Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 473/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 473/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 03-07-2015 în dosarul nr. 11872/315/2014
Dosarul nr._ apel
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR: 473
Ședința publică din 03.07.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – S. I.
JUDECĂTOR- C. G.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant I. C. A., cu domiciliul în ., ., județul Dâmbovița, având mandatar pe P. G. V., cu domiciliul în Târgoviște, Calea Câmpulung, nr. 133, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.1600/22.04.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți: Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județul Dâmbovița, P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, ., județul Dâmbovița și P. D. L. – procuror de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, ., județul Dâmbovița, dosarul având ca obiect „ordonanță președințială ”.
Apelul este timbrat cu chitanța nr._/29.05.2015, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns apelantul reclamant I. C. A. și mandatarul acestuia P. G. V., lipsă fiind intimații .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cererii, stadiul în care se află judecarea cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, ca fiind legal îndeplinită, cu precizarea că apelul este timbrat, după care:
Mandatarul P. Gabril V., pentru apelantul reclamant I. C. A., solicită admiterea probei cu înscrisuri, depune la dosar două adeverințe, arată că utilitatea acestora este aceea de a dovedi că singura sursă de venit apelantului este autoutilitara Ford și precizează că nu are cereri de formulat.
Tribunalul admite proba cu înscrisuri apreciind-o utilă soluționării cauzei, în baza art. 244 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, se socotește lămurit, astfel că declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică în aceeași zi, față de acordul părții prezente; în conformitate cu dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, nu sunt incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra apelului dedus judecății, acordând cuvântul, în condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă, mandatarului apelantului.
Mandatarul P. Gabril V., având cuvântul pentru apelantul reclamant I. C. A., solicită lecturarea cu atenție a înscrisurilor depuse la dosar, să se aibă în vedere soluția instanței (fila 6 dosar de fond) care a pronunțat o hotărâre prin care obligă procurorul să-i dea drept de conducere în continuare, bucurându-se de prezumția de nevinovăție. Mandatarul precizează că, în conformitate cu prevederile art. 13 CEDO a citat și procurorul și organul de poliție, susține că reaua credință este demonstrată și precizează că soluția atașată la dosarul de fond este dată într-o speță simetrică. Mandatarul solicită să se constate că împotriva dreptului fundamental apelantul reclamant nu a putut conduce în condițiile în care procurorul nu a pronunțat vreo ordonanță în sensul că i se respinge acest drept. Mandatarul P. Gabril V. precizează că este dreptul apelantului de a-și hrăni familia și solicită admiterea apelului, admiterea acțiunii, obligarea procurorului și a Inspectoratului de Poliție Dâmbovița să elibereze dovada înlocuitoare a permisului de conducere. Susține mandatarul că noua procedură îl obligă pe procuror să aibă în vedere art .6 din Convenție și că nu sunt probe că apelantul al fi comis aceasta fapta.
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin. (1) Cod procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în deliberare asupra apelului civil de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 09.12.2014 sub nr._ reclamantul I. C. A., în contradictoriu cu pârâții: Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița, P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște și P. D. L. – procuror de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, a solicitat instanței obligarea pârâților să elibereze dovadă înlocuitoare a permisului de conducere, cu drept de circulație, până la soluționarea dosarului penal 5043/P/2014 ori restituirea permisului, ca o practică europeană.
În motivare a arătat că la data de 01.08.2014, a fost surprins de un echipaj de poliție în timp ce conducea un autovehicul fără a fi înmatriculat în circulație pe drumurile publice și care avea montate alte numere de înmatriculare decât cele atribuite, fapt ce atrage de la sine suspendarea dreptului de a conduce și ulterior anularea dreptului de către instanța de judecată.
Arată că recunoaște incidentul, însă invocă prezumția de nevinovăție, art. 6 alin. 2 din CEDO, urmând ca pedeapsa prevăzută de legiuitor să o suporte după rămânerea definitivă a sentinței penale.
S-a adresat IPJ pentru eliberarea dovezii cu drept de circulație iar prin adresa nr._/19.08.2014 i s-a comunicat că procurorul care efectuează urmărirea penală poate dispune prelungirea dreptului de circulație cu câte 30 de zile, iar ulterior s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște pentru restituirea permisului după trecerea celor trei luni de suspendare, însă acesta a refuzat restituirea, motiv pentru care consideră că i-a fost încălcată prezumția de nevinovăție, atâta timp cât dreptul de a conduce nu i-a fost anulat.
În drept, art. 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și art. 14 din Legea 554/2004.
În probațiune a solicitat și a depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 de lei.
Legal citată, pârâta IPJ Dâmbovița a depus întâmpinare la data de 13.01.2015 prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată, întrucât permisul reclamantului a fost reținut într-un dosar penal, iar acesta trebuia să urmeze procedura reglementată de Codul de procedură penală și nu să solicite pe cale civilă restituirea permisului, motiv pentru care cererea de chemare în judecată ar trebui respinsă ca inadmisibilă
Reclamantul este cercetat penal în dosarul 5043/P/2014 singura instituție care poate să dispună asupra prelungirii dreptului de a conduce al reclamantului este unitatea de parchet care are în supraveghere dosarul.
În probațiune a solicitat înscrisuri.
Instanța a dispus atașarea dosarului penal nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Târgoviște, în care reclamantul I. C. A. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 334 C. pen.
Cauza a fost soluționată prin sentința civilă nr.1600/22.04.2015 prin respingerea acțiunii.
În considerentele sentinței s-a reținut că la data de 01.08.2014 în jurul orelor 12.00 reclamantul I. A. C. a condus pe Calea București din Municipiul Târgoviște, jud. Dâmbovița autoutilitara marca Ford Tranzit cu nr. de înmatriculare_, însă cu ocazia verificărilor în baza de date de către organele de poliție s-a constatat că autoutilitara este neînmatriculată, iar numerele de înmatriculare erau false.
Prin ordonanța din data de 23.09.2014 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, reclamantului i s-a respins cererea de eliberare a unei dovezi cu drept de circulație. Împotriva acestei ordonanțe petentul a formulat plângere care a fost soluționată prin ordonanța din data de 13.11.2014, iar soluția a fost de respingere.
Prin rechizitoriul din data de 19 ianuarie 2014 întocmit de către P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște în dosarul penal 5043/P/2014, numitul I. C. A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 334 alin. 1 și art. 334 alin. 2 C. pen.
Dosarul penal a fost înregistrat la Judecătoria Târgoviște sub nr._ la data de 27.01.2015.
În drept, potrivit art. 996 c. proc. civ alin. 1, instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, iar alin. 2 prevede că ordonanța este provizorie și executorie.
Aceste dispoziții legale stabilesc trei condiții speciale de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, și anume urgența, caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurii solicitate a se lua pe această cale și neprejudecarea fondului prin măsura luată. Aceste condiții sunt cumulative, astfel că neîndeplinirea uneia dintre ele face inadmisibilă cererea de ordonanță președințială.
Prima condiție care justifică folosirea acestei proceduri este urgența care trebuie apreciată de instanță în mod concret, în raport de circumstanțele obiective ale cauzei, și care este necesar să persiste pe tot parcursul judecății inclusiv în căile de atac.
Art. 996 c. proc. civ. enumeră categoriile generale de situații caracterizate prin urgență, și anume atunci când măsura solicitată este necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În mod concret, în cauză, reclamantul nu a motivat în vreun fel existența urgenței, singura motivare a cererii de chemare în judecată se referă la încălcarea prezumției de nevinovăție de către IPJ Dâmbovița și de către P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, prin refuzul de eliberare a unei dovezi cu drept de circulație.
Mai mult decât atât, potrivit art. 111 alin. 5 din OUG 195/2002 - În situațiile prevăzute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 90 alin. (1), art. 100 alin. (3) și la art. 101 alin. (3), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulație pentru o perioadă de 15 zile. A. (6) prevede că pentru cazurile prevăzute la alin. (4) teza a II-a și alin. (5), dreptul de circulație se poate prelungi, din 30 în 30 de zile, pe toată perioada urmăririi penale de către șeful poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori la propunerea instanței de judecată care soluționează cauza penală ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești iar alin. (7) prevede că Decizia șefului poliției rutiere privind prelungirea dreptului de circulație poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă de orice persoană interesată. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
În consecință, având în vedere că din înscrisurile depuse la dosar de către reclamant, reiese că acesta s-a adresat Poliției Rutiere pentru prelungirea dreptului de circulație, încă din luna august 2014, iar această instituție a refuzat prelungirea dovezii de circulație, fără ca reclamantul să atace decizia de refuz în condițiile art. 111 alin. 7 din OUG 195/2002, la instanța de contencios administrativ și a preferat să se adreseze instanței civile pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, îndreptățește instanța să considere că eliberarea unei dovezi cu drept de circulație nu reprezintă o urgență pentru reclamant.
Se constată că în cauză instanța penală a fost sesizată cu judecarea cauzei la data de 27.01.2015, reclamantul având posibilitatea de a solicita eliberarea dovezii cu drept de conducere, în fața instanței penale, însă în dosarul penal nu există o astfel de cerere.
Reclamantul nu a utilizat căile prevăzute de OUG 195/2002 cu prioritate față de calea ordonanței președințiale, astfel, că în cauză nu se poate constata că i-a fost încălcat acestuia accesul la o instanță imparțială.
În aceste condiții, instanța de fond a reține că reclamantul nu a dovedit condiția urgenței ca și criteriu de admisibilitate al ordonanței președințiale, iar cercetarea celorlalte condiții de admisibilitate ale ordonanței președințiale, în acest caz ar fi de prisos.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel I. C. A..
În motivarea căii de atac, apelantul a arătat că a depus la dosarul cauzei un probatoriu adecvat și practică judiciară în acest sens, instanța respingând solicitarea sa.
Imposibilitatea prelungirii dovezii de circulație echivalează cu anularea permisului de conducere, fără a fi dată o hotărâre definitivă în acest sens.
În drept, art.466 și urm. codul de procedura civilă, art.6 și 13 din CEDO.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului deoarece din cuprinsul acțiunii nu rezultă o justificare condiției urgenței. Mai mult decât atât, deși a contestat la procurorul ierarhic superior refuzul procurorului de a-i prelungi dreptul de conducere, apelantul nu a contestat soluția nefavorabilă pronunțată de acesta, în instanță.
Nici în cadrul dosarului penal de fond, apelantul nu a solicitat prelungirea dreptului de a conduce.
Solicită judecarea cauzei în lipsă.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimat, întrucât se urmărește deturnarea înfăptuirii actului de justiție, determinând magistrații să îi înfrângă garantarea deplinului exercițiu al drepturilor conferite de art.6 din CEDO.
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată:
Art. 996 din noul cod de procedură civilă prevede că, instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Rezultă că pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
Pe lângă condițiile generale ce trebuie îndeplinite de orice cerere de chemare în judecată, pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială trebuie îndeplinite încă trei condiții. Două condiții sunt prevăzute expres de text: urgența și caracterul vremelnic al măsurii, iar a treia rezultă din caracterul provizoriu al măsurii, și anume neprejudecarea fondului, în analiza aparenței de drept pe care instanța o realizează în procedura de urgență pentru soluționarea unei astfel de cereri.
Ordonanța președințială, prin esența ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică și fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun. Afirmarea de către partea reclamantă a unei aparențe de drept este o condiție specială de admisibilitate, care, în cazul procedurii ordonanței președințiale, nu presupune dovedirea temeiniciei pretenției formulate.
Așa cum a reținut și instanța de fond, apelantul nu a făcut dovada prejudiciului iminent suferit ca urmare a lipsirii sale de dreptul de a conduce autovehicule, nefiind deci îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale. Înscrisurile depuse la dosar, în calea de atac a apelului - adeverința nr.6259/26.06._ și nr.6258/29.07.2015 întocmite de Primăria comunei Bucșani, nu fac dovada urgenței întrucât aceste înscrisuri dovedesc doar faptul că apelantul beneficiază de ajutor social și are înscrisă pe rol fiscal o autoutilitară, fără însă a se proba o eventuală activitate producătoare de venituri, pe care acesta ar desfășura-o cu respectivul autovehicul.
In plus, pentru asemenea situații legea prevede o anumită procedură reglementată de codul de procedură penală și de legea specială – OUG 195/2002.
Pentru aceste considerente, tribunalul potrivit art.480 Codul de Procedură Civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de apelantul reclamant I. C. A., cu domiciliul în ., ., județul Dâmbovița, având mandatar pe P. G. V., cu domiciliul în Târgoviște, Calea Câmpulung, nr. 133, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.1600/22.04.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți: Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județul Dâmbovița, P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, ., județul Dâmbovița și P. D. L. – procuror de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, ., județul Dâmbovița.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică din data de 03.07.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
S. I. | C. G. | A. Ghiorghița |
Red SI/ tehnored. A.Gh
6 ex/ 03.07.2015
Judecător fond B. L. E.
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 482/2015.... | Fond funciar. Decizia nr. 233/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
