Anulare act. Decizia nr. 193/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 193/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 2776/315/2014
Dosarul nr._ apel
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR: 193
Ședința publică din 13.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – S. I.
JUDECĂTOR- C. G.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul petent C. N. I., domiciliat în ., județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.2610/30.06.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._, în contradictoriu intimata P. C. F., prin Primar, cu sediul în ., dosarul având ca obiect „anulare act ”.
Prezența părților, dezbaterile cauzei au avut loc și s-au consemnat prin încheierea de ședință din data de 06.03.2015 care face parte integrant din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi, 13.03.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea formulată prin notele de ședință depuse la dosarul_, având ca obiect plângere contravențională, la data de 18.11.2013, petentul C. I., în contradictoriu cu P. comunei F., a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 18/29.03.2013 a Consiliului Local al comunei F..
În motivare s-a susținut că în mod nelegal s-a dispus includerea în domeniul public al U.A.T. . în suprafață de 2500 mp. situat în intravilanul comunei F., T. 22, P. 148/2, teren aflat în proprietatea autoarei petentului, respectiv C. N. I., potrivit T.P. nr._/03.06.2010. S-a arătat că legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. S-a susținut că nu au fost respectate dispozițiile art. 44 din Constituție și nici cele ale art. 1 din Legea nr. 33/1994, întrucât prin hotărârea sus-menționată, a fost trecut în mod abuziv imobilul autoarei sale în domeniul public al comunei F..
În ședința publică din data de 18.11.2013, instanța a dispus calificarea cererii, prin care se invoca nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local al C. F. nr. 18/29.03.2013, ca fiind o acțiune în anularea unui act administrativ cu caracter normativ ce a fost emis de Consiliului Local al C. F., precum și comunicarea acțiunii în anularea Hotărârii Consiliului Local al C. F. nr. 18/29.03.2013 către Tribunalul Dâmbovița și sesizarea Tribunalului Dâmbovița – Secția C. Administrativ și Fiscal cu soluționarea cererii.
Prin rezoluția aplicată pe comunicarea efectuată de Judecătoria Târgoviște de Tribunalul Dâmbovița, s-a dispus restituirea cererii, cu mențiunea că potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, competența aparține instanței care soluționează procesul în care a fost ridicată excepția de nelegalitate.
Prin rezoluția aplicată pe adresa prin care cererea a fost restituită Judecătoriei Târgoviște, judecătorul învestit inițial cu soluționarea cererii a dispus înregistrarea cererii ca o acțiune separată, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Astfel, la data de 07.03.2014, s-a format dosarul nr._, având ca obiect soluționarea cererii formulate prin notele de ședință depuse la dosarul_, având ca obiect plângere contravențională, la data de 18.11.2013, petentul P. I., în contradictoriu cu P. comunei F., prin care s-a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 18/29.03.2013 a Consiliului Local al comunei F..
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către P. comunei F., aceasta a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgoviște în soluționarea cererii și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei F..
În motivare, s-a susținut că s-a stabilit prin încheierea pronunțată în dosarul nr._ că este competent Tribunalul în soluționarea cererii, precum și că potrivit Legii nr. 215/2001, Consiliul Local al comunei F. este organul deliberativ care adoptă hotărâri.
La solicitarea instanței de a clarifica obiectul cererii, respectiv de a arăta dacă acesta are ca obiect o excepție de nelegalitate ori o acțiune în anularea unui act administrativ, sub sancțiunea suspendării judecării cauzei, petentul a depus la dosarul cauzei, în ședința publică din data de 30.06.2014, precizări, prin care a arătat că acesta are ca obiect excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 18/29.03.2013 a Consiliului Local al comunei F., pe care o consideră nelegală, și prin care s-au reiterat susținerile din cuprinsul notelor de ședință depuse la dosarul_ la data de 18.11.2013.
Cauza a fost soluționată prin sentința civilă nr.2610/30.06.2014, prin admiterea excepției inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate a HCL nr.18/20.03.2013 al comunei F. și respingerea cererii privind excepția de nelegalitate.
În considerentele sentinței s-a arătat că inadmisibilitatea este acea sancțiune procedurală care intervine în cazul în care reclamantul încearcă să valorifice un drept care nu este recunoscut de lege sau în cazul în care condițiile de admisibilitate ale cererii formulate nu sunt îndeplinite în raport de reglementarea legală.
În drept, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, privitor la excepția de nelegalitate, dispune: „ (1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. (2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul. (3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată. (4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege”.
Astfel, excepția de nelegalitate este una dintre formele de exercitare a controlului judecătoresc asupra actelor administrative și tinde la înlăturarea unui act administrativ nelegal ce are incidență într-o cauză aflată pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de obiect sau de stadiul procesual. Totuși, ca urmare a modificării art. 4 din Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 76/2012, s-a stabilit în mod expres că o astfel de excepție poate privi numai legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, iar nu și legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ.
În cauză, din formularea cererii, instanța de fond a reținut că se invocă excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 18/29.03.2013 a Consiliului Local al comunei F., hotărâre prin care se stabilește localizarea domeniului public al comunei.
În acest context, este necesar să se sublinieze că, spre deosebire de actul administrativ cu caracter individual, actul administrativ normativ cuprinde reglementări formulate abstract, cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecte de drept sau situații care se încadrează în ipoteza normei pe care o instituie, determinate fiind numai criteriile pentru stabilirea sferei destinatarilor, iar nu fiecare beneficiar în parte.
În atare condiții, instanța de fond a apreciat că Hotărârea nr. 18/29.03.2013 a Consiliului Local al comunei F. are caracterul unui act administrativ cu caracter normativ, iar nu individual, întrucât acest act are o sferă de adresabilitate generală, producând efecte pentru un număr nedeterminat de destinatari.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, și raportat la dispozițiile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a apreciat că este inadmisibilă invocarea excepției de nelegalitate a H.C.L. al C. F. nr. 18/29.03.2013.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. N. I., invocând excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgoviște conform art.10, alin.1 din legea 554/2004, competența revenind deci tribunalului.
Referitor la inadmisibilitatea invocării excepției de nelegalitate, deși art.4, alin.1, teuza întâi a legii 554/2004 face referire doar la actul administrativ cu caracter individual, alin.2 al aceluiași articol face referire la actul administrativ unilateral fără a distinge între actul cu caracter normativ și cel cu caracter individual, ceea ce înseamnă că legea trebuie interpretată în sensul în care produce efecte juridice, nu în cel care o lipsește de efecte juridice.
Excepția de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ, ca mijloc de apărare, a fost invocată în cursul unui proces pe rol, ori acest mijloc de apărare nu paote fi restrictiv, limitat doar la actele administrative individuale, pentru că și-ar pierde funcția pentru care a fost creat de legiuitor.
Pe baza argumentului de interpretare logică a fortiori, dacă legiuitorul a creat un mijloc de apărare pe calea excepției de nelegalitate, pentru acte de autoritate individuale, cu atât mai mult un asemenea mijloc de apărare trebuie oferit subiectelor de drept în legătură cu actele administrativ normative, ale căror efecte au caracter general.
A mai solicitat apelanta introducerea în cauză în calitate de pârât a Consiliului Local al comunei F., având în vedere că este emitentului actului administrativ atacat.
În drept, art.480 codul de procedura civilă.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri și interogatoriu.
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată:
Cu privire la excepția de necompetență materială a Judecătoriei Târgoviște, tribunalul reține că în conformitate cu disp. art.4, alin.2 din legea 554/2004 (instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției), Judecătoria Târgoviște este competentă să soluționeze cauza.
Astfel, această normă de competență este derogatorie de la dreptul comun, art.10 invocat de apelant în susținerea excepției de necompetență materială, invocată în motivele de apel, motiv pentru care norma specială se aplică cu prioritate, față de norma generală conform principiului specialibus generalia derogant.
Ca atare, excepția necompetenței materiale, este nefondată, motiv pentru care tribunalul o va respinge.
Pe fondul cauzei, art.4 din legea 554/2004 prevede că legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză.
Astfel, pentru a fi admisibilă cererea prin care se invocă excepția de nelegalitate a actului administrativ, este necesară întrunirea cumulativă a două condiții: existența unui act administrativ cu caracter individual și de acest act administrativ să depindă soluționarea fondul litigiului. Aceasta înseamnă că pentru a intra în fondul excepției de nelegalitate, este necesar a se stabili cu prioritate dacă sunt îndeplinite aceste două condiții.
Noțiunea de act administrativ este definită de art.2, alin.1, lit.c din legea 554/2004, în sensul că acesta reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Actul administrativ normativ spre deosebire de cel individual, conține prevederi generale, ce se adresează unor subiecți de drept nedeterminați, cel individual producând efecte juridice doar față de anumite persoane.
În speță, hotărârea nr.18/2013 a Consiliului Local F. reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, așa cum a reținut și instanța de fond, întrucât prin acest act juridic s-a aprobat includerea în lista bunurilor care aparțin domeniului public, a unui teren. Caracterul normativ al actului a fost de altfel, recunoscut chiar de apelant în motivele de apel, acesta susținând că „excepția de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ ca mijloc de apărare,a fost invocată în cursul unui proces pe rol….”.
În cauză nu poate fi vorba despre încălcarea principiului potrivit căruia legea trebuie interpretată în sensul în care produce efecte juridice, nu în cel în care nu produce efecte juridice, deoarece legea nu poate fi aplicată in abstracto, fără a ține cont de dispoziții sale cu caracter particular. Astfel, art.4 din legea 554/2004 prevede în mod expres că excepția de nelegalitate nu poate privi decât acte administrative cu caracter individual, această prevedere neputând fi „interpretată” în sensul aplicării și actelor administrativ cu caracter normativ, pentru că o astfel de interpretare ar constitui în realitate o încălcare a legii, nu o lămurire a acesteia, în sensul aplicării corecte.
Pentru aceste considerente, tribunalul potrivit art.296 codul de procedura civilă, va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgoviște.
Respinge, ca nefondat, apelul civil declarat de apelantul petent C. N. I., domiciliat în ., județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.2610/30.06.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._, în contradictoriu intimata P. C. F., prin Primar, cu sediul în ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13.03.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
S. I. | C. G. | A. Ghiorghița |
RED CG/ tehnored . CG
4 ex / 17.03.2015
Judecător fond I. M. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 164/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 184/2015. Tribunalul... → |
|---|
