Contestaţie la executare. Decizia nr. 31/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA

Decizia nr. 31/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 31/2015

DOSAR NR._ RECURS

ROMÂNIA

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILA NR.31

Ședința publică din data de 5.02.2015

Instanța compusă din:

Președinte: I. S.

Judecător: M. M.

Judecător: L. B.

Grefier: Acxinia N.

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta - contestatoare .-prin lichidator judiciar Societatea Profesională A. Insolvency IPURL, cu sediul în Târgoviște, ..13, . împotriva sentinței civile nr.2124/20.12.2011 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Direcția G. a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 166, județul Dâmbovița, având ca obiect contestație la executare.

Recurs timbrat cu suma de 97 lei conform chitanței nr._/27.03.2012 și timbru judiciar de 0,15 lei.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul lichidatorului judiciar ( fără a depune delegație), lipsă fiind intimata.

Grefierul de ședință, referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, măsurile dispuse de instanță, cauza fiind repusă pe rol în vederea perimării.

După referatul cauzei, președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând ca este legal îndeplinită.

Tribunalul pune în discuție excepția perimării recursului.

Reprezentantul lichidatorului nu este de acord cu perimarea recursului.

Tribunalul rămâne în deliberare.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Târgoviște sub nr._ /30.06.2011 contestatoarea S.C. E. E. S.R.L. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA a formulat contestație la executare împotriva deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/5.08.2011 prin care a solicitat anularea acestei decizii și, implicit, încetarea măsurilor de executare silită demarate de intimată și anularea tuturor formelor de executare silită subsecvente. Contestatoarea a mai solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații.

În motivarea contestației se arată că subscrisa, în calitate de persoană impozabilă înregistrată a formulat și înregistrat la AFP Târgoviște sub nr. 7218/7.06.2010 și înaintat la DGFPD sub nr._/9.06.2010 decontul cu opțiune de rambursare a soldului sumei negative a TVA în sumă de_ lei, că la data de 9.06.2011 DGFPD a transmis către serviciul Activitatea de Inspecție Fiscală decontul TVA cu mențiunea de a fi cuprins în programul de inspecție fiscală anticipată, întrucât se încadrează în categoria de risc mare.

În urma controlului efectuat la data de 5.08.2011 inspectorii din cadrul DGFPD au întocmit RIF care a fost comunicat către contestatoare la data de 12.08.2011, în baza acestuia a fost emisă decizia de impunere pe data de 5.08.2011 și comunicată contestatoarei la data de 12.08.2011, prin care s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei totale de_ lei, din care529703 lei ZVA respinsă la rambursare,_ lei TVA stabilită suplimentar și rămasă de plată și_ lei obligații fiscale accesorii. Concomitent, a fost emisă decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din data de 5.08.2011 și comunicată la data de 12.08.2011, prin aceasta dispunându-se indisponibilizarea unor sume datorate de către terți și poprirea disponibilităților bănești ale contestatoarei aflate în contul bancar al acesteia, în baza referatului justificativ al măsurilor asiguratorii emis la aceeași dată.

Contestatoarea arată că decizia este nelegală și netemeinică întrucât nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 129 alin. 2 CPF, intimata nefăcând dovada pericolului ca debitorul să se sustragă sau să își ascundă sau risipească patrimoniul, iar situația fiscală a contestatoarei nu este de natură să atragă incidența prevederilor legale sus-menționate, întrucât și-a achitat obligațiile fiscale la bugetul de stat în cuantumul și la termenele legale, așa cum rezultă di certificatul de atestare fiscală a persoanelor juridice emis la data de 30.06.2010. mai arată contestatoarea că are încheiate o . contracte comerciale de furnizare de servicii cu diverși beneficiari, aflate în derulare, astfel că nu subzistă afirmația intimatei potrivit căreia administratorii ar avea interesul de a falimenta societatea.

Contestatoarea precizează că decizia a fost emisă în temeiul deciziei de impunere și a RIF, acte administrative fiscale netemeinice și nelegale, că motivarea refuzului de restituire TVA se bazează pe afirmația că s-ar fi omis cu bună știință de către contestatoare să factureze cheltuielile și TVA aferentă tranzacțiilor cu energie electrică pe care le-a înregistrat direct pe cheltuieli de exploatare deductibile, respectiv pe TVA deductibilă, fără să țină cont că acestea trebuie recuperate de la client prin facturare sau să fie considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit, cât și la TVA de plată.

Mai arată contestatoarea că DGFPD califică greșit poziția sa pe piața de energie electrică, că nu este un intermediar pe această piață, ci titular de licență emisă de ANRE și a fost înregistrată în calitate de parte responsabilă cu echilibrarea, efectuând tranzacții de energie electrică pe piață, în această calitate încheind contracte de furnizare energie electrică cu alți participanți pe piața de energie electrică, unii interni( OET București), alții externi( OET Bulgaria), precum și cu consumatori finali( ENEL Banat). De asemenea, a încheiat contracte cu Transelectrica în temeiul cărora aceasta a emis facturi distincte către contestatoare.

Se mai arată că în mod greșit în RIF s-a afirmat că facturile emise de contestatoare către OET Bulgaria, în aplicarea contractului de furnizare energie electrică nr. 001/23.12.2008 nu acoperă și serviciile anexe livrării de energie electrică, celelalte cheltuieli și TVA aferent, deși pentru tranzacțiile efectuate cu beneficiarii din țară, aceasta facturează atât energia electrică aprovizionată, cât și cheltuielile legate de aceasta, întrucât, chiar dacă suma înscrisă în facturile de export nu este detaliată pe elementele de preț componente, facturile emise de contestatoare în considerarea contractului conțin, pe lângă prețul de achiziție, taxa de sistem, taxa OPCOM, tarif extracție, alocare capacitate și profit, conform art. 6 din contract, toate aceste costuri și cheltuieli aferente fiind cuprinse în facturile refuzate la rambursare.

Prin sentința civilă nr.2124 din 21.12.2011, Judecătoria Târgoviște a respins contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. E. E. S.R.L. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA.

A reținut instanța de fond că prin decizia de instituire măsurilor asiguratorii emisă la data de 5.08.2011 au fost instituite măsuri asiguratorii, în baza art. 129 din OG 92/2003, la contribuabilul S.C. E. E. S.R.L. constatându-se, prin actul administrativ nr._/5.08.2011, estimat, obligații de plată în sumă totală de_ lei.

Pentru a se lua această măsură organul de inspecție fiscală a reținut, în raportul de inspecție fiscală, că societatea, în relația cu OET OBEDINENI EHERGIINI TARGOVTSI OOD a omis cu bună știință să factureze cheltuielile și TVA aferentă tranzacțiilor cu energie electrică, pe care le-a înregistrat direct pe cheltuieli de exploatare deductibile, respectiv pe TVA deductibilă, fără să țină cont că acestea trebuie recuperate de la client prin facturare sau să fie considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit, cât și la TVA de plată. S-a mai reținut, în susținerea afirmației organului fiscal, că prin nerecuperarea cheltuielilor auxiliare, cât și TVA aferentă tranzacțiilor de energie electrică de la firma afiliată, societatea își transferă mascat tot profitul către aceasta, că prin plata facturilor către furnizorul de servicii anexe tranzacțiilor de energie electrică și nerecuperarea acestora de la beneficiari, își diminuează semnificativ lichiditățile financiare, fapt ce a dus în scurt timp la notificarea acesteia de către CNTEE TRANSELECTRICA S.A., privitor la inițierea revocării de pe piața de echilibru, că la data de 12.10.2009 S.C. E. E. S.R.L. și-a schimbat structura acționariatului, capitalul social fiind preluat 100% de o firmă din SUA, administratorul fiind un cetățean de origine bulgară, creându-se astfel o aparentă îndepărtare de firma din Bulgaria, iar societatea din Bulgaria și-a deschis, la rândul ei, o sucursală în București, care își va continua în pierdere tranzacțiile cu energie electrică.

S-a mai reținut în RIF că toate aspectele menționate duc la concluzia că societatea contestatoare nu a considerat TVA nedeductibil cu bună știință, scopul fiind acela de a solicita rambursarea taxei de la bugetul statului, organul de inspecție fiscală considerând TVA nedeductibil, atâta timp cât serviciile respective nu se regăsesc, la rândul lor, într-o operațiune taxabilă.

Potrivit disp. art. 129 alin. 2 CPF se dispun măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând considerabil colectarea.

Instanța a apreciat că în cauză măsura popririi asiguratorii a fost motivată prin decizia nr._/5.08.2011, în conformitate cu disp. art. 129 alin. 5 CPF.

Împotriva sentinței a declarat recurs contestatoarea ., arătând că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.129 alin.2 CPF pentru instituirea măsurii asiguratorii prin decizie.

În speță, însă situația fiscală a societății nu este de natură să atragă incidența prevederilor legale sus menționate, întrucât societatea și-a achitat obligațiile fiscale la bugetul de stat în cuantumul și termenele legale la data emiterii RIF, a deciziei de impunere cât și a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală a persoanelor juridice emis la 30.06.2012, deci nu aveau obligații bugetare scadente și restante. Mai mult, societatea are încheiate o . contracte comerciale de furnizare de servicii, astfel că se poate concluziona că organul de inspecție fiscală a instituit măsurile asiguratorii în mod netemeinic și nelegal, nefăcând dovada pericolului ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul.

S-a mai arătat că decizia a fost emisă în temeiul deciziei de impunere și RIF, acte administrative fiscale netemeinice și nelegale, întrucât DGFPD califică greșit poziția societății pe piața en gros de energie electrică, E. E. nu este un intermediar pe această piață, este titular de licență emisă de ANRE și a fost înregistrat în calitate de parte responsabilă cu echilibrare, efectuând tranzacții cu energie electrică pe piață.

Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței instanței de fond, în sensul admiterii contestației la executare și implicit încetarea măsurilor de executare silită și anularea tuturor formelor de executare silită subsecvente, în temeiul art.172 alin.(1) CPF.

În ședința publică din 05.09.2013, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă s-a dispus suspendarea recursului pentru lipsa părților.

Prin referatul din data de 30.10.2014 cauza a fost repusă pe rol pentru a se constata de către instanță dacă recursul s-a perimat de drept conform art. 248 Cod procedură civilă.

Examinând cererea de recurs în raport de actele și lucrările dosarului constată perimat recursul, potrivit celor ce urmează:

Din oficiu, potrivit art.281 (1) Cod procedură civilă, tribunalul constată că prin încheierea din 05 septembrie 2013 (fila 43 dosar de perimare) s-a dispus suspendarea judecății recursului, în baza art.242 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă pentru lipsa părților, în realitate, conform minutei încheierii din 05 septembrie 2013 (fila 4 verso, același dosar), s-a menționat menținerea suspendării recursului până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Curții de Apel Ploiești.

În consecință, tribunalul va dispune îndreptarea acestei erori materiale, în sensul că în dispozitivul încheieri de ședință din 05 septembrie 2013 va apare mențiunea că se menține suspendarea judecării recursului până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ al Curții de Apel Ploiești.

Cu privire la perimarea recursului, tribunalul va admite această cerere, întrucât prin sentința nr.334/8 octombrie 2012 (aflată la fila 62) Curtea de Apel Ploiești a soluționat definitiv și irevocabil, cauza din dosarul nr._, iar dosarul de recurs al părților a stat în nelucrare mai mult de un an, iar potrivit art.248 (1) Cod procedură civilă, recursul se perimă de drept din vina părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Din oficiu, îndreaptă eroarea materială strecurată în încheierea de ședință din 5 septembrie 2013, în sensul că s-a dispus menținerea suspendării judecății până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ al Curții de Apel Ploiești, conform minutei din dosar ( fila 4).

Constată perimat recursul declarat de declarat de recurenta - contestatoare ., .-prin lichidator judiciar Societatea Profesională A. Insolvency IPURL, cu sediul în Târgoviște, ..13, ., împotriva sentinței civile nr.2124/20.12.2011 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Direcția G. a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 166, județul Dâmbovița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 5.02.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. S. L. B. M. M.

GREFIER,

Acxinia N.

J.f.S. L. M.

Dosar nr._

Judecătoria Târgoviște

Red.I.S Tehnored.C.V/AN

Ex.2/ 06.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 31/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA