Pretenţii. Decizia nr. 872/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 872/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 1646/315/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 872
Ședința publică din data de 15 octombrie 2013
Instanța compusă din :
Președinte: C. M. G.
Judecător: S. D.
Judecător: A. S.
Grefier: S. E. S.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil promovat de recurenta pârâtă G. V., domiciliată în Târgoviște, .. H2D, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2069 din 17.04.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, intimată reclamantă fiind Asociația de proprietari nr. 118 Târgoviște, cu domiciliul ales la C. de avocat D. Ș. A. E., cu sediul în Târgoviște, .. 21, ., județul Dâmbovița, dosarul având ca obiect recurs pretenții.
Cererea de recurs nu a fost timbrată. .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru recurenta pârâtă G. V. lipsă, apărătorul acesteia avocat V. P. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, iar pentru intimata reclamantă Asociația de Proprietari nr. 118 Târgoviște, a fost prezent avocat D. Ș. A. E. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013.
Procedura de citare legal îndeplinită, cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care: se învederează instanței că cererea de recurs nu a fost timbrată.
In temeiul disp. art. 159 1 alin 4 din vechiul Cod de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apărătorul recurentei pârâte G. V. avocat P. V., având cuvântul depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru în sumă de 480lei conform chitanței nr._ din 14.10.2013 și timbru judiciar în valoare de 5 lei și arată că nu mai are cereri de formulat.
Apărătorul intimatei reclamante Asociația de Proprietari nr. 118, avocat D. Ș. A. E., având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentei pârâte G. V., avocat P. V., având cuvântul, invocă excepția prescripției dreptului la acțiune al intimatei reclamante, deoarece acțiunea a fost promovată de intimata reclamantă și depusă pe rolul Judecătoriei Târgoviște, la data de 13.02.2013iar prima instanță a admis acțiunea formulată de această intimată pentru datorii mai vechi de trei ani. Astfel se poate constata prescripția dreptului la acțiunea pentru perioada ianuarie 2009-13 februarie 2010. In ceea ce privește fondul recursului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței instanței de fond și reținerea cauzei spre rejudecare, întrucât din probele administrate la prima instanță se poate observa că la dosar nu au fost depuse adeverințele prin care intimata pârâtă a cerut debranșarea de la rețeaua de încălzire. Totodată se poate observa că în urma debranșării parțiale intervenită în luna septembrie 2009 așa cum rezultă din actele depuse la prima instanță intimata reclamantă a continuat să repartizeze o cotă de agent termic superioară celorlalți proprietari. Astfel se impune admiterea recursului casarea cu reținere a cauzei spre rejudecare iar în situația în care se constată că recurenta nu a fost legal citată se impune casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Apărătorul intimatei reclamante Asociația de Proprietari nr. 118, avocat D. Ș. A. E., având cuvântul, solicită a se avea în vedere că în conformitate cu prevederile art. 303 Cod procedură civilă, nu se poate trece peste motivele de recurs care deja au fost depuse în termenul procedural la dosar. In ceea ce privește excepția invocată solicită a se lua act că recurenta pârâtă în luna decembrie 2010 a achitat o sumă de bani parțială, astfel că cursul prescripției a fost întrerupt. In ceea ce privește fondul cauzei solicită respingerea recursului, deoarece conform art. 50 din Legea 230/2007, asociația de proprietari poate chema în judecată orice persoană care se face nevinovată de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației pe o perioadă mai mare de 90 de zile. Din actele depuse la instanța da fond au făcut dovada că recurenta are o datorie către această asociație mai mare de 13 mii de lei. Conform art. 49 din aceeași lege se prevede că această asociație poate stabili un sistem propriu de calcul al penalităților. Astfel se poate observa că recurenta în primă fază s-a debranșat parțial de la rețeaua de alimentare cu energie termică, astfel că în mod corect i-au fost stabilite cheltuieli cu încălzirea dar conform art. 38 din Legea nr. 325/2006apartamentele debranșate plătesc o cotă parte din cheltuielile cu energia termică consumată, prin încălzirea spațiilor aflate în proprietate, așadar, cum recurenta a fost inițial debranșată parțial și abia ulterior a fost debranșată total se apreciază că în mod corect au fost stabilite sumele datorate. Solicită a se dispune obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul recurentei pârâte G. V., avocat P. V., având cuvântul în replică, precizează că excepția prescripției este o excepție de ordine publică care poate fi invocată oricând, iar în ceea ce privește susținerea apărătorului intimatei cum că prin achitarea unei suma în anul 2010 a întrerupt cursul prescripției, este o apreciere greșită întrucât recurenta prin achitarea acestei sume de bani nu a făcut dovada că a recunoscut și debitul.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 150 din vechiul Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise urmând a delibera.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._ din data de 13.02.2013, reclamanta Asociația de proprietari nr. 118, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat „A. E. Ș. D.”, cu sediul în Târgoviște, .. 21, ., jud. Dâmbovița, reprezentată legal de R. N. în calitate de președinte în contradictoriu cu pârâta G. V., domiciliată în Târgoviște, .. H2D, ., jud. Dâmbovița, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de_,65 ce reprezintă cota de întreținere restantă și penalitățile aferente pentru perioada ianuarie 2009-decembrie 2012.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut că pârâta în calitate de proprietară a apartamentului situat în Târgoviște, ., . a beneficiat de serviciile contractate de către asociație, având obligația de a achita contravaloarea acestor într-un termen de grație de 30 de zile.
A mai precizat reclamanta că la cotele de întreținere au fost calculate penalități de 0,2% /zi de întârziere.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.969, 970, 986, 998 cod civil ți ale Legii nr.230/2007.
La cerere au fost anexate următoarele înscrisuri: certificatul de înregistrare fiscală nr._/13.04.1994, procesul-verbal încheiat la data de 24.01.2003 cu ocazia adunării generale a asociației, modul de calcul al penalităților, chitanța nr._/09.12.2010 eliberată de asociația de proprietari, listele de plată privind cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere (f.8-629
Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare prin care să arate dovezile, excepțiile sau mijloacele de apărare și nici nu s-a prezentat în fața instanței.
La termenul de judecată din data de 17.04.2013, instanța de fond, în temeiul dispozițiilor art.167 Cod procedură civilă, a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și interogatoriul.
Având în vedere că pârâta, deși citată, nu s-a prezentat în fața instanței pentru administrarea probei cu interogatoriul, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă și va considera această împrejurare ca o mărturisire deplină.
Prin sentința civilă nr.2069/17.04.2013, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Asociația de proprietari nr. 118 Târgoviște, în contradictoriu cu pârâta G. V.; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de_,65 lei constând în debit - 7144,72 lei și penalități - 6482,93 lei aferente perioadei ianuarie 2009-decembrie 2012 și a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 46 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Potrivit dispozițiilor art.48 din actul normativ anterior menționat coroborat cu dispozițiile art.43,44 din hotărârea nr.1588 din data de 19.12.2007, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007, este stabilită obligația pentru fiecare proprietar să achite cheltuielile stabilite pe cota-parte indiviză pe proprietate, independent de faptul că imobilul este locuit sau nu. Aceste cheltuieli vizează de fapt administrarea, întreținerea, repararea, exploatarea și, după caz, consolidarea părților de construcții și instalații din condominiu aflate în proprietate comună.
Potrivit dispozițiilor art. 49 alin 2 din Legea nr.230/2007, coroborate cu acelea ale art.25 alin 1 din Hotărârea nr.1588/2007, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar, vor fi achitate în termen de 20 de zile de la data afișării listei de plată. Deși, reclamanta a respectat dispozițiile legale menționate cu privire la afișarea listelor de plată, pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată ce îi revenea.
Conform art.50 din Legea nr.230/2007 asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației, mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Conform procesului-verbal încheiat la data de 24.01.2003 reclamanta a stabilit că penalitățile vor fi în procent de 0,2%/zi de întârziere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta care a arătat că, sentința recurată este nelegală și neteminică, instanța admițând acțiunea promovată de reclamantă, considerând că prin listele de plată depuse s-a făcut dovada pretențiilor sale, deși a contestat în mai multe rânduri la casier, modul de calcul al cheltuielilor de întreținere, în condițiile în care s-a debranșat de la rețeaua de încălzire, încă din luna septembrie 2009, deși conducerea asociației i –a spus că poate să se debranșeze total, fără a-i indica motivele și dispozițiile legale care prevăd acest fapt.
Mai arată că deși era conștientă că nedebranșându-se total ar fi însemnat să-și mărească datoria față de asociație, astfel că s-a debranșat fiind totuși obligată, potrivit listelor de plată la încălzirea unui calorifer cu 7 elemenți din câți se încălzeau doar pe jumătate 2 elemenți pentru o suprafață de 16 mp. Consideră că în mod nelegal a fost obligată să plătească o încălzire reprezentată prin cifre cuprinse între 516, 481,478 lei, cât nu plăteau alții pentru încălzirea unui apartament cu 3-4 camere, mai ales că nu a beneficiat de aceste servicii; că nu a primit niciodată nicio citație și nici nu a avut cunoștință de acest proces.
La termenul de judecată din 15.10.2013, prin notele scrise depuse la dosar, s-a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, de către recurentă.
Cu privire la excepția prescripției extinctive a sumelor datorate pentru perioada ianuarie 2009 – 13 februarie 2009, tribunalul urmează a o respinge având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 49 alin 2 din Legea nr.230/2007, coroborate cu acelea ale art.25 alin 1 din Hotărârea nr.1588/2007, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar, vor fi achitate în termen de 20 de zile de la data afișării listei de plată; că termenul de prescripție de drept comun de 3 ani se calculează de la data afișării listei de plată a cheltuielilor de întreținere; că recurenta nu a făcut dovada că lista de plată referitoare la cheltuielile de întreținere aderente lunii ianuarie 2009 a fost afișată anterior datei de 13.02.2009; că intimata reclamantă a făcut dovada cu chitanța de la fila 14 din dosar că pârâta recurentă a achitat la data de 09.12.2010 o parte din cheltuielile de întreținere aferente lunii ianuarie 2009; că, prin această plată, a fost întrerupt cursul prescripției și că, în aceste condiții, termenul de prescripție extinctivă pentru cheltuielile de întreținere datorate pentru perioada ianuarie 2009 – 13 februarie 2009 nu se împlinise la data introducerii acțiunii – la 13.02.2013.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 52 din HG nr. 1588/2007 „(1) Cheltuielile cu consumurile comune de energie termică din spațiile aflate în proprietate comună, și anume casa scării, culoare, spălătorii, uscătorii, subsol, holuri și altele asemenea, se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză care îi revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în actul de proprietate sau cum a fost recalculată conform prevederilor prezentelor norme metodologice.
(2) Pentru calculul cheltuielilor cu încălzirea spațiilor comune, precum și pentru alocarea, încasarea și plata sumelor aferente contractului individual de prestări de servicii energetice, societatea prestatoare poate încheia un contract de prestări de servicii cu asociația de proprietari. Valoarea contractului se negociază între părți.
(3) Proprietarii apartamentelor și ai spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință deconectați de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al clădirii au obligația să-și asigure o altă sursă de încălzire.
(4) Dacă proprietarul unui apartament sau al unui spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință modifică suprafața echivalentă termic de încălzire din apartamentul sau din spațiul pe care îl deține, cota-parte de participare la cheltuielile pentru încălzire se va recalcula prin aplicarea unui coeficient de modificare a suprafeței utile luate în calcul, fără a modifica cota indiviză a apartamentului. Coeficientul se calculează conform normelor tehnice elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, pe baza unui studiu de specialitate.”
De asemenea, tribunalul mai reține că art. 38 alin. 2 din Legea nr. 325/2006 prevede că „Proprietarii apartamentelor individuale situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă-parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, proporțională cu cota indiviză.”
Criticile recurentei pârâte în sensul că nu s-a ținut seama de faptul că s-a debranșat parțial și că nu s-au calculat în mod corect cheltuielile pentru încălzire, nu sunt fondate întrucât din listele de plată a cheltuielilor de întreținere, rezultă că reclamanta recurentă a fost obligată doar la plata unei cote –părți din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor comune, iar recurenta nu a făcut nici un fel de probe din care să rezulte că aceste cheltuieli au fost calculate în mod eronat și cu încălcarea dispozițiilor legale mai sus menționate.
În ce privește ultimul motiv de recurs referitor la greșita citare a recurentei, tribunalul constată că acesta este nefondat întrucât din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare aflate la filele 63 și 65 din dosar rezultă că recurenta a fost citată la adresa indicată de aceasta prin cererea de recurs și că citația conține toate elementele prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat și va menține hotărârea recurată.
Față de soluția dată recursului declarat de pârâtă și de dispozițiile art. 274 din vechiul Cod de Procedură Civilă, recurenta pârâtă va fi obligată la plata către intimata reclamantă a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocatului ales conform chitanței nr. 785/15.10.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția prescripției extinctive invocată de recurentă prin apărător.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă G. V., domiciliată în Târgoviște, .. H2D, ., împotriva sentinței civile nr. 2069 din 17.04.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, intimată reclamantă fiind Asociația de Proprietari nr. 118 Târgoviște, cu domiciliul ales la C. de avocat D. Ș. A. E., cu sediul în Târgoviște, .. 21, ., județul Dâmbovița.
Menține hotărârea atacată.
Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2013.
P. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. M. G. S. D. A. S.
GREFIER
S. E. S.
j. f. I. M.
Judecătoria Târgoviște
Dosar nr._
Red. SD
Tehnored. SD+AN
2 ex./21.10.2013
← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1096/2013. Tribunalul... | Uzucapiune. Decizia nr. 115/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
---|