Plângere contravenţională. Sentința nr. 2341/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2341/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 2451/305/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.141/A
Ședința publică din 31 martie 2015
PREȘEDINTE: B. A. D.
JUDECĂTOR: O. N.
GREFIER: Ș. L.
Pe rol se află, în pronunțare, apelul declarat de agentul constatator I. T. DE MUNCĂ C. împotriva sentinței civile nr. 2341 din 11 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Sf. G. în dosarul nr._ având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 24 martie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi –parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată la data de 31 martie 2015.
TRIBUNALUL
Examinând lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
I. 1. Hotărârea instanței de fond.
Prin sentința nr. 2341/11.11.2014 a Judecătoria S. G. a hotărât următoarele:
- a admis în parte plângerea formulată de către petenta . împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.05.2014 de către intimatul I. T. DE MUNCĂ C.;
- a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate în cuantum de 8.000 lei, cu sancțiunea avertismentului.
- a atras atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
2. C. procesual reținut de prima instanță.
Prin plângerea înregistrată la data de 22.05.2014 sub nr._ petenta . a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.05.2014 de către intimatul I. T. de Muncă C., exonerarea sa de plata amenzii în valoare de 8.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii petenta a arătat că a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art.20 din legea 319/2006 și cu avertisment pentru nerespectarea prevederilor art.13 lit.b din Legea 319/2006.
Petenta apreciază că aceste sancțiuni i-au fost aplicate în mod nelegal și netemeinic întrucât starea de fapt descrisă în procesul-verbal de contravenție nu corespunde adevărului. La data de 14.04.2014 inspectori din cadrul ITM C. s-au prezentat la societatea petentă în jurul orelor 09.00 pentru efectuarea unui control operativ și nu la data de 25.04.2014, cum greșit a fost consemnat în actul sancționator.
În jurul orei 11,00, după aproximativ o oră de la începerea controlului, inspectorul A. L. a comunicat administratorului petentei că trebuie să meargă la locul său de muncă urmând să se întoarcă a doua zi pentru a continua controlul, sens în care a solicitat a-i fi pregătite fișele de protecția muncii, procesul-verbal de împământare, diploma privind efectuarea cursului de inspector SSM și fișele medicale. Administratorul petentei a pregătit actele pentru a doua zi, dar inspectorul nu s-a prezentat spre a le verifica, iar la data de 14.05.2014 petenta a primit prin poștă procesul-verbal contestat. Inspectorul nu a verificat înscrisurile solicitate, acestea fiind la contabilitate într-un dosar separat și urmai a-i fi prezentate a doua zi.
Astfel cum rezultă din înscrisurile atașate plângerii și după luna noiembrie 2012 s-a făcut instruirea periodică a angajaților I. A. și M. M., inclusiv în luna aprilie 2014, iar aceste fișe au fost semnate de toți cei implicați și totodată a fost realizat pe anul 2014 și planul de prevenire și protecție a muncii, astfel că acele contravenții precizate în procesul-verbal contravențional au fost reținute în mod nefundat și tendențios în sarcina petentei.
Înscrisurile pe care petenta le invocă în apărare nu au fost verificate de către inspectorii ITM, nefiind înscrisă vreo mențiune în atare sens pe acestea și mai mult, nu a fost întocmit proces-verbal de control la data de 24.04.2014.
În drept, au fost invocate prevederile art.31 și urm.din OG nr.2/2001.
La data de 24.06.2014 intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca nefondată și menținerea sancțiunilor aplicate.
În motivare se arată că a fost efectuat un control la data de 24.04.2014 privind respectarea prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă le .>
În cadrul procesului-verbal de contravenție petenta a fost sancționată pentru două fapte, respectiv că nu a efectuat instructajul periodic pentru angajații M. M. și I. A. care nu aveau fișă individuală în domeniul securității și sănătății în muncă completată și semnată din luna noiembrie 2012, petenta fiind sancționată cu amendă în sumă de 8.000 lei ; totodată s-a constatat că planul de prevenire și protecție, tematica de instruire nu sunt actualizate pentru anul 2014, în conformitate cu art.13 lit.b din Legea 319/2006, petenta fiind sancționată cu avertisment.
Agentul ITM C. a stabilit o dată ulterioară pentru prezentare la sediul ITM C., a administratorului petentei cu actele solicitate pentru încheierea controlului, la data de 28.04.2014.Ca urmare a neprezentării a fost încheiat procesul-verbal de contravenție.
Intimata arată că motivele expuse de către petentă în plângerea formulată nu sunt de natură a determina nulitatea procesului-verbal de contravenție, solicitând menținerea actului sancționator.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.319/2006, OG nr. 2/2001, C. proc. Civ.
3. Considerentele pe care se fundamentează sentința primei instanțe.
Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că la data de 13.05.2014 petenta . fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 8.000 lei în temeiul art.20 din Legea 319/2006 și cu avertisment pentru nerespectarea prevederilor art.13 lit.b din Legea 319/2006. .
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal . nr._ din 13.05.2014 a fost întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, în cauză nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate prevăzute de art. 17 din același act normativ.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținute că, potrivit art. 20 alin.1 din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului său: a) la angajare, b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer; c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent, d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru, e) la executarea unor lucrări speciale.
În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ s-a menționat că fișele de instructaj în domeniul SSM nu sunt completate și semnate de cei implicați din luna noiembrie 2012- nu s-a efectuat instructajul periodic pentru IlkeiAndras și M. M..
În ceea ce privește situația de fapt reținută în actul constatator, potrivit susținerilor petentei din cuprinsul plângerii formulate coroborate cu depoziția martorilor I. A. și B. E. (filele 45-46), a rezultat că petenta a realizat corespunzător și periodic instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă, insă cum sediul principal al societății diferă de cel al contabilității, urmare a faptului că nu au fost găsite fișele angajaților I. A. și M. M., fiind întocmite fișe noi.
Din ansamblul probelor administrate în cauză nu a fost dovedit faptul că la data controlului efectuat a fost prezentată dovada efectuării instructajului periodic pentru cei doi angajați, existând diferențe majore între fișele de instruire individuală depuse de intimată și cele exhibate de către petentă, motive față de care prima instanță a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 20 alin.1 din Legea nr. 319/2006.
În ceea ce privește sancțiunea, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede că la aplicarea acesteia vor fi avute în vedere limitele amenzii prevăzute de actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului, fiind necesar ca sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Pentru aceste considerente, judecătoria a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului. În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța a atras atenția petentei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cât privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentei prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 13.05.2014, respectiv faptul că planul de prevenire și protecție tematică de P+P nu sunt realizate pentru anul 2014, instanța de fond areținut faptul că potrivit prevederilor art.13 lit.b din Legea 319/2006, „în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: b) să întocmească un plan de prevenire și protecție compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice și de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condițiilor de muncă specifice unității”.
Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri și depozițiile celor doi martori audiați a rezultat că petenta și-a îndeplinit obligațiile legale, dar nu a fost dovedit faptul că la data controlului efectuat a fost prezentată dovada îndeplinirii obligațiilor prescrise de dispozițiile legale mai sus-citate, instanța de fond apreciind că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 13 lit.b din Legea nr. 319/2006.
În ceea ce privește sancțiunea, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede că la aplicarea acesteia vor fi avute în vedere limitele amenzii prevăzute de actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului, fiind necesar ca sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Pentru aceste considerente, prima instanță a apreciat că sancțiunea avertismentului aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție atacat este proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina sa.
II. 1. Apelul declarat de apelanta I. T. DE MUNCĂ C..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel I. T. DE MUNCĂ C. solicitând schimbarea hotărârii în sensul de a se menține dispozițiile procesului verbal atacat prin care a fost sancționată contravențional petenta.
În motivarea apelului se arată că, deși instanța de fond a reținut că petenta a săvârșit contravenția prevăzută de art. 20 alin.1 din Legea nr. 319/2006 reținută în sarcina sa, cu toate acestea a înlocuit amenda cu avertisment, aspect cu privire la care se arată că deficiențele constatate au fost corect evidențiate în actul de control, iar petenta s-a conformat obligațiilor legale doar după data controlului, aspect care nu înlătură însă caracterul contravențional al faptei, subliniindu-se totodată că inspecția muncii urmărește conștientizarea agenților economici privind respectarea cerințelor de bază, controalele realizate fiind de o importanță vitală, în scopul prevenirii și evitării evenimentelor nedorite care ar putea periclita securitatea și sănătatea angajaților.
Se arată de asemenea, că instanța de fond a apreciat în mod eronat gradul de pericol social al faptei, având în vedere specificul contravenției sancționate.
În drept, se invocă dispozițiile Legii nr. 54/2003, ale Legii nr. 300/2004, OG. 2/2001, Codul de procedură civilă.
2. Poziția procesuală a părții intimate în apel.
Intimata a depus în apărare la dosar la data de 29.01.2015 întâmpinare (fila 9), prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării se arată că prima instanță a avut în mod corect în vedere gravitatea faptelor reținute în sarcina petentei, luând în considerare și faptul că aceasta s-a conformat obligațiilor legale, întocmind planul de prevenire și protecție a muncii.
Tribunalul sesizat cu soluționarea apelului, analizând motivele de apel în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge ca nefondat apelul pentru următoarele considerente.
Astfel, reținând că sentința a fost criticată în apel doar relativ prima dintre contravenții, în ceea ce privește săvârșirea contravenției prev. de art. art. 20 alin.1 din Legea nr. 319/2006, se constată că prima instanță a reținut că societatea petentă se face vinovată de săvârșirea acesteia, acest aspect nefiind contestat în apel.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii pentru această contravenție, instanța de control judiciar va avea în vedere ca potrivit dispozițiilor art. 21 alin.3 din OG. 2/2001 – «Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar conform art. 7 alin.3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravenționala constând în avertisment poate fi aplicata chiar si în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenție nu ar prevedea o astfel de sancțiune.
Prin prisma acestor dispoziții legale, față de împrejurările în care fapta a fost săvârșită și de gradul de pericol social concret al acesteia, precum și luând în considerare în mod esențial faptul că, astfel cum se arată chiar de către apelanta organ constatator, petenta s-a conformat obligațiilor legale după efectuarea controlului, instanța de apel constată că sancțiunea avertismentului este îndestulătoare față de contravenția săvârșită, soluția primei instanțe fiind ca atare legală și temeinică, apreciindu-se corect că aceasta nu va mai repeta fapta și fără aplicarea unei sancțiuni pecuniare, urmând ca în cazul în care fapta va fi repetată, să se aibă în vedere sancțiunea precedentă la individualizarea noii sancțiuni.
Tribunalul nu va reține critica adusă sentinței în apel vizând faptul că îndeplinirea obligației legale după data controlului nu înlătură caracterul contravențional al faptei, aceasta nefiind relevantă din perspectiva soluției apelate, în condițiile în care aplicarea sancțiunii avertismentului are ca premisă caracterul contravențional al faptei, acesta fiind corect reținut de instanța de fond, în acord cu susținerea apelantei, înlocuirea amenzii cu avertisment vizând doar gradul de pericol sociale al faptei care, prin ipoteză, reprezintă contravenție.
Față de considerentele mai sus expuse, tribunalul constată că soluția primei instanțe de admitere a plângerii și de anulare în parte a procesului-verbal în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului este legală și temeinică, motiv pentru care, văzând art. 480 alin.1 NCPC, tribunalului va respinge apelul ca nefondat, cu consecința păstrării sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI C. cu sediul în S. G., .-14, jud.C. în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în S. G., ., jud.C. având CUI RO547181 și J_ împotriva sentinței civile nr. 2341/11.11.2014 a Judecătoriei S. G. – pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi – 31.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
B. A. D. O. N. Ș. L.
Red. B.A.D., 29.04.2015
Tehnored.Ș.L., 30.04.2015, 4 ex.
Judecător fond, M. O.-M.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 27/2015. Tribunalul COVASNA | Partaj judiciar. Decizia nr. 21/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
