Contestaţie la executare. Sentința nr. 709/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 709/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 210/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 210/2015
Ședința publică de la 19 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. O.
Judecător O. P. A.
Judecător L. M.
Grefier M. C. U.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul D. N. D. SCPAV O., R. ȘI G., împotriva Sentinței Civile 709/22.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., in dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata B. G. SOCIETE GENERAL SA C., intimata . C., intimata N. C. SOLUTIONS LIMITES, PRIN MANDATAR . SRL BUCURESTI, având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A. B. in substituire pentru avocat C. G. pentru recurentul – contestator, lipsind celelalte părți .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat A. B. a depus in timpul ședinței de judecată documente constând in practică judiciară si un extras de salariat al recurentului - reclamant N. D. SCPAV O., R. ȘI G..
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat si excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților pe fond .
Avocat A. B. a solicitat instanței admiterea recursului formulat, modificarea sentinței recurentă, admiterea cererii de chemare in judecată si să se dispună anularea sentinței și a încheierii emise in Dosarul de executare nr. 234/E/2010 al B. L. N. la data de 19.08._, precum si anularea tuturor actelor de executare întocmite in Dosarul nr. 234/E/2010 al B. L. N., anularea procesului – verbal încheiat in data de 19.08.2014 in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N., anularea procesului – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 19.07.2010 in cadrul 234/E/2010 al B. L. N., anularea adresei de înființare emisă în data de 21.07.2010, in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N., anularea somației la data de 20.07.2010 în cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N..
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ,deliberând asupra recursului declarat împotriva Sentinței nr. 709/22.01.2015, constată următoarele:
Judecătoria C. a luat act de renunțarea la judecata cererii de suspendare a executării silite, a admis excepția tardivității, a respins ca tardiv formulată contestația la executare formulată de contestatorul D. N. D., cu domiciliul procesual ales la SCPAV "O., R. si G." în contradictoriu cu intimatul N. C. SOLUTIONS LIMITES, PRIN MANDATAR EOS KSI ROMÂNIA SRL BUCUREȘTI și terțul poprit .-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 19.07.2010, precum și a somației de executare și adresei de înființare poprire, ambele emise la data de 20.07.2010.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. G. SOCIETE GENERALE SA.
A respins contestația la executare formulată de contestatorul D. N. D. în contradictoriu cu B. G. SOCIETE GENERAL SA, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză, a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatorul D. N. D. împotriva încheierii de încuviințare a executării silite nr. 2654/12.05.2010.
A respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul D. N. D. în contradictoriu cu intimatul N. C. SOLUTIONS LIMITES și terțul poprit . împotriva somației și a adresei de înființare poprire, ambele din data de 19.08.2014 în dosarul de executare nr. 234/E/2010.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constatat că în cauză, executarea silită împotriva contestatorului D. N. D. a fost declanșată de B. L. N. în dosarul nr. 234/E/2010, la solicitarea intimatei-creditoare N. C. SOLUTIONS LIMITES, prin mandatar EOS KSI ROMANIA, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr._/21.09.2006, pentru restituirea împrumutului în sumă de_,96 lei acordat de bancă și a cheltuielilor de executare în cuantum de 2939,90 lei.
Prin încheierea nr. 2654 din data de 12.05.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2010, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr._/21.09.2006.
Conform dispozițiilor art. 3731 alin. (5) VCPC, încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.
În raport de textul de lege anterior redat, instanța va respinge ca inadmisibilă contestația la executare promovată împotriva încheierii nr. 2654 din data de 12.05.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2010, prin care s-a încuviințat executarea silită, contestatorul-debitor D. N. D. neavând deschisă nicio cale legală de atac împotriva acestei încheieri.
În privința celorlalte acte de executare, potrivit dispozitiilor art. 399, alin. 1, teza I C.proc.civ. împotriva executării înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Contestația la executare este mijlocul procedural prin care părțile sau terțele persoane vătămate prin executare, se pot adresa instanței competente pentru a obține desființarea actelor de executare nelegale.
Potrivit dispozițiilor art. 387 C.proc.civ., în afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somație.
În acest sens, procedura executării silite în prezenta cauză a fost declanșată prin somația și adresa de înființare poprire, ambele emise la data de 20.07.2010 și procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 19.07.2010, toate fiind legal comunicate contestatorului la domiciliul său potrivit evidențelor SPCLEP C., așa cum rezultă din dosarul de executare înaintat de B. L. N., cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, prevăzute de art. 387 și art. 3717 C.proc.civ. .
Actele de executare au fost însă restituite executorului judecătoresc cu mențiunea că destinatarul este mutat de la adresă iar noul locatar nu permite afișarea.
Instanța a mai reținut, potrivit dispozițiilor art. 399 alin. 3 C.proc.civ. că, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
În acest sens, instanța a constatat că în cadrul contestației la executare, partea nu poate invoca inopozabilitatea cesiunii de creanță, deoarece avea deschisă în acest scop calea acțiunii în constatare negative, în materia litigiilor cu profesioniști, prin intermediul căreia contestatorul putea invoca inopozabilitatea cesiunii de creanță în raport de părțile contractante, precum și eventuale plăți valabile făcute creditorului-cedent.
De altfel, contestatorul a invocat doar formal inopozabilitatea cesiunii contractului de credit deoarece intimatul a făcut dovada publicității acesteia prin AEGRM (f. 82-87), așa cum rezultă din analiza dosarului de executare.
De asemenea, tot formal, contestatorul a solicitat efectuarea unei expertize în vederea stabilirii debitului executat silit în condițiile în care, în concret, nu a adus nicio critică modului de calcul rezultat din scadențarul anexă la contractul de credit, filele 77-79, și totodată nici nu a făcut dovada vreunei plăți efectuate din data de 21.06.2007 (când banca a înregistrat ultima plată în cont) și până în prezent.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de intimatul B. G. SOCIETE GENERALE SA, instanța a reținut că, în speță, calitatea procesuală a rezultat din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Cum intimatul B. G. SOCIETE GENERALE SA nu este parte în raportul juridic execuțional, nefiind nici măcar parte interesată sau vătămată prin executare, acesta cesionând integral drepturile sale rezultate din contractul de credit către intimatul-creditor N. C. SOLUTIONS LIMITES, instanța va admite ca întemeiată excepția ridicată.
În privința excepției tardivității formulării contestației la executare, față de dispozițiile art. 401 alin. 1, lit. c C.proc.civ., care arată că debitorul care contestă executarea însăși poate formula contestație în termen de 15 zile de la data când a primit somația, iar în speță somația și adresa de înființare poprire emise la data de 20.07.2010 și procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 19.07.2010, au fost legal comunicate contestatorului la data de 21.07.2010, la domiciliul părții potrivit evidențelor SPCLEP C., instanța va admite excepția invocată și va respinge ca tardivă contestația formulată împotriva acestor acte de executare.
De altfel, analizând actele de executare întocmite de executor și comunicate debitorului, instanța reține că doar în privința somației și a adresei de înființare poprire, ambele din data de 19.08.2014, este respectat termenul legal de 15 zile, de formulare a contestației, conform dispozițiilor art. 401 alin. 1 C.proc.civ. .
Astfel, în raport de aceste ultime acte de executare emise de către executorul judecătoresc va fi analizată și excepția perimării, invocată de contestator, instanța reținând că potrivit art. 389 C.proc.civ., executarea se perimă de drept dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fie urmat de alte acte de urmărire.
În speță, dispozițiile anterior redate nu sunt incidente, deoarece de la data emiterii primei somații de executare din 20.07.2010 și până la următoarea somație din 19.08.2014, creditorul a fost pus în imposibilitatea de a-și valorifica titlul executoriu, chiar de către debitorul D. N. D., acesta sustrăgându-și bunurile de la urmărire.
Prin urmare, perimarea operează de drept după expirarea intervalului de 6 luni prevăzut de legiuitor, în situația în care creditorul a declanșat procedura execuțională și a lăsat-o în nelucrare din motive imputabile, existând posibilități reale, concrete, de executare a bunurilor sau veniturilor debitorului. Alta însă este situația în speță, în condițiile în care debitorul și-a ascuns domiciliul real, precum și toate bunurile și veniturile de la urmărire, partea figurând în evidențe organelor de specialitate cu un domiciliu nereal și fără venituri urmăribile (f. 126-127), astfel că această apărare va fi înlăturată ca nefondată, perimarea nefiind, în toate cazurile, un efect exclusiv al curgerii timpului.
În final, s-a mai reținut că instanța că în speță nu sunt incidente nici dispozițiile art. 405 alin. 1-3 C.proc.civ., în condițiile în care cererea de executare silită a fost formulată la data de 30.03.2010, înlăuntrul termenului de prescripție de 3 ani de la data ultimei plăți înregistrate în evidențele băncii, respectiv 21.06.2007. De asemenea, potrivit art. 4052 alin. 1, lit. b C.proc.civ., cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțite de titlul executoriu (30.03.2010) iar conform art. 4051 alin. 1, lit. c C.proc.civ., cursul prescripției se suspendă cât timp debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire (20.07.2010 – 19.08.2014), texte legale incidente în cauză.
Cât privește celelalte critici ale părții privind cuantumul onorariului executorului judecătoresc, precum și al celorlalte cheltuieli de executare, instanța constată că au fost invocate pur formal, fără a fi precizate motive concrete de fapt și de drept în raport de care parte le apreciază ca fiind exagerate. În aceste condiții, instanța este pusă în imposibilitatea de a face aprecieri asupra acestor aspecte, nefiind identificate critici de nelegalitate care să poată fi invocate și analizate din oficiu, sumele fiind corect stabilite de executor raportat la criteriile legale prevăzute în cuprinsul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 modificată (forma în vigoare la data de 19.07.2010) și Ord.Min.J.. nr. 2550/2006.
De asemenea, referitor la excepția lipsei calității de creditor a intimatului N. C. SOLUTIONS LIMITES, prin mandatar, instanța constată că acesta apărare nu are un corespondent legal sau factual în speță, astfel că nu poate fi reținută ca atare.
În concluzie, instanța a admis excepțiile ridicate în speță, să respingă contestația la executare promovată, în sensul celor anterior reținute iar în temeiul art. 246 C.proc.civ., să ia act de renunțarea contestatorului la judecata cererii de suspendare.
La data de 12.06.2015 recurentul D. N. D. a formulat o cerere prin care a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea sentinței recurentă, admiterea cererii de chemare in judecată si să se dispună anularea sentinței și a încheierii emise in Dosarul de executare nr. 234/E/2010 al B. L. N. la data de 19.08._, precum si anularea tuturor actelor de executare întocmite in Dosarul nr. 234/E/2010 al B. L. N., anularea procesului – verbal încheiat in data de 19.08.2014 in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N., anularea procesului – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 19.07.2010 in cadrul 234/E/2010 al B. L. N., anularea adresei de înființare emisă în data de 21.07.2010, in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N., anularea somației la data de 20.07.2010 în cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N..
Subsemnatul a formulat cerere de chemare în judecată, având ca obiect contestație la executare împotriva actelor de executare mai sus individualizate. Instanța de fond a respins cerere de chemare în judecată în mod greșit astfel:
S-a solicitat să se observe că nu a fost notificat cu privire la cesiunea de creanță, iar pentru a-mi fi opozabilă creanța trebuie mai întâi să fie notificată cesiunea de creanță, astfel încât s-a solicit anularea tuturor actelor de executare, întrucât debitul pretins nu îmi este opozabil, iar susținerile instanței de fond că s-a realizat publicitatea contractului de cesiune de creanță nu au nici o relevanță din punct de vedere juridic raportat la notificarea cesiunii de creanță.
Totodată subsemnatul a invocat excepția perimării executării iar instanța de fond a respins această excepție în mod greșit, motivând totuși că nu s-au mai emis alte acte de executare din 20.07.2010 până la data de 19.08.2014, deoarece creditorul a fost pus în imposibilitatea de a valorifica titlu executoriu, debitorul D. N. D. sustrăgându-și bunurile de la urmărire.
Nu a sustras de la executare, având contract de munca din iulie 2013.
Potrivit art. 389 alin. 1 Vechiul Cod de procedură civilă, dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat de alte acte de urmărire, executarea silită se perima de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.
Perimarea este o sancțiune procesuală care constă în stingerea procesului în faza în care să găsește și care se bazează pe prezumția de desistare a părții de la cererea
formulată, considerându-se că partea, printr-o îndelungată lipsă de stăruință, a pierdut orice interes în soluționarea cererii sale, cerere care, ca urmare a perimării, este considerată a nu fi fost introdusă.
Prin urmare, în materia executării silite, dacă creditorul a lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de unnărire, executarea se perima.
Pentru a împiedica producerea efectelor perimării, este necesar ca un act de executare să fie urmat de un alt act de urmărire sau creditorul să-și fi manifestat cel puțin diligenta în acest sens, depunând stăruința necesară prin formularea unor cereri pentru continuarea executării silite, întrucât aceste cereri, fiind acte de procedură, întrerup termenul de perimare a executării.
S-a solicitat observarea că intimata - creditoare nu a mai tăcut demersuri pentru a fi continuată executarea silită, somația contestată din 19.08.2014 fiind emisă de executorul judecătoresc peste termenul legal de 6 luni de la emiterea ultimului act de executare, din 20.07.2010, intimata fiind în culpă pentru neefectuarea unor acte de executare efective în intervalul menționat. Față de acest aspect, emiterea unui nou act de executare cu încălcarea și peste termenul prevăzut de art. 389 Cod procedură civilă, nu poate fi considerat decât un act nelegal, incident care atrage aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 391 Cod procedură civilă potrivit cărora „încălcarea dispozițiilor art. 384, 385, 387 și 389 atrage anularea executării.
Instanța de fond a respins în mod greșit contestația la executare împotriva adresei de înființare pornire emisă în data de 21,07.2010 in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N. Și împotriva somației emise la data de 20.07.2010 in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N.. ca fiind tardivă,
S-a solicitat observarea faptul că instanța de fond a invocat din oficiu excepția tardivității, tară a respecta principiul dreptului la apărare, în sensul că nu mi s-a pus în discuție această excepție, iar subsemnatul m-am aflat în imposibilitatea de formula apărări în acest sens.
Totodată s-a solicit observarea faptul că adresa de înființare poprire emisă în data de 21.07.2010 in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N. și somația emisă la data de 20.07.2010 in cadrul dosarului 234/E/2010 al B. L. N. a fost comunicată la o adresă C., ., județul D., adresă de la care citația s-a întors cu destinatar mutat, locatarul nu permite afișarea, prin urmare nu mi s-au comunicat aceste acte de executare. Eu am contestat aceste acte in termen de 15 zile de la comunicarea lor (am efectuat adresa la B. pentru comunicarea actelor de executare).
Totodată în strânsă legătură cu punctul C, instanța a respins excepția prescripției în mod greșit, astfel că:
S-a învederat că executorul judecătoresc de la data primei somații, respectiv din data de 20.07.2010, nu a mai întreprins vreun demers în aflarea domiciliului subsemnatului Și nu a mai realizat alte acte de executare.
În ceea ce privește art. 405 ind. 2, lit. b VCPC și art. 405 ind. 1, lit. c VCPC,
S-a solicitat observarea că nu își au aplicabilitate în prezenta cauză. Subsemnatul nu a ascuns veniturile Și nu mi-am sustras bunurile de la executare, motivat de faptul în primul rând că apar la ITM cu un contract individual de muncă, așa încât nu se poate spune că mi-am ascuns veniturile Și bunurile. Nu s-a tăcut dovada că subsemnatul a ascuns veniturile și bunurile.
Cursul prescripției nu a fost suspendat, iar întreruperea a operat doar la momentul la care s-a depus cererea de executare.
Chiar daca a mers pe raționamentul instantei de fond, rezulta faptul ca începând cu luna iulie 2013 cursul prescripției s-a reluat, curs ce a fost întrerupt in 30.03.2010(termenul începuse sa curgă de la data de 21.06.2007, fiind reprezentat de ultima platani. Ori începând cu luna iulie 2013, data la care figurez ca angajat la ITM, cursul prescripției s-a reluat. Următorul act de executare s-a efectuat la data de 19.08.2014 la peste un an de la data reluării cursului prescripției. în aceasta situație intimata creditoare trebuia sa efectueze acte de executare in termen de 6 luni de la data la care a încetat motivul suspendării cursului prescripției, termen ce se calculează începând cu iulie 2013. Ori următorul act de executare este emis in august 2014, peste termenul de 6 luni anterior menționat. Prin prisma celor mai sus menționate si conform art. 405 indice 2 alin. 3 VCPC, prescripția nu este întrerupta daca se perima executarea.
Pc cale de consecința s-a solicitat constatarea ca fiind prescrisă executarea Și totodată vă solicit să constatați ca fiind prescris debitul care se solicită a fi executat.
F. de cele învederate s-a solicitat admiterea recursul, modificarea sentința recurentă, admiterea contestației la executare formulata si sa dispuneți anularea somației și a încheierii emise împotriva subsemnatului în dosarul de executare nr. 234/E/2010 al B. L. N., precum și anularea tuturor actelor de executare întocmite în Dosarul nr. 234/E/2010 al B. L. N., anularea procesului - verbal încheiat in data de 19.08.2014 încheiat in cadrul dosarului nr. 234/E/2010 al B. L. N..
În drept, s-a invocat dispozițiile art. 304 ind. 1 VCPC.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că recursul este întemeiat.
Astfel, la data de 21.09.2006 între contestator și B. - G. Societe Generale SA s-a încheiat un contract de credit în temeiul căruia contestatorul a împrumutat de la bancă suma de 4000 Euro ce trebuia să fie restituită până la data de 21.09.2013.
În baza clauzelor contractuale, ca urmare a neîndeplinirii obligației de plată a ratelor lunare (situația contului la 12.05.2009), banca a declarat exigibil creditul. Ulterior, la 26.06.2009 a cesionat creanța către IFN N. C. Finance SA, care a solicitat executarea silită. S-a constituit dosarul nr. 234/E/2010 la B. L. N., prin încheierea nr. 2654/2010 a Judecătoriei C. s-a încuviințat executarea silită, iar la data de 20.07.2010 a fost emisă somația către debitor și s-a dispus înființarea popririi asupra veniturilor pe care acesta le realiza la .. Cele două acte nu au putut fi comunicate, din adresa ITM D. rezultând că la data de 06.08.2010 debitorul nu este înregistrat ca având un contract de muncă.
O nouă somație a fost emisă la data de 19.08.2014 către debitor, fiind înființată poprirea la terțul poprit .> Prin contestația formulată și precizată debitorul a solicitat anularea tuturor actelor emise în dosarul de executare, inclusiv a încheierii de încuviințare a executării silite. Prin sentința pronunțată Judecătoria C. a respins ca inadmisibilă contestația formulată împotriva încheierii de încuviințare a executării silite, ca tardivă contestația împotriva actelor de executare emise în anul 2010 ( proces - verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, somație, poprire), a respins contestația formulată împotriva băncii, apreciind că nu are calitate procesuală pasivă și a respins ca neîntemeiată contestația împotriva actelor de executare din 2014.
Sentința Judecătoriei C. este legală și temeinică în ceea ce privește actele de executare din 2010, încheierea de încuviințare a executării și calitatea procesuală a băncii, instanța făcând o corectă aplicare a textelor legale incidente.
Astfel, potrivit art. 401 C.pr.civ, contestația la executare se face în termen de 15 zile de la comunicarea actului de executare contestat, iar cea împotriva executării, în 15 zile de la comunicarea somației .
Din actele depuse rezultă că somația din 20.07.2010 a fost comunicată debitorului la acea dată, iar faptul că nu a luat cunoștință efectiv de acest act nu poate fi invocat deoarece comunicarea s-a realizat la adresa sa de domiciliu declarată.
Lipsa calității procesuale pasive a băncii este evidentă deoarece executarea nu a pornit la solicitarea acesteia, iar conform dispozițiilor legale pentru încheierea de încuviințare a executării nu este prevăzută o cale de atac.
Excepția perimării nu a fost însă corect soluționată.
Potrivit art. 389 C.pr.civ, dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept. În caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. Potrivit art. 405, ind. 1 alin. 1, lit. d cursul prescripției se suspendă atâta timp cât debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire.
Instanța reține că începând cu 01.08.2013 debitorul are calitatea de salariat, contractul său de muncă încheiat cu N. . la ITM la 31.07.2013. Nu se mai poate susține astfel că începând cu 01.08.2013 debitorul își sustrage veniturile de la urmărire și calculând termenul de 6 luni de la aceasta dată (până atunci putându-se considera că a operat suspendarea) rezultă că la data de 01.02.2014 acesta s-a împlinit.
Or, alte acte de la executare au fost emise abia la data de 19.08.2014, astfel că instanța constată că excepția perimării este întemeiată.
Referitor la prescripția dreptului de a cere executarea silită, se reține că potrivit situației contului din 12.05.2009 emisă de bancă ( fila 78) rezultă că ultima plată efectuată de debitor este la 21.06.2007. De la această dată până la data formulării cereri de executare de către cesionar ( de când se poate considera că debitorul s-a sustras de la urmărire), 26.03.2010 au trecut 2 ani și 9 luni, iar de la 01.08.2013 până la emiterea altor acte de executare în 2014 au trecut mai mult de 3 luni, astfel că termenul de trei ani prevăzut de lege s-a împlinit înainte ca la solicitarea creditorului să se fi emis alte acte de executare.
În consecință, și această solicitare a contestatorului este întemeiată.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 C.pr.civ va fi admis recursul și modificată sentința în parte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul D. N. D. SCPAV O., R. ȘI G. cu sediul in C., S. BĂRNIȚIU, nr. 17, . Civile 709/22.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., in dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata B. G. SOCIETE GENERAL SA C. cu sediul in C., BRAZDA LUI N., ., intimata . C. cu sediul in C., T. L., nr. 9, ., intimata N. C. SOLUTIONS LIMITES, PRIN MANDATAR . SRL BUCURESTI cu sediul in C., LA SEDIUL PROCESUAL ALES DIN ., JUDEȚUL D.
Modifică Sentința nr. 709/2015 a Judecătoriei C. în sensul că admite în parte contestația la executare formulată și precizată în contradictoriu cu intimata N. C. SOLUTIONS LIMITES.
Constată perimată executarea pornită în dosarul nr. 234/E/2010 al B. L. la data de 19.08.2014 și a somației din aceeași dată emise de B. L..
Constată prescris dreptul de a cere executare silită a contractului de credit nr._/2006 încheiat între contestator și B..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2015
Președinte, I. O. | Judecător, O. P. A. | Judecător, L. M. |
Grefier, M. C. U. |
Red.IO/PC/20.11.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 811/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Sentința nr. 25/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
