Contestaţie la executare. Decizia nr. 467/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 467/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 3555/254/2011*
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 467/2014
Ședința publică din 13 Mai 2014
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTORI: dr.C. G.
: C. E.
GREFIER: F. A.
Pe rol soluționarea recursului civil având ca obiect – contestație la executare, recurs formulat de recurentul contestator P. I., domiciliat în ., ., județul C. și domiciliul procesual ales în C., . nr.44, ., împotriva sentinței civile nr.166/04.02.2014, pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._ 011, în contradictoriu cu intimații M. G., domiciliat în C., ., ., ., județul C. și P. Ș., domiciliată în Costinești, Sat Schitu, ., județul C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul contestator, avocat C. P. în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, pentru intimatul M. G. se prezintă avocat A. F., în baza împuternicirii avocațiale nr._/12.05.2014 ,pe care o depune la dosar și intimata P. Ș. personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.88 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.
Prezentul recurs este motivat și netimbrat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul recurentului contestator depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 97 lei conform chitanței . nr._/12.05.2014 și timbru judiciar în cuantum de 5 lei.
Instanța ia act de depunerea dovezii achitării taxei judiciare de timbru.
Întrebate părțile arata că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța, luând act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, în temeiul disp.art.150 Cod Pr.Civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul apărătorul recurentului contestator solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate cu consecința admiterii contestației la executare.
Se arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că dreptul de abitație al recurentului contestator nu se poate extinde asupra întregului imobil, clădire format din parter și etaj, întrucât în contractul de vânzare – cumpărare nu s-ar fi prevăzut în mod expres modul în care contestatorul ar trebui să-și exercite dreptul de abitație și un alt motiv pentru că parterul ar avea destinație comercială. De asemenea instanța de fond în mod greșit a apreciat că raportul de expertiză efectuat în cursul executării silite de expertul G. ar fi corectă întrucât s-ar fi raportat doar la suprafața efectiv folosită de către contestator. Se apreciază că această susținere este greșită. Urmează ca instanța să constate că din prevederile contractului de vânzare-cumpărare nr._/1994 dreptul de abitație al recurentului contestator este asupra întregului imobil și ca atare raportul de expertiză efectuat de expertul desemnat de instanță Suna Timur este cel corect întrucât s-a raportat evaluarea acestui drept de abitație la întreg imobilul.
De asemenea în mod greșit instanța de fond a reținut că nu a putut să dea eficiență dispozițiilor art.572 alin.2.Cod Civil, întrucât nu ar fi dovedit recurentul contestator că a procedat la închirierea spațiului comercial aflat la parterul imobilului. Din punct de vedere a recurentului aceste dispoziții nu sunt incidente în prezenta cauză, aceste dispoziții legale doar conferă posibilitatea celui care este titularul dreptului de abitație de a încheia un contract de închiriere cu privire la partea din imobil pe care nu o folosește, dar nu o obligație sau altceva în acest sens. Ca atare se apreciază că raportul efectuat de expert Suna Timur în care a fost evaluat dreptul de abitație este cel corect și nu cel efectuat de expert G. în cursul executării silite neavând vre-o importanță suprafața efectiv ocupată de titularul dreptului de abitație respectiv recurentul contestator din prezenta cauză.
Față de cele menționate solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu obligarea la cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.
Având cuvântul apărătorul intimatului M. G. solicită respingerea recursului formulat pentru următoarele considerente:
Se arată că s-a depus în fața instanței de fond suficiente înscrisuri din care rezultă că imobilul supus executării este închiriat în regim sezonier hotelier nu de către recurentul contestator din prezenta cauză ci de fiica acestuia intimata P. Ș..
Se apreciază că în mod corect în faza de executare silită la momentul efectuării raportului de expertiză expertul G. s-a raportat fix la suprafața din imobil care este ocupată de către contestatorul P. I. și anume o cameră și cu dependințele aferente. Din punct de vedere al intimatului dreptul de abitație nu putea fi evaluat pentru un imobil care este supus unei destinații comerciale de către o altă persoană. Sunt înscrisuri depuse la dosar din care rezultă că, pe perioada verii, întreg imobilul mai puțin o cameră este închiriat de către întreprinderea individuală P. Ș., turiștilor care se află în Costinești, iar la parterul imobilului permanent există un magazin alimentar. Pe de altă parte instanța de judecată nu putea să valideze o expertiză judiciară care nu a făcut o analiză corectă a prețurilor de închiriere din zonă ci pur si simplu a preluat în totalitate concluziile expertului G.. Domnul expert Suna Timur nu a făcut altceva decât să ia prețul de închiriere stabilit de expert G. M. în expertiza efectuată și să înmulțească cu suprafața totală a imobilului, însă prețul pe mp de închiriere nu a fost stabilit de expert Suna Timur, acesta a recunoscut la obiecțiuni că este preluat din expertiza G..
Se mai arata că potrivit disp.art.509 alin.3 și 4 și art.516 din Codul de procedură civilă, prin modalitatea de stabilire a valorii dreptului la abitație viageră nu s-a adus nici un fel de atingere drepturilor contestatorului P. I.. Regula în materie în astfel de cazuri este că, în cazul în care un imobil se vinde în cadrul procedurii de executare silită și este vorba de un imobil care are instituit un drept de abitație viageră, se expertizează imobilul și dreptul de abitație viageră,vânzarea se face la prețul imobilului din care se scade dreptul de abitație viageră, aceasta este regula întrucât imobilul rămâne grevat de dreptul respectiv însă adjudecatarul plătește prețul imobilului mai puțin prețul dreptului de abitație pentru că, titularul dreptului de abitație viageră rămâne oricum să locuiască în imobil, dreptul său nu este desființat prin vânzarea la licitație. Din această perspectivă nu are nici o relevanță că dreptul de abitație viageră a fost stabilit la o cameră, că a fost stabilit pe 10 ani, că a fost stabilit la un anumit preț, poate doar creditorul sau adjudecatarul să încerce să atace acest raport de expertiză pentru că se stabilește o valoare prea mică pentru că dacă s-ar vinde imobilul adjudecatarul rămâne și cu titularul dreptului de abitație viageră până la încetarea acestuia. codul de procedură civilă prevede o singură excepție și anume situația în care dreptul de abitație viageră este instituit ulterior instituirii unei ipoteci și în acest caz dacă imobilul se vinde în cadrul procedurii de executare silită și prețul imobilului nu ar acoperi valoarea ipotecii numai în acea situație imobilul se vinde fără să fie avută în vedere și valoarea dreptului de abitație viageră însă această situație este exclusă în cauză întrucât nu există o ipotecă pe imobil, dreptul de abitație viageră nu este instituit ulterior unei ipoteci, deci formularea unei astfel de contestații de către P. I. care în ori ce situație rămâne titular al dreptului de abitație viageră pe acest imobil nu reprezintă altceva decât o încercare de tergiversare a procedurii execuționale, o încercare de sustragere de la îndeplinirea unor obligații legale, fiind vorba de o hotărâre judecătorească penală pusă în executare încă din anul 2011 care până la acest moment nu a putut fi pusă în executare.
Față de cele menționate solicită respingerea contestației, fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul intimata P. Ș. solicită admiterea recursului formulat de recurentul contestator P. I..
Se arata că pe rolul Judecătoriei C. se află înregistrată o cerere de revizuire a hotărârii judecătorești care instituie titlu executoriu tocmai ca urmare a constatării caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare.
Se solicită a se avea în vedere și faptul că expertul G. în expertiza întocmită a stipulat o singură cameră pe când expertul Suna Timur a ținut cont de actul de vânzare-cumpărare așa cum a fost întocmit respectiv abitație viageră pe întreg imobilul.
În replică apărătorul intimatului M. G. arata că în ceea ce privește hotărârile despre care fac vorbire recurentul contestator și intimata P. Ș., este adevărat că există o hotărâre prin care se consideră simulat un anumit contract de vânzare - cumpărare însă titlul executoriu din prezenta cauză este o hotărâre penală care este nu este desființată. Există un proces de revizuire pe rolul Judecătoriei C. –Secția Penală, s-a cerut în acel dosar suspendarea executării, chestiune care s-a respins, deci executarea merge în continuare.
În replică apărătorul recurentului arata că acele susțineri potrivit cărora contestatorul urmează să rămână în acel imobil sunt susțineri care sunt ulterior finalizării executării silite, în acest moment se discută doar de cuantumul dreptului de abitație.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față,
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 27.09.2011 sub nr._, contestatorul P. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimații M. G. și P. Ș., anularea parțială a raportului de evaluare efectuat în dosarul de executare nr. 45/2010, al B.E.J. G. G. I., în ceea ce privește evaluarea dreptului de abitație aferent imobilului situat în sat Schitu, ., . și anularea publicației de vânzare nr._00și, iar în temeiul art. 403 al 1 C.pr.civ., suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, petentul a arătat că, creditorul M. G. a formulat cerere de executare silită împotriva debitoarei P. Ș., în cadrul acestei executări silite a fost începută executarea asupra imobilului din satul Schitu, . expertiza efectuată în cauză a fost subevaluat dreptul său de abitație.
Prin sentința civilă nr. 166 din 4 februarie 2014, pronunțată de Judecătoria M., a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul P. I..
In considerentele hotărârii mai sus menționate s-a reținut că la data de 27.09.2011 contestatorul P. I. a formulat contestație la executarea silită pornită în dosar 45/2010, al B.E.J. G. G. I., solicitând anularea parțială a raportului de evaluare efectuat în timpul executării silite, referitor la evaluarea dreptului de abitație aferent imobilului din sat Schitu ., ., dar și anularea Publicației de vânzare nr._ emisă în același dosar de executare silită, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat că, potrivit acestei publicații de vânzare, prețul de evaluare a imobilului este de_ euro, din care se va scădea valoarea dreptului de abitație viageră asupra imobilului, evaluat la suma de 4266/10 ani.
S-a mai reținut că în timpul executării silite, a fost întocmit Raportul de expertiză tehnică imobiliară de către expert G. M., care a arătat că în realitate contestatorul P. I. locuiește la parter într-o încăpere, utilizează dependințele imobilului iar valoarea lunară a dreptului său de abitație se ridică la suma de 426,61 Euro/an; de asemenea, a estimat o durată a acestui drept de încă 10 ani, astfel încât valoarea acestuia pentru perioada de 10 ani este 4266 euro, iar prin raportul de expertiză realizat în cursul judecății, expertul Suna Timur a arătat că, raportat la întregul imobil- clădire, valoarea dreptului de abitație este de 4835,4 euro/an, deci_ euro/10 ani.
Potrivit contractului de vânzare – cumpărare nr._/07.12.1994, contestatorul P. I. alături de soția sa H., în prezent decedată, și-au rezervat dreptul de abitație în imobil, pe tot restul vieții.
Întrucât părțile nu au precizat expres în contract modul în care contestatorul P. I. își va exercita dreptul de abitație în imobil, instanța apreciază că, raportat la natura acestui drept, acesta nu se poate extinde asupra întregului imobil, compus din parter și etaj, cu atât mai mult cu cât expertul Suna Timur a arătat că spațiul de la parter este ori închiriat ori magazin mixt, cu plata impozitelor către stat și, în consecință, are destinație comercială și nu poate face obiectul unui asemenea drept.
De asemenea, contestatorul P. I. nu a dovedit că el, ca titular al dreptului de abitație, este persoana care a procedat la închirierea acestui spațiu comercial, pentru ca instanța să dea eficiență dispozițiilor art. 572 alin. 2 C.civ.
Prin urmare, având în vedere situația de fapt relevată de probele administrate, instanța de fond constată că expertul G. M. s-a raportat în mod corect la suprafața efectiv ocupată și folosită de contestator, astfel încât raportul de expertiză întocmit în cursul executării silite este corect.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a formulat recurs contestatorul, prin care a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivare s-a arătat că în mod eronat prima instanță a reținut că dreptul de abitație nu se poate extinde asupra întregului imobil, compus din parter și etaj, întrucât părțile nu ar fi precizat în mod expres în contract modul în care contestatorul își poate exercita dreptul de abitație în imobil, precum și faptul că parterul acestuia ar avea destinație comercială, astfel încât în mod eronat s-a reținut că expertul G. M. s-a raportat temeinic la suprafața efectiv ocupată și folosită de contestator, iar raportul de expertiză efectuat în etapa executării silite este corect.
S-a mai arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu a putut să dea eficientă dispozițiilor art. 572 alin.2 Cod civil, întrucât nu ar fi dovedit că în calitate de titular al dreptului de abitație a procedat la respectivului spațiu comercial, urmând a se constata că dispozițiile legale invocate de instanța de fond nu sunt incidente în cauză, acest text referindu-se doar la posibilitatea celui care are un drept de abitație de a închiria partea casei în care nu locuiește.
Din analiza coroborată a actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 304 ind.1 C.proc.civ., potrivit căruia instanța trebuie să examineze cauza sub toate aspectele, Tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea nr. 219/C din 23 februarie 2010, pronunțată de Judecătoria M., în camera de consiliu, a fost încuviințată declanșarea procedurii execuționale, în temeiul dispozițiilor art. 371 ind.1 alin.3 C.proc.civ., la solicitarea creditorului M. G., împotriva debitoarei P. Ș., fostă P..
Prin publicația de vânzare din 22 august 2011, întocmită la B.E.J. G. G. I., a fost stabilit prețul de vânzare al imobilului situat în satul Schitu, ., . de 99 726 de euro, executarea silită fiind pornită în temeiul titlului executoriu, reprezentat de sentința penală nr. 1012/2006, rămasă definitivă prin deciziile 627/2006, a Tribunalului Constanta și respectiv nr. 82/P19.02.2007, a Curții de Apel C..
Prin hotărârea penală pronunțată de prima instanță și menținută in căile de atac, inculpata P. Ș., fiica contestatorului a fost obligată către intimatul M. G., la plata despăgubirilor civile de_ de euro, in echivalent in lei, la data efectuării plății.
Recurentul a contestata in fata primei instanțe valoarea dreptului de abitație stabilită prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmită de expert ing. G. M., întocmit în fața primei instanțe, solicitând și anularea publicației de vânzare, emisă în dosarul de executare silită nr. 45/2010, al B.E.J. G. G. I..
Așa cum în mod întemeiat prima instanță a reținut în cuprinsul hotărârii judecătorești, din probatoriul administrat in cauză nu a rezultat altă situație de fapt, contestatorul P. I. fiind cel care ocupă numai o cameră din imobilul supus procedurii execuționale.
Astfel, bunul nu poate fi exclus de la procedura executării silite imobiliare, atât timp cât sunt îndeplinite toate condițiile reglementate de procedura de drept comun pentru declanșarea acesteia, din prețul total de evaluare al imobilului fiind scăzută suma de 4266 de euro, reprezentând contravaloarea dreptului de abitație viageră asupra bunului.
La efectuarea calculului sumei mai sus menționate au fost stabilite criterii tehnice de evaluare aplicate folosinței unei camere de locuit, cu acces la dependințe, rezultând o valoare de 426,61 de euro/an.
Susținerile contestatorului din motivele cererii de chemare în judecată, potrivit cărora suma calculată de expert este una modică și nu îi permite satisfacerea nevoilor locative, nu pot fi reținute, întrucât prin actul de vânzare cumpărare depus la dosarul cauzei, acesta a înstrăinat către fiica sa imobilul situat la adresa mai sus menționată, în schimbul căruia acesta a încasat prețul stipulat în cuprinsul actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._ din 7.12.1994.
Constatând că la efectuarea actelor de executare silită au fost respectate dispozițiile legale în vigoare ale art. 371 și urm. C.proc.civ., Tribunalul urmează a respinge ca nefondat recursul formulat de contestatorul P. I., împotriva sentinței civile nr.166/04.02.2014, pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._ 011, cu consecința menținerii acesteia ca fiind temeinică si legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul contestator P. I., domiciliat în ., ., județul C. și domiciliul procesual ales în C., . nr.44, ., împotriva sentinței civile nr.166/04.02.2014, pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._ 011, în contradictoriu cu intimații M. G., domiciliat în C., ., ., ., județul C. și P. Ș., domiciliată în Costinești, Sat Schitu, ., județul C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. C. dr.C. G. C. E.
GREFIER,
F. A.
Jud.fond.C.C.Berevoiescu
Red.tehn.jud.C.C./16.06.2014
| ← Autorizare desfiinţare lucrări. legea 50/1991. Încheierea nr.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
