Partaj judiciar. Decizia nr. 120/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 120/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 120/2015
Dosarul nr._ apel
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR: 120
Ședința publică din 20.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE - C. G.
JUDECĂTOR- S. I.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelantul petent fiind Mușătescu D. V., CNP_, cu domiciliul în Târgoviște, ..67, județul Dâmbovița,, împotriva sentinței civile nr.3106/09.09.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._, intimată petentă fiind T. E., cu domiciliul în Târgoviște, ., nr.6, județul Dâmbovița, dosarul având ca obiect „partaj judiciar”.
Apelul este timbrat cu chitanța nr._/12.12.2014, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 996 lei.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns apelantul petent Mușătescu D. V. și intimata petentă T. E. .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cererii, stadiul în care se află judecarea cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, ca fiind legal îndeplinită, după care:
Tribunalul, din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, verificând dispozițiile legale aplicabile în materie, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză, constatând competența sa în temeiul art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă.
Instanța solicită părților să precizeze care dintre acestea a formulat apelul.
Petentul Mușătescu D. V. precizează că el a declarat apel și că nu are cereri de formulat.
Intimata petentă T. E. precizează că nu are cereri de formulat probe de administrat.
Tribunalul ia act că apelant în cauză este Mușătescu D. V. iar intimată este T. E., în baza art. 244 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, se socotește lămurit, astfel că declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică în aceeași zi, față de acordul părților prezente, luând act și de faptul că nu s-a dorit redactarea de note privind susținerile.
Părțile, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au alte cereri de formulat, nu au incidente de invocat .
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra apelului dedus judecății, acordând cuvântul, în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă, părților prezente.
Apelantul petent Mușătescu D. V., având cuvântul, precizează că a încheiat acord de mediere și l-a depus la judecătorie, că de 17 ani folosește terenurile iar, la întrebarea instanței, precizează că nu are carte funciară .
Intimata petentă T. E., având cuvântul, precizează că a formulat în scris solicitările sale ; fără cheltuieli de judecată .
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin. (1) Cod procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în deliberare asupra apelului civil de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște în data de 25.04.2014, sub nr._, petenții Mușătescu D.-V. și T. E. au solicitat instanței să ia act de acordul de mediere și să pronunțe o hotărâre de expedient care să consfințească înțelegerea lor, intervenită la data de 25.04.2014 prin acordul de mediere încheiat la V. R. Biroul de Mediator.
În motivare, petenții au arătat că deși au trecut 11 ani de când a fost dezbătută succesiunea defunctului M. N., până în prezent, din cauza unor neînțelegeri, nu au reușit să ieșim din indiviziune cu privire la bunurile imobile pe care le-au dobândit în calitate de moștenitori. Au arătat că înainte de sesizarea instanței au ajuns la o înțelegere privind partajarea bunurilor pe care le stăpânesc în cote de ½, astfel:
Petentul Mușătescu D. – V. urmează să primească în deplină proprietate Lotul nr. 1 compus din:
- suprafața de 3750 mp ( lotul din partea de Sud) din terenul extravilan, categoria de folosință „arabil „ în suprafață totală de 7500 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 7, . următoarele vecinătăți: la N- N. D C., la E- DE 13/1, la Sud - moștenitorii lui S. P S., la V- PD 153 – Ocol Silvic Targoviste . după împărțirea terenului are următoarele vecinătăți: la N- T. E., la E- DE 13/1, la Sud . moștenitorii lui S. P S., la V- PD 153 – Ocol Silvic Targoviste ;
- suprafața de 4900 mp teren extravilan, categoria de folosință „arabil” situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 2, . următoarele vecinătăți: la N- Rest proprietate, la E- moștenitorii lui T. N I., la S- HR 61, la V- Moștenitorii lui C. M.;
- suprafața de 7600 mp, teren extravilan, categoria de folosință „ arabil situat in comuna Lucieni, ., tarlaua 20, ., cu următoarele vecinătăți: la N- DE 684/1, la Est- moșt. Lui Ș. R., la S- B. N., la V- DE 700;
- suprafața de 5000 mp, teren extravilan categoria de folosință „ arabil situat in comuna Lucieni, ., tarlaua 20, ., cu următoarele vecinătăți: la N-PD 696-Ocol Silvic Targoviste, la E- moșt. lui S. R ion, la S- teren admin.Primărie, la V- B. N.;
- suprafața de 3750 mp ( lotul din partea de Vest) din terenul extravilan, categoria de folosință „arabil „ în suprafață totală de 7500 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua11, . următoarele vecinătăți: la Nord – DE 268, la E- S. V I., la S- DE 278, la V- A. M I.. După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la N- DE 268, la E- T. E., la S- DE 278, la V- A. M I..
- suprafața de 2400 mp ( lotul din partea de Est) din terenul extravilan, categoria de folosință „arabil „ în suprafață totală de 9000 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua10,. următoarele vecinătăți: la N- rest proprietate la Est - P. I. G., la Sud – DE 216, la Vest – DE 220. După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nod - rest proprietate, la Est – P. I G., la Sud – De 216, la Vest – T. E.;
- suprafața de 4692 mp teren extravilan, categoria de folosință „ arabil situat in comuna Lucieni, ., tarlaua 10, . următoarele vecinătăți: la N- Teren în administrarea Primăriei – DCL 254, la Est - S. Aleandrina, la Sud – P. M C., la V- Teren adm. Primăria -P. Olteni;
- suprafața de 1000 mp (lotul din partea de Est) din terenul extravilan, categoria de folosință „pășuni „ în suprafață totală de 6700 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua10,. următoarele vecinătăți: la N- rest proprietate, la E- P. I G., la S- rest proprietate, la V- DE 220 . După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nod - rest proprietate, la Est – P. I G., la Sud – - rest proprietate, la Vest – T. E.;
- suprafața de 5000 mp (lotul din partea de Est) din terenul extravilan, categoria de folosință „păduri „ în suprafață totală de 10.000 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 20, ., cu următoarele vecinătăți: la N- 202/2, la E- Moșt. Lui Z. M., la Sud – HR 61, la Vest – moșt. Lui N. A.. După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nod - 202/2 la Est – Moșt Z. M.., la Sud – HR 61, la Vest – T. E.;
- suprafața de 2500 mp (lotul din partea de Est) din terenul extravilan, categoria de folosință „păduri „ în suprafață totală de 5.000 mp, situat în comuna Lucieni, . Dâmbovița, tarlaua39, . următoarele vecinătăți: la Nord – N. C M., la Est - DC 198, la Sud - P. G., la Vest – OS Targoviste . După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nod T. E., la Est – DC 198, la Sud – P. G., la Vest – OS Targoviste .
Petenta T. E. înțelege să primească în deplină proprietate lotul 2, compus din:
- suprafața de 8200 mp, teren extravilan, categoria de folosință „ arabil situat in comuna Lucieni, ., tarlaua 40, . următoarele vecinătăți: la N- moșt. Lui C. N. ; la Est – DCL 198, la Sud – M. N., la Vest – PD 1100 – Ocolul Silvic Targoviste ;
- suprafața de 3750 mp ( lotul din partea de Nord) din terenul extravilan, categoria de folosință „arabil „ în suprafață totală de 7500 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 7 . următoarele vecinătăți: la Nord – N. D C., la E- DE 13/1, la Sud - moștenitorii lui S. P S., la V- PD 153 – Ocol Silvic Targoviste . După împărțirea terenului are următoarele vecinătăți: la N- N. D C., la Est – DE 13/1, la Sud – Mușătescu D. V., la Vest PD 153- Ocolul Silvic Targoviste .
- suprafața de 200 mp teren extravilan, categoria de folosință „ arabil situat in comuna Lucieni, ., tarlaua 7, . următoarele vecinătăți: la N- C. MJ. G., la Est - moșt. Lui C. A., la Sud – moște. Lui C. V., la Vest- moșt. lui C. M C..
- suprafața de 4400 mp teren extravilan, categoria de folosință „ arabil” situat in comuna Lucieni, ., tarlaua 40, . următoarele vecinătăți: la Nord DE 1107 și A. P., la Est – HR 51, la Sud – moșt. lui B. Natasia, la Vest – PD 1100 Ocol Silvic Targoviste ;
- suprafața de 600 mp teren extravilan, categoria de folosință „ pășuni” situat in comuna Lucieni, ., tarlaua 7, . următoarele vecinătăți: la N- B. S. și Administrare Primărie, la Est – moștenitorii lui D. N., la Sud – moștenitorii lui B. Natasia la Vest. HR 51;
- suprafața de 3750 mp ( lotul din partea de Est) din terenul extravilan, categoria de folosință „arabil „ în suprafață totală de 7500 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua11, . următoarele vecinătăți _ la Nord – DE 268, la Est – S. V ion, la Sud – DE 278, la Vest – A. M I.. După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nord -DE 268, la Est. S. V I., la Sud – DE 278, la Vest – Mușătescu D. – V.;
- suprafața de 4300 mp, teren extravilan, categoria de folosință „arabil „ în suprafață totală de 7500 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 40, . următoarele vecinătăți: la Nord – moșt. lui Mușătescu I., la Est – DCL 198, la Sud- T. R M., la Vest – PD 1100 – Ocol Silvic Targoviste ;
- suprafața de 6600 mp (lotul din partea de Vest) din terenul extravilan, categoria de folosință „arabil „ în suprafață totală de 9000 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 10, . următoarele vecinătăți: N- rest proprietate, la Est – P. I G., la Sud – DE 216,la Vest – DE 220. După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nord - rest proprietate, la Est –M. D. – V., la Sud – DE 216, la Vest – DE 220;
- suprafața de 2600 mp teren extravilan, categoria de folosință „arabil „situat în comuna Lucieni, . tarlaua 10, . următoarele vecinătăți: N- P. Olteni și F. T P., la Est – P. I G., la Sud - rest proprietate, la Vest – DE 220;
- suprafața de 5700 mp( lotul din partea de Vest) din terenul extravilan, categoria de folosință „pășuni „ în suprafață totală de 6700 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 10, . următoarele vecinătăți: la Nord – rest proprietate, la Este – P. I G., la Sud – rest proprietate, la Vest – DE 220. După împărțire trenul are următoarele vecinătăți: la Nord _ rest proprietate, la Est – Mușătescu D.- V., la sud - Rest proprietate, la Vest - DE 220;
- suprafața de 5000 mp (lotul din partea de Vest) din terenul extravilan, categoria de folosință „păduri „ în suprafață totală de 10.000 mp, situat în comuna Lucieni, ., tarlaua 20, ., cu următoarele vecinătăți: la N- 202/2, la E- Moșt. lui Z. M., la Sud – HR 61, la Vest – moșt. Lui N. A.. După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nod - 202/2 la Est – Mușătescu D. V., la Sud – HR 61, la Vest – moșt. N. A. ;
- suprafața de 2500 mp (lotul din partea de Sud) din terenul extravilan, categoria de folosință „păduri „ în suprafață totală de 5.000 mp, situat în comuna Lucieni, . Dâmbovița, tarlaua39, . următoarele vecinătăți: la Nord – N. C M., la Est - DC 198, la Sud - P. G., la Vest – OS Targoviste . După împărțire terenul are următoarele vecinătăți: la Nod N. C M., la Est – DC 198, la Sud – Mușătescu D. - V., la Vest – OS Targoviste .
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 59 alin. (2) din L. nr. 192/2006, art. 438, art. 439 și art. 441 C.proc.civ., art. 669-670 și 676 C.civ., Directiva 52/2008/CE a Parlamentului European și Consiliului.
La cerere au fost anexate următoarele înscrisuri: notă evaluare (f. 8), acord de mediere încheiat la data de 25.04.2014 la Birou Mediator ,,Valicu R.” (f. 9-18), certificat de moștenitor suplimentar nr. 160la certificatul de moștenitor nr. 117/26.09.2003 eliberat în Dosar nr. 139/2003 de către B.N.P. I. C.-I. întocmit de către Biroul Notarului Public ,,I. C.-I.” la data de 02.12.2003 (f. 19), Certificat de moștenitor nr. 117/26.09.2003 întocmit de către Biroul Notarului Public ,,I. C. I.” (f. 20), Contract de vânzare-cumpărare (f. 21), Titlul de Proprietate nr._/06.01.2004 (f. 22), Titlul de Proprietate nr._/08.06.1999 (f. 23), Titlul de Proprietate nr._/30.10.2002 (f. 24), adeverință nr. 2024/16.04.2014 eliberată de Primăria Comunei Lucieni (f. 25), certificat de atestare fiscală nr. 2039/16.04.2014 (f. 26), certificat eliberat de O.C.P.I. (f. 27, 28), cărți identitate petenți (f. 29).
La data de 15.05.2014, la solicitarea instanței, petenții au depus
precizări (f. 35) prin care au arătat că suprafața de 800 mp teren intravilan curți-construcții situată în T2, P 18 nu face obiectul partajului deoarece a fost înstrăinată prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 542/1972, terenurile nu au deschisă carte funciară și nu au fost efectuate lucrări de cadastru pentru dezmembrare pentru suprafețele de teren scindate deoarece dezmembrarea a fost efectuată prin măsurători și înțelegere situație în care au apreciat că nu este necesar să apeleze la serviciile unui cadastrist cu atât mi mult cu cât petentul este expert tehnic judiciar. Au arătat că nu solicită încuviințarea probei cu expertiză topocadastrală.
La termenul de judecată instanța a pus din nou în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize topocadastrale pentru identificarea suprafețelor de teren scindate însă acestea au refuzat.
Cauza a fost soluționată prin sentința civilă nr.3106/09.09.2014 prin respingerea acțiunii.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că referitor la rolul instanței de a ordona din oficiu probe pe care părțile nu le-au propus, instanța, analizând prevederile art. 254 alin. (5) și (6) C.proc.civ., a apreciat că nu este oportună dispunerea din oficiu a unei expertize tehnice judiciare topocadastrală pentru identificarea suprafețelor de teren care au fost scindate deoarece administrarea acestei probe impune costuri care trebuie suportate de către părți. În contextul în care părțile nu sunt dispuse ab initio să achite onorariul care i s-ar cuveni expertului pentru efectuarea lucrării, o astfel de măsură ar fi lipsită de orice finalitate și ar conduce la tergiversarea soluționării cauzei deoarece în situația în care părțile nu și-ar îndeplini obligația de plată a onorariului, ar fi oricum decăzute din dreptul de a administra proba. Aceasta ar însemna acordarea unui termen de judecată fără a avea o finalitate practică. În contextul în care instanța a pus în discuția părților de două ori acest aspect (odată prin prima comunicare și a doua oară la termenul de propunere a probelor) și acestea au refuzat efectuarea unei astfel de lucrări, și-au asumat decizia ca instanța să soluționeze cauza pe baza înscrisurilor depuse fără a putea invoca în căile de atac omisiunea ca proba să fi fost ordonată din oficiu, astfel cum prevede art. 254 alin. (6) C.proc.civ.
Asupra cererii de a se luat act de acordului de mediere prezentat de către părți, ce are ca obiect modalitatea de partajare a bunurilor rămase de pe urma defunctului Mușătescu N., instanța deliberând a apreciat că cererea este neîntemeiată.
Ca situație de fapt, instanța reține că defunctul M. N. a decedat la data de 02.11.1998 iar succesiunea acestuia a fost dezbătută fiind eliberate Certificatul de moștenitor nr. 117/26.09.2003 întocmit de către Biroul Notarului Public ,,I. C. I.” (f. 20), Contract de vânzare-cumpărare (f. 21) și certificat de moștenitor suplimentar nr. 160 la certificatul de moștenitor nr. 117/26.09.2003 eliberat în Dosar nr. 139/2003 de către B.N.P. I. C.-I. întocmit de către Biroul Notarului Public ,,I. C.-I.” la data de 02.12.2003 (f. 19).
De pe urma acestui defunct au rămas bunurile imobile terenuri menționate în cererea de chemare în judecată pentru care există Titlurile de Proprietate nr._/06.01.2004 și nr._/08.06.1999 eliberate de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Dâmbovița (f. 22 și 24).
Petenții au încheiat la data de 25.04.2014 acordul de mediere la Biroul de Mediator ,,V. R.” (f. 9-18) prin care s-au înțeles cu privire la modalitatea de partajare a terenurilor cu excepția a două suprafețe de teren respectiv 800 mp curți – construcții extravilan, situată în T2, P18 și 8.000 mp livadă, extravilan situată în T23, P436/94, comuna Dragomirești, . fost înstrăinate prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 542/13.03.1972 de către notariatul de Stat al Județului Dâmbovița (f. 36) și prin contractul de vânzare-cumpărare aflat la f. 21 dosar.
Instanța a constatat că petenții, pentru a împărți terenurile care le-ar reveni au înțeles să scindeze cinci suprafețe, respectiv: 7500 mp teren arabil extravilan situat în T7, P137/14; 7.500 mp teren arabil extravilan situat în T11, P277/2; 9.000 mp arabil extravilan situat în T10, P222/1; 6.700 mp pășuni, extravilan situat în T10, P241/1 și 10.000 mp păduri extravilan situat în T20, P201/1/20.
Identificarea acestor suprafețe sub aspectul modalității de partajare a fost efectuată de către părți, prin întocmirea unor schițe atașate acordului de mediere.
În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, sub sancțiunea nulității absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii. În același sens sunt și dispozițiile art. 58 alin. (2) din același act normativ, potrivit cărora înțelegerea părților (acordul de mediere în prezenta cauză) nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii.
În cauză, instanța a apreciat că acordul de mediere prezentat de către părți aduce atingere dispozițiilor art. 680 C.civ. și art. 994 alin. (1) C.proc.civ., având în vedere următoarele argumente:
Potrivit dispozițiilor art. 680 C.civ., în situația partajului voluntar având ca obiect imobile, fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite de la data la care hotărârea judecătorească rămasă definitivă a fost înscrisă în cartea funciară. Spre deosebire de reglementarea anterioară în care partajul avea efect declarativ, în noua legislație s-a optat pentru conferirea unui efect constitutiv hotărârii de partaj. De asemenea, art. 994 alin. (1) C.proc.civ. prevede că hotărârea de partaj are efect constitutiv.
Noua orientare legislativă impune o atenție deosebită asupra modalității de soluționare a cauzelor având ca obiect ,,partaj” deoarece hotărârea pronunțată constituie titlul de proprietate al părților. Acesta presupune o identificare corectă și exactă a imobilelor care urmează să devină proprietatea exclusivă a copartajanților, identificare care presupune stabilirea suprafeței, a vecinătăților, a tarlalei și parcelei, a adresei exacte, efectuarea schițelor, după caz. În ceea ce privește terenurile, identificarea se realizează de către experți autorizați, prin efectuarea măsurătorilor și întocmirea schițelor corespunzătoare. Mai mult, în urma scindării, terenurile nu au identificate sub aspect tehnic, pe o latură, respectiv aceea care desparte proprietățile copartajanților, identificare care presupune, astfel cum s-a mai arătat, necesitatea efectuării unor lucrări tehnice autorizate.
Împrejurarea că petentul este expert nu prezintă relevanță deoarece schițele anexă la acordul de mediere nu sunt întocmite de către acesta, în calitate de expert, ci în calitate de parte.
De altfel, identificarea corectă este necesară și pentru protejarea drepturilor terților care au terenuri învecinate cu cele ale petenților și cărora li se poate opune un titlu de proprietate care nu reflectă realitatea din teren și care a fost emis fără să aibă la bază măsurători cadastrale. Părțile pot opune astfel un titlu emis pentru o suprafață de teren mai mare decât cea care există fizic, se pot prevala în eventuale acțiuni în revendicare invocând deficit de teren și pot obține hotărâri judecătorești prin care să li se atribuie suprafețe nejustificate de realitatea fizică.
D. fiind acest raționament, în concluzie, instanța de fond a apreciat că acordul de mediere care se înfățișează și care are ca obiect partajarea unor suprafețe de teren care au fost scindate și pentru care nu mai este actuală identificarea din titlul autorului trebuie să fie însoțit de anexe cu identificarea terenurilor în baza măsurătorilor unui expert autorizat. În caz contrar, acordul nu respectă exigențele dispozițiilor art. 680 C.civ. și ale art. 994 alin. (1) C.proc.civ., conținând clauze care contravin legii.
Având în vedere dispozițiile art. 2.269 C.civ. care prevede caracterul indivizibil al tranzacției (aplicabil prin asemănare și acordului de mediere), instanța a apreciat că nu poate lua act nici în parte de acordul de mediere, respectiv doar pentru suprafețele care nu au fost scindate și care sunt identificate în titlul de proprietate al autorului părților.
Împotriva acestei sentințe apelantul T. E. a declarat apel, arătând că instanța a pronunțat o hotărâre nelegală prin care a respins acțiunea deoarece părțile nu au fost de acord cu întocmirea unei expertize de specialitate.
În opinia apelantei expertiza nu este necesară deoarece terenurile au fost identificate prin . stăpânind terenurile de mai bine de 11 ani.
Instanța ar fi putut să ordone întocmirea probei cu expertiză, conform art.254, alin.5 Codul de procedura civila, nu doar să o pună în discuția părților.
Părțile nu au arătat în cursul judecății că nu vor achita onorariu de expert, ci doar și-au exprimat poziția procesuală cu privire la oportunitatea acestei probe.
Pe fondul cauzei, instanța întemeindu-și soluția pe art.46 din legea 192/2006 face confuzie între contractul de mediere și acordul de mediere. Prin înțelegerea făcută între părți, acestea nu au făcut altceva decât să partajeze imobilele rămase moștenire de la părinții lor, solicitând instanței încuviințarea acestui acord, pentru a produce efecte juridice.
Suprafetele de teren sunt bine identificate, respectiv sunt bine stabilite vecinătățile, tarlalele și parcelele, locația fiind exactă. Terenurile au fost dobândite de bunicii părților, în temeiul legii 18/1991 având toate elementele necesare unei bune identificări a terenurilor.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
În drept, art.21, 466, 470, 980, 982 Codul de procedura civila, legea 192/2006, directiva 52/2008 a CE.
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată următoarele:
În ceea ce privește proba cu expertiză, tribunalul reține că potrivit practicalei din 09.09.2014, instanța a pus în discuție necesitatea administrării acestei probe, iar petenții apelanți s-au opus arătând că lucrarea de expertiză nu este necesară.
Față de această poziție procesuală, în cuprinsul considerentelor reținute de instanța de fond s-a arătat în esență, că nu se poate trece peste voința părților în ceea ce privește administrarea unei probe, în situația în care proba necesită efectuarea unor cheltuieli, iar partea declară că nu este de acord cu plata acestora, administrarea respectivei probe devine pur formală.
Prin motivele de apel, apelanta consideră că instanța ar fi trebuit să ignore voința părții manifestată în sensul de a nu se încuviința și administra această probă.
O asemenea atitudine a instanței ar încălca principiul disponibilității în temeiul cărora părțile sunt cele care fixează limitele și cadrul procesual, având obligația conform art.10, alin.1, Cod procedură civilă de a urmări desfășurarea procesului și de a-și exercita drepturile și obligațiile cu bună credință, conform art.12, alin.1, precum și de a-și proba pretențiile și apărările, (art.13, alin.3 și art.14, alin.2 Codul de procedura civila).
În situația în care instanța ar fi încuviințat proba cu expertiză în pofida poziției procesuale a apelantei, practic s-ar fi substituit părții, prezența acesteia în litigiu devenind pur formală din moment ce instanța ar fi exercitat drepturile procesuale ce îi revin, transformându-se în apărătorul său.
Un asemenea comportament din partea instanței de judecată, pe lângă faptul că depășește sfera legalității, prin manifestarea unei atitudini vădit părtinitoare, este inadmisibil și prin prisma faptului că partea este obligată să cunoască legea și să își asume consecințele ce decurg din actele procesuale îndeplinite, nefiind posibil ca pe calea apelului să invoce propria culpă în neadministrarea unor probe (art.254, alin.6 Codul de procedura civila), considerând că în acest caz instanța ar fi trebuit să dispună măsurile puse în discuție, peste voința sa.
Pe fondul cauzei, defunctul M. N. a decedat la data de 02.11.1998 iar succesiunea acestuia a fost dezbătută fiind eliberate Certificatul de moștenitor nr. 117/26.09.2003 întocmit de către Biroul Notarului Public ,,I. C. I.” (fila 20), contract de vânzare-cumpărare (fila 21) și certificat de moștenitor suplimentar nr. 160 la certificatul de moștenitor nr. 117/26.09.2003 eliberat în Dosar nr. 139/2003 de către B.N.P. I. C.-I. întocmit de către Biroul Notarului Public ,,I. C.-I.” la data de 02.12.2003 (fila 19).
De pe urma acestui defunct au rămas bunurile imobile terenuri menționate în cererea de chemare în judecată pentru care există titlurile de proprietate nr._/06.01.2004 și nr._/08.06.1999 eliberate de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Dâmbovița (filele 22 și 24).
Apelanta și intimatul au încheiat la data de 25.04.2014 acordul de mediere la Biroul de Mediator ,,V. R.” (filele 9-18) prin care s-au înțeles cu privire la modalitatea de partajare a terenurilor cu excepția a două suprafețe de teren respectiv 800 mp curți – construcții extravilan, situată în T2, P18 și 8.000 mp livadă, extravilan situată în T23, P436/94, . fost înstrăinate prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 542/13.03.1972 de către Notariatul de Stat al Județului Dâmbovița (fila 36) și prin contractul de vânzare-cumpărare aflat la fila 21 dosar.
Transmisiunea succesorală are ca obiect patrimoniul alcătuit din totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale care au aparținut defunctului. Dovada dreptului de proprietate sau al altui drept pe care defunctul l-a avut asupra bunurilor rămase la decesul său, poate fi realizată în condițiile dreptului comun, adică pentru bunurile mobile cu orice mijloc de probă și pentru bunurile imobile în condițiile legii adică prin înscris încheiat în forma autentică pentru terenuri și construcții, așa cum prevede art. 1244 din Codul civil (în afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară).
În toate cazurile se cere condiția ca actul ce constituie titlu de proprietate al defunctului să aibă aptitudinea de a transfera dreptul real, adică să aibă caracter translativ de proprietate, în sensul de a strămuta un drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu (contract de vânzare cumpărare, schimb, donație, etc.).
Așa cum corect a reținut și instanța de fond, potrivit dispozițiilor art. 680 C.civ., în situația partajului voluntar având ca obiect imobile, fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite de la data la care hotărârea judecătorească rămasă definitivă a fost înscrisă în cartea funciară. Spre deosebire de reglementarea anterioară în care partajul avea efect declarativ, în noua legislație s-a optat pentru conferirea unui efect constitutiv hotărârii de partaj. De asemenea, art. 994 alin. 1 C.proc.civ. prevede că hotărârea de partaj are efect constitutiv.
Prin prisma acestor considerente, este necesară o delimitare cât mai exactă a suprafețelor de teren, ce fac obiectul înstrăinărilor către coindivizari, astfel încât să se cunoască cu certitudine întinderea și amplasamentul imobilelor, în vedere evitării unor conflicte ulterioare, între părți ori între acestea și alte persoane care ar putea justifica un drept real asupra terenurilor învecinate.
Expertiza este acel mijloc de probă care se încuviințează sau se dispune de instanță atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt aceasta solicită părerea unor specialiști, ce dețin cunoștințe tehnice necesare în domeniul respectiv.
Obiectul expertizei îl constituie împrejurări de fapt asupra cărora expertului i se cere să-și exprime părerea, să dea lămuriri sau să le constate ca specialist, împrejurări care au legătură cu obiectul pricinii și ajută la soluționarea acesteia.
Identificarea terenurilor în litigiu prin indicarea tarlalelor și a parcelelor, nu este de natură a suplini necesitatea delimitării prin măsurători efectuate de o persoană de specialitate, obiectivă care să precizeze și modul de delimitare a bunurilor prin stabilirea unor repere și date tehnice exacte.
Chiar dacă în calea de atac a apelului, s-au prezentat schițe ale imobilelor supuse partajului prin acordul de mediere, tribunalul constată că acestea sunt întocmite de M. D. ce are atât calitatea de expert tehnic autorizat, cât și pe cea de parte, fiind deci direct interesat în modul de soluționare a cauzei, astfel încât pot exista dubii serioase asupra obiectivității și imparțialității sale.
Pentru aceste motive, tribunalul potrivit art.480 Codul de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil declarat de apelantul petent fiind Mușătescu D. V., CNP_, cu domiciliul în Târgoviște, ..67, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.3106/ 09.09.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._, intimată petentă fiind T. E., cu domiciliul în Târgoviște, ., nr.6, județul Dâmbovița.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.02.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
C. G. | S. I. | A. Ghiorghița |
Red CG/ tehnored .CG /A.Gh
Judecător fond S. A. V.
4 ex /25.02.2015
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 773/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Pensie întreţinere. Decizia nr. 446/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
