroborat cu art.928 C.civ. În ceea ce îl privește pe reclamantul-pârât A. D. P. acesta s-a prevalat de calitatea sa de moștenitor legal al clasei colateralilor privilegiați (nepot de soră), iar numitul H. S. Vilhelm de calitatea sa de legatar cu titlu particular. Depunerea testamentelor olografe pentru dezbaterea succesorală de către H. S. Vilhelm s-a făcut în considerarea ambelor calități ale acestuia, atât de legatar cu titlu particular, cât și de executor testamentar, situație care este permisă de dispozițiile legale, cu condiția ca persoana instituită executor testamentar să aibă capacitate deplină de exercițiu (art.913 C.civ), ceea ce în privința lui H. S. Vilhelm exista la momentul deschiderii succesiunii după defunctul Luntre Nouă C..

Nu se poate reține intervenirea caducității legatului pentru incapacitatea legatarului conform art. 924 C.civ întrucât H. S. Vilhelm era în viață la data decesului testatorului și nici pentru neacceptarea legatului conform art.928 C.civ, câtă vreme H. S. Vilhelm a apelat la procedura succesorală notarială solicitând deschiderea succesiunii alături de reclamantul-pârât A. D. P..

Sancțiunea caducității legatului intervine atunci când executarea acestuia nu mai poate fi realizată din cauze posterioare momentului întocmirii testamentului. În acest sens, sunt moartea legatarului anterior decesului testatorului (art. 924 C.civ), incapacitatea legatarului de primi legatul (art.928 C.civ) care se apreciază la data deschiderii moșteniri, renunțarea legatarului la legat (art.928 C.civ coroborat cu art.686 C.civ) sau pieirea totală a bunului care formează obiectul legatului (art.927 C.civ).

Instanța a reținut că în speță nu se poate reține caducitatea legatului cu titlu particular instituit în favoarea lui H. S. Vilhelm, acesta prevalându-se de calitatea sa de legatar în fața notarului public. Pe de altă parte, susținerile reclamantului-pârât A. D. P. privind faptul că legatarul nu a solicitat moștenitorilor legali predarea legatului, conform art. 899 alin.2 C.civ, nu sunt de natură a conduce la concluzia că s-ar afecta valabilitatea legatului cu titlu particular, ci privește executarea acestuia. Or, în speță, numitul H. S. Vilhelm a solicitat deschiderea succesiunii notariale, ceea ce echivalează cu o cerere de punere în posesie cu privire la legat. Pe de altă parte conform art. 899 alin.1 C.civ orice legat pur și simplu dă legatarului, din ziua morții testatorului legat, un drept asupra lucrului legat, drept transmisibil erezilor și reprezentanților săi. Astfel, având în vedere că prin testamentele olografe din 07.I.2004 și 11.II.2005 s-au instituit legate cu titlu particular în favoarea lui H. S. Vilhelm, iar acesta le-a acceptat prin solicitarea de deschidere a succesiunii defunctului Luntre Nouă C., având în vedere că imobilele testate în favoarea sa nu erau deținute efectiv de vreo persoană care să își atribuie calitatea de proprietar al acestora, inclusiv pretins moștenitor al defunctului Luntre Nouă C., instanța reține că folosirea acțiunii în revendicare de către legatarul cu titlu particular H. S. Vilhelm după cum a pretins reclamantul-pârât A. D. P. era lipsită de interes, legatarul manifestându-și dorința de a accepta succesiunea. Acceptând succesiunea defunctului Luntre Nouă C., la decesul său din 12.11.2005 defunctul H. S. Vilhelm deținea în masa sa succesorală acest legat, transmis prin acceptare moștenitorilor săi, pârâții reclamanți H. V., soție supraviețuitoare și H. S., fiu, conform certificatului de moștenitor nr.87/02.12.2005.

În aceste condiții, instanța a constatat că acțiunea care face obiectul dosarului civil nr._ formulată de reclamantul A. D. P. în contradictoriu cu pârâții H. V. și H. S., acțiune conexată, este neîntemeiată, motiv pentru care instanța a respins-o.

În continuare, cu privire la acțiunea privind constatarea masei succesorale după defunctul Luntre Nouă C., instanța reține că pârâtele-reclamante C. L. și C. V. s-au prevalat de calitatea de moștenitoare legale ale defunctei Luntre Nouă A., soția defunctului Luntre Nouă C., solicitând a se constata că bunurile din masa succesorală a defunctului Luntre Nouă C. au fost bunuri comune ale soților și ca atare să se rețină că ½ din masa bunurilor aparțineau defunctului Luntre Nouă C..

Instanța a reținut că aceste susțineri sunt neîntemeiate și fără suport legal, în condițiile în care succesiunea după defuncta Luntre Nouă A. s-a deschis la data decesului acesteia în data de 12.04.1988, căsătoria sa cu Luntre Nouă C. încetând astfel prin moarte conform art. 37 C. fam. Între data decesului numitei Luntre Nouă A. și data decesului lui Luntre Nouă C. din data de 04.03.2005 au trecut aproape 17 ani, timp în care Luntre Nouă C. a dobândit diferite bunuri care au intrat în masa lui succesorală.

Apoi, conform certificatului de moștenitor nr.222/07.02.1989 emis de Notariatul de Stat Județean Cluj după decesul numitei Luntre Nouă A. a reieșit că dezbaterea succesorală s-a făcut numai la cererea soțului său supraviețuitor, Luntre Nouă C., acesta fiind considerat singurul moștenitor al defunctei sale soții. Acest certificat de moștenitor nu a fost contestat de nici un prezumtiv moștenitor al defunctei Luntre Nouă A., producându-și pe deplin efectele (f.134 vol III).

Susținerile pârâtei-reclamante C. L. că a acceptat succesiunea după defuncta Luntre Nouă A. nu au fost probate în mod neechivoc pentru a conduce la o astfel de concluzie conform art. 689 C.civ. Astfel, faptul că potrivit interogatoriului pârâtei T. V., persoana care făcea curățenie în casa defunctului Luntre Nouă C., a reieșit că defunctul a predat după circa o lună de la data decesului soției sale verighetele de la nuntă, perne și diverse materiale pentru haine pârâtei C. L. nu sunt de natură a conduce la concluzia că aceasta și-a asumat calitatea sa de erede după defuncta Luntre Nouă A., acele bunuri mobile fiind mai degrabă amintiri de familie (verighetele de nuntă) sau bunuri mobile fără valoare semnificativă (perne, materiale de haine). Pe de altă parte, nici faptul că defunctul Luntre Nouă C. ar fi promis pârâtei C. L. pianul nu este de natură a conduce la concluzia că aceasta ar fi acceptat succesiunea defunctei Luntre Nouă A., câtă vreme de acest pian defunctul Luntre Nouă C. a dispus prin testamentul olograf din 07.I.2004, după mai bine de 15 ani de la decesul soției sale.

Susținerile pârâtei-reclamantei C. L. că imobilul situat în Cluj-N., pe ., . ar fi aparținut ambilor soți Luntre Nouă sunt de asemenea neîntemeiate. Astfel, defuncta Luntre Nouă A. a decedat la data de 12.04.1988, iar potrivit copiei cărții funciare nr._ Cluj-N., imobilul cu nr topo 1100/2/2/1/X apartament nr.10, ., a fost înscris pe numele defunctului Luntre Nouă C. la data de 26.08.1997 în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 5207/06.12.1996 încheiat de acesta cu .. (f.301-311 vol II). Prin urmare, nu are relevanță proveniența sumelor de bani prin care defunctul Luntre Nouă C. a dobândit respectivul imobil, câtă vreme acesta era singurul moștenitor al defunctei sale soții, Luntre Nouă A., iar pârâta-reclamantă C. L. nu a reușit să prezintă o altă situație juridică cu privire la masa succesorală a defunctei conform art.1169 C.civ.

Pentru aceleași considerente, și cererea pârâtei-reclamantei C. V. este neîntemeiată, aceasta nedovedind acceptarea în mod neechivoc a succesiunii defunctei Luntre Nouă A. conform art. 689 C.civ raportat la art. 1169 C.civ. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Viroica, excepție invocată de pârâta G. O., instanța o va respinge având în vedere că aceasta a fost chemată în judecată în calitate de prezumtiv moștenitor al defunctului Luntre Nouă C. pe de o parte, iar în cererea reconvențională formulată pârâta-reclamantă C. V. emite pretenții, deci invocă calitatea procesuală activă și nu pasivă, pe de altă parte.

Întrucât instanța a constatat că testamentele olografe de care s-au prevalat pârâții H. V. și H. S., autori ai defunctului H. S. Vilhelm au fost valabil întocmite, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale active și ale inadmisibilității capetelor de cerere 3,4,5 și 6 din cererea reconvențională, pârâții-reclamanți H. S. și H. V. având dreptul să se prevaleze de dispozițiile testamentare care au instituit în favoarea autorului lor legatul cu titlu particular.

În temeiul art. 111 C pr. Civ și art.651 C.civ raportat la înscrisurile depuse la dosar și la precizarea acțiunii reconvenționale a pârâților-reclamanți H. Viroica și H. S. cu privire la actualizarea masei succesorale, instanța a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul LUTRE-NOUĂ C., decedat la data de 04.03.2005 în Cluj-N., având CNP_, se compune din următoarele enumerate în cuprinsul dispozitivului.

Având în vedere că reclamantul-pârât A. D. P. a invocat calitatea de moștenitor legal, a solicitat deschiderea succesiunii defunctului Luntre Nouă C. în termenul prevăzut de art. 700 C.civ și întrucât prin testamentele olografe nu s-au instituit legatari universali, în temeiul art. 672 C.civ și art. 685 C.civ și art. 688 C.civ instanța a constatat că reclamantul-pârât A. D.-P. are calitatea de moștenitor legal după defunctul Luntre-Nouă C., în calitate de colateral privilegiat.

Întrucât defunctul H. S. Vilhelm a acceptat legatul cu titlu particular instituit în favoarea sa de către defunctul Luntre Nouă C. cu privire la apartamentul nr. 10 și terenul în suprafață de 500 mp situate în Cluj-N., instanța a constatat că defunctul H. VILHELM S., decedat la data de 12.11.2005 în Cluj-N., având CNP_ are calitatea de legatar cu titlu particular după defunctul Luntre-Nouă C. în baza testamentelor olografe din 07.I.2004 și 11.II.2005 cu privire la apartamentul nr.10, înscris în CF nr._ Cluj-N., situat în Cluj-N., ., jud.Cluj și cu privire la terenul în suprafață de 500 mp atribuit defunctului Luntre-Nouă C. în Cluj-N., Someșeni, în baza Hotărârii Consiliului Local al mun. Cluj-N. nr.457/18.12.1998, poziția 19, Legea nr.44/1994. În ceea ce privește cererea de a se constata calitatea de legatar cu titlu particular și în ceea ce privește terenul situat în localitatea Valea Lui M., jud.Bihor, instanța a constatat că nu se face referire la acesta în testamentele olografe, motiv pentru care va respinge cererea moștenitorilor legatarului cu privire la acest imobil.

În temeiul art. 20 alin.1 și art. 26 din Legea nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară (aplicabilă speței conform art. 80 din Legea nr.71/2011), instanța a dispus întabularea în favoarea lui H. Vilhelm S. a apartamentului nr.10, situat în Cluj-N., ., jud.Cluj, înscris în CF nr._, Cluj-N. nr topo_/2/2/1/X compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 hol, 1 pivniță, cu suprafața utilă de 58,12 mp cu p.i.c. în cotă de 11,77/100 parte teren cu suprafața de 688 parte; teren în folosință 81/688, ca bun propriu, cu titlu de moștenire.

În temeiul art. 111 C.pr.civ instanța a constatat că pârâții-.reclamanți H. V. și H. S. au calitatea de moștenitori legali după defunctul Henz Vilhelm S., decedat la data de 12.11.2005, prima în calitate de soție supraviețuitoare asupra cotei de ¼ parte, iar al doilea în calitate de fiu asupra cotei de ¾ parte.

În temeiul art. 20 alin.1și art. 26 din Legea nr.7/1996 instanța a dispus întabularea în favoarea pârâților-reclamanți H. V. și H. S. a apartamentului nr.10, situat în Cluj-N., ., jud.Cluj, înscris în CF nr._, Cluj-N. nr topo_/2/2/1/X compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 hol, 1 pivniță, cu suprafața utilă de 58,12 mp cu p.i.c. în cotă de 11,77/100 parte teren cu suprafața de 688 parte; teren în folosință 81/688, ca bun propriu, în cotă de ¼ și respectiv ¾, cu titlu de moștenire.

În ceea ce privește primul capăt din cererea reclamantului-pârât A. D. P. privind constatarea deschiderii succesiunii prin moartea lui Luntre Nouă C., având în vedere că în temeiul art. 111 C.pr.civ instanța a admis excepția inadmisibilității reclamantul având la dispoziție o acțiune în realizare, iar în al doilea rând fiind o constatare a unei stări de fapt, pe cale de consecință instanța va respinge ca inadmisibil acest capăt de cerere.

În ceea ce privește ultimul capăt din cererea reclamantului-pârât A. D. P. privind încetarea execuției testamentare prin moartea lui H. S. Vilhelm, instanța a admis excepția lipsei de interes, în considerarea prevederilor art. 917 C.civ potrivit căruia dreptul executorului testamentar nu trece la erezii săi, iar reclamantul nu a justificat folosul practic ale acestei solicitări în condițiile în care încetarea calității de executor testamentar nu impieta asupra calității de legatar cu titlu particular. Pe cale de consecință, instanța a respins ca lipsit de interes acest capăt de cerere din acțiunea reclamantului-pârât A. D. P..

Cu privire la primul capăt din cererea reconvențională prin care s-a solicitat instanței să constate valabilitatea testamentelor olografe, în temeiul art. 111 C.pr.civ întrucât pârâții-reclamanți H. V. și H. S. aveau la dispoziție acțiunea în realizare, instanța a admis excepția inadmisibilității și pe cale de consecință a respins ca inadmisibil acest capăt de cerere.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul dispozițiilor mai sus indicate, instanța a admis în parte acțiunea reclamantului-pârât A. D. P., a respins ca neîntemeiate capetele de cerere 4, 5, 6 din acțiunea sa conform dispozitivului, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți H. S. și H. V. conform dispozitivului, a respins ca neîntemeiate cererea reconvențională a pârâtei-reclamantei C. L., decedată în cursul procesului, prin continuatori de calitate procesuală G. O. și C. U. H., a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională a pârâtei-reclamante C. V. și a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului A. D. P. formulată în dosarul civil nr._ conexat.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274 C.pr.civ raportat la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către reclamantul-pârât A. D. P. și pârâții-reclamanți H. V. și H. S..

Împotriva acestei sentinței pârâta G. O. a declarat apel în temeiul art. 284 C. proc. civ., art. 287 alin. 1 pct. 3 C. proc. civ., solicitând în baza disp. art. 282 rap. la art. 296 teza II C. proc. civ., schimbarea în parte în sensul acordării sumei de 5.000 lei, cât și parte din dobânda rezultată din libretele de economii de la Bănci, cât și cota parte sau c/v bunurilor mobile rămase de defunctul Luntre Nouă C., cu cheltuieli de judecată în apel, în caz de opunere.

În motivarea cererii arată că instanța de fond a luat în considerare ca valabile testamentele olografe testate de către defunctul Luntre Nouă C., împărțind averea acestuia atât pe baza moștenirii legale în favoarea reclamantului A. D. P., cât și pe baza moștenirii testamentare în favoarea pârâților, reclamanți reconvenționali H. V. și H. S. jr. atribuindu-le acestora apartamentul nr.10 din Cluj-N., . și terenul cu suprafața de 500 mp, situat în Cluj-N., teren care a fost dobândit de către defunctul testator în baza Legii nr. 44/1994 și conform H.C.L. nr. 457/18.12.1998, astfel că atât timp cât prima instanță a reținut valabilitatea testamentelor, aceasta era obligată să împartă bunurile care compun masa succesorală în favoarea tuturor moștenitorilor testamentari indicați de către defunctul testator în cuprinsul testamentului din 07.01.2004, astfel:

-suma de 150 milioane lei vechi (15.000 lei noi) și 2 hectare de vie pe rod și un hectar de vie neproductivă situată în corn. Rasova, jud. C. îi revene la Anqhelelscu D.;

-suma de 50 milioane lei vechi (5.000 lei noi), îi revene lui C. L. prin G. O.;

-suma de 30 milioane lei vechi (3.000 lei noi), îi revene lui C. V.;

-suma de 35 milioane lei vechi (3.500 lei noi), era stabilită pentru înmormântare;

-suma de 10 milioane lei vechi (1.000 lei noi), era stabilită pentru tăierea bradului de la capela mormântului;

-suma de 35 milioane lei vechi (3.500 lei noi), era stabilită pentru îngrijirea mormântului din Cluj și Cernavodă;

Ulterior, la data de 03.04.2004 defunctul Luntre Nouă C. a completat testamentul din 07.01.2004 și a mai stabilit că suma de 5 milioane lei vechi (500 lei noi), îi revene lui T. V. și suma de 5 milioane lei vechi (500 lei noi), îi revene lui V. A..

Prin același testament testatorul a mai stabilit ca dobânda sumelor depuse la Bancă și suma rezultată din vânzarea lucrurilor din casă (cea. 30 gr. aur, tablouri, pian, televizor, frigider, mașină de spălat, mașina de gătit) să se împartă în mod egal între moștenitorii testamentari indicați în testamentul din 07.01.2004 (fila 53 volum I dosar), iar cu toate cele dispuse prin testament instanța de fond împarte bunurile care cuprind masa succesorală a defunctului Luntre Nouă C. doar la pârâții H. care le atribuie apartamentul nr.10 din .-N. unde a locuit defunctul și un teren.de 500 mp în zona Someșeni din Cluj-N., cu titlu de moștenire testamentară, iar la reclamantul A. D. P. ca și moștenitor legal al acestui defunct îi atribuie toate bunurile mobile găsite și identificate prin procesul verbal întocmit la data de 22.03.2013 în casa defunctului și descrise sub punctele 3-60 din pag. 13-15 din sentința primei instanțe, toată suma de bani depozitată la bănci, inclusiv dobânda la capital calculată până la data plății, contrar voinței testatorului care arată în penultimul alineat al testamentului din 07.01.2004 că dobânda ce va rezulta de pe carnetele CEC și suma care se va realiza din vânzarea lucrurilor din casă să revină moștenitorilor testamentari.

Astfel, atât timp cât instanța a constatat valabilitatea testamentului din 07.01.2004, în mod greșit nu a atribuit fiecărui moștenitor testamentar suma de bani indicată în testament, precum de a preciza că dobânda ce va rezulta de pe carnetele de economii, cât și contravaloarea bunurilor mobile găsite în imobilul defunctului se va împărți între toți moștenitorii testamentari.

In varianta dată de către prima instanță, reclamantului A. D. P. îi revin și preia toate bunurile mobile, inclusiv banii de a bancă cu dobânzile acumulate, contrar ultimei voințe a defunctului Luntre Nouă C. din testamentul din 07.01.2004 unde se arată fiecărui moștenitor testamentar ce bunuri mobile/imobile îi revin, astfel ca instanța de fond nu a ținut cont de faptul că reclamantul A. D.P. este menționat și el printre moștenitorii testamentari, astfel că prima instanță nu face altceva decât să atribuie acestuia mai multe bunuri mobile cât și întrega sumă de bani existentă în conturi la bănci, deci, instanța de fond a acordat peste voința defunctului din testament, aspect față de care consider că sentința primei instanțe sub acest aspect este nelegală și netemeinică.

Dacă prima instanță a reținut valabilitatea testamentelor, atunci trebuia să împartă moștenirea strict pe baza acestora unde și moștenitorul legal A. era trecut și ar fi primit partea sa de moștenire, conform voinței defunctului, astfel că instanța de fond i-a acordai acestuia mult mai mult decât dorea defunctul Luntre Nouă C. să-i lase prin testamentul din 07.01.2004 .

În drept: art. 284 alin.1, art. 295 alin.2, art.296, art.274 C.pr.civ.

Prin întâmpinarea formulată intimații H. V. și H. S. (fila 18) arată că sunt de acord cu admiterea apelului, în sensul acordării apelantei a sumei de 5000 lei, și parte din dobânda rezultată din libretele de economii la bănci, precum și cota parte sau contravaloarea bunurilor mobile rămase după defunctul Luntre Nouă C..

Ceilalți intimați, deși legal citați, nu și-au exprimat poziția procesuală.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul, în baza art. 296 C.pr.civ., îl va admite în parte, pentru următoarele considerente:

Obiectul acestui dosar îl constituie stabilirea masei succesorale și a calității de moștenitor după defunctul Luntre Nouă C., decedat în 4.03.2005, în Cluj-N., având în vedere pe de o parte, dispozițiile testamentare întocmite de acesta, și, pe de altă parte, pretențiile succesorilor legali.

Așa cum în mod temeinic și legal s-a reținut de către judecătorie, în baza testamentului olograf din 07.01.2004 (fila 53 dosar judecătorie vol I) defunctul a stabilit că 50 de milioane de lei i se cuvin lui C. L. și O., din orașul Șimleul Silvaniei, dobânda ce va rezulta de pe carnetele C.E.C. și suma ce se va realiza la vânzarea lucrurilor din casă, (circa 30 grame aur, tablouri, pian, televizor, frigider, mașină de spălat, mașină de gătit) se vor împărți în mod egal pentru moștenitorii menționați în cuprinsul testamentului, respectiv, D. A., C. L. și O., C. V. și H. S..

În data de 11.02.2005 printr-o altă dispoziție, acest defunct a testat în sensul că bunurile mobile și imobile care le lasă moștenire și care nu au fost repartizate sunt 40 grame aur, 36 certificate S. în valoare de 2.000.000 lei, 1000 acțiuni Alimentara Cluj, mobilă de bucătărie, compusă din: sobă de gătit VESTA, canapea, un dulap compus, o masă, 4 scaune, un tablou, un frigider, un televizor marca NEI, mobilă de cameră, o mașină de cusut SINGER veche, un pian, o toaletă, o masă, 4 scaune, două scaune simple, 4 tablouri, toate aceste bunuri urmând a fi vândute și suma respectivă se va împărți între moștenitori, parte având și executorul testamentar.

La final, testatorul a adăugat mențiunea „valabil în continuare la testament”.

D. urmare, având în vedere obiectul cauzei, tribunalul constată într-adevăr, că au calitatea de succesoare testamentare și defuncta C. L. și apelanta, revenindu-le cota de 1/4 din bunurile mobile, inclusiv din suma de 5000 lei, cu titlul de economii și cota de ¼ parte din dobânda de pe carnetele C.E.C.

Tribunalul a avut în vedere doar cota de ¼ parte din dobânda de pe carnetele CEC, nu și dobânda acumulată sumelor de bani aflate la Unicredit Ț. raportat la dispozițiile testamentare clare redate anterior care vizează strict suma de 5000 lei și doar dobânda de pe carnetele CEC, deși s-a solicitat de către apelantă cota de ¼ parte din libretele de economii de la bănci, în mod generic.

Este evident că dobânzile produse de aceste sume menționate de la momentul decesului și până în prezent i se cuvin apelantei.

Față de cele ce preced, Tribunalul, va schimba în parte sentința menționată.

În baza art. 276 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a intimatului A. D. P., îl va obliga să achite apelantei 1432,5 Lei, cheltuieli de judecată parțiale în apel, constând în 432,5 lei taxă judiciară de timbru și 1000 lei, onorariul avocațial, din totalul de 1300 lei, raportat la soluția de admitere în parte a pretențiilor formulate.

Cheltuielile de judecată solicitate de către apelantă pentru fondul cauzei privind contravaloarea carburantului pentru deplasările sale la mai multe termene nu vor fi acordate având în vedere că nu s-a precizat suma solicitată și modul de calcul și nu au fost justificate prin prezentarea actelor din care să rezulte costul combustibilului, atât în Austria, cât și eventual în România, raportat la faptul că procesul s-a desfășurat pe perioada mai multor ani, depunând un singur bon în limba germană datat 13.05.2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte apelul declarat de pârâta G. O., împotriva Sentinței civile nr._ din 16 oct.2013, de Judecătoria Cluj-N., în dosar nr._, al Judecătoriei Cluj-N., pe care o schimbă parțial și în consecință:

Constată că defuncta C. L. decedată în cursul procesului și pârâta G. O. sunt legatare cu titlu particular după defunctul LUNTRE NOUA C. în baza testamentelor olografe din 07.01.2004 și 11.02.2005 cu privire la suma de 5000 lei, cu titlu de economii și cota de 1/4 parte din dobânda de pe carnetele CEC și din bunurile mobile incluse în masa succesorală după defunct.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă pe intimatul A. D. P. să achite apelantei suma de 1432,5 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel.

Definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 13.05.2014.

Președinte,

O.-C. T.

Judecător,

A.-F. D.

Grefier,

E. C.

E.C. 19 Mai 2014

Red. O.T./ Tehnored. C.H.

4 ex. / 5 iunie 2014.

Jud. fond. SĂNZIANA FELIAIA C. – JUDECĂTORIA CLUJ-N.

← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 799/2014. Tribunalul CLUJ  Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 491/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 319/2014. Tribunalul CLUJ