Fond funciar. Sentința nr. 16/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 15732/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 363/2015
Ședința publică de la 23 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. P.
Judecător D. G.
Grefier E. D. C.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul – reclamant Ț. T. împotriva sentinței civile nr._/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR A COMUNEI BUCOVAT, C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR A JUDETULUI D., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-reclamant Ț. T. personal și asistat de avocat T. D., care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei, și intimata – pârâtă C. Locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei Bucovăț, prin avocat S. A., care depune delegație de substituire pentru avocat S. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
- apelul este declarat și motivat în termen;
- au fost comunicate motivele de apel,
- nu s-a depus întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța acordă cuvântul pe apel cu luarea in considerare a excepției prematurității în raport de dispozițiile art.11 din Legea nr. 165/2013.
Apelantul-reclamant Ț. T., prin avocat T. D., având cuvântul, învederează că, în ceea ce privește excepția, lasă la aprecierea instanței. Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile pronunțate de Judecătoria C., obligarea intimatelor-pârâte la punerea în posesie efectivă și eliberarea unui titlu de proprietate pentru suprafața de 0,32 ha.
Instanța de fond în mod eronat a reținut că prin acțiunea formulată se tindea la modificarea titlului de proprietate deja eliberat. În mod greșit instanța a respins cererea de chemare în judecată, la dosarul cauzei există probatorii, respectiv un proces verbal administrativ de punere în posesie. Cu cheltuieli de judecată de la fond.
Intimata-pârât C. Locală de aplicare a legilor fondului funciar Bucovăț, prin avocat S. A., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefundat, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 24.04.2014, reclamantul Ț. T., în contradictoriu cu pârâtele C. Locală de fond funciar a comunei Bucovat și C. Județeană D., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a TDP nr.391-_/20.09.1994 emis pe numele reclamantului, arătând în motivarea cererii că acest titlu conține mențiuni eronate înscrise privind prenumele autorului sau dupa care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, respectiv în loc de „Tenescu I.” cum este corect s-a înscris eronat „I.”. Reclamantul mai arată in motivarea acțiunii ca prin TDP ce i s-a elibera,din totalul de 2,4 ha cit a deținut autorul sau, i-a fost reconstituit si retrocedat doar terenul în suprafață de 2,08 ha astfel că trebuia să i se restituie și diferența de teren de 0,32 ha pentru care a formulat cererea nr.98 din 16.09.2005 iar prin adresa nr.98 din 26.01.2006 C. locala Bucovat i-ar fi răspuns ca cererea sa a fost validata in anexa nr.25 dar până în prezent nu a fost pus efectiv in posesie cu acest teren si solicita sa fie obligate Comisiile de fond funciar sa procedeze la punerea sa in posesie si sa-i elibereze titlu de proprietate pentru terenul validat pe raza comunei Bucovat, în T.45 in una din parcelele: 1,22,43,46
In drept,reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr.18/1991 si HG nr.890/2005 iar in dovedire a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri.
In faza prealabila judecatii,pirita C. locala de fond funciar Bucovat a formulat întimpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant in ceea ce privește cererea de a fi pus in posesie si sa-i fie eliberat tdp pentru terenul de 0,32 ha arătând ca in prezent C. locala de fond funciar nu mai deține teren in rezerva iar pentru amplasamentele solicitate de reclamant au fost puse in posesie alte persoane cărora li s-au eliberat titluri de proprietate.
În dovedire,la propunerea părților s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri constând în copii xerox certificate după:TDP.nr.391-58755din 20.09.1994 precizat, cererea de reconstituire nr.98/16.09.2005,adresa nr.98/26.01.2006,file registru agricol din anii 1959-1963 pentru rolul autorul reclamantului, acte de identitate si de stare civila privind pe reclamant si autorul sau si actele premergătoare emiterii TDP contestat, înaintate in copii certificate de pirita C. locala Bucovat, constând in HCJ nr.18 F/1991 anexa de validare, cererea de reconstituire nr.346/15.03.1991.
Prin sentința civilă nr._/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă în parte acțiunea privind pe reclamantul Ț. T., în contradictoriu cu pârâtele C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR A COMUNEI BUCOVAT și C. JUDEȚEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR A JUDETULUI D..
Au fost obligate pârâtele să procedeze, în limitele atribuțiilor, la rectificarea Titlului de proprietate nr. 391-_ din data de 20.09.1994 eliberat pe numele reclamantului Ț. I T. în sensul îndreptării erorii materiale privind prenumele autorului din " I. " în " I.".
A fost respinsă cererea privind punerea în posesie și eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru o diferență de teren în suprafață de 0,32 ha.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Urmare validării cererii de reconstituire nr.346 din data de 15.03.1991 și în baza HCJ nr.18F/1991 și anexei de validare la poziția nr.219(520) reclamantului Ț. T. i s-a eliberat TDP.nr.391-_ din 20.09.1994 prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, după autorul sau Ț. I.,asupra suprafeței de teren de 2 ha si 0,800 mp pe raza comunei Bucovat, jud.D., teren extravilan iar la redactarea acestuia s-a înscris în mod eronat prenumele autorului, acela de „I.’’ in loc de „I.” cum este corect conform actelor de stare civile privind pe autorul Tenescu I.,astfel că acțiunea este întemeiată în parte, urmând a fi admisă pentru acest capăt de cerere. Se va constata nulitatea absolută parțială TDP precizat si se va dispune rectificarea mențiunilor eronate arătate mai sus cu obligarea pârâtelor să emită si să elibereze reclamantei un nou TDP care să conțină mențiunile corecte astfel ca suprafața validată să rămână neschimbată.
A fost respinsă cererea privind modificarea mențiunilor privind suprafața de teren validata, înscrisă în TDP eliberat reclamantului cu obligarea piritelor sa-i atribuie o suprafață mai mare care să cuprindă diferența de teren de 0,32 ha, până la concurenta suprafeței de 2,4 ha întrucât reclamantul nu a făcut dovada ca a formulat mai întâi contestație, in termen legal,pe cale administrativa, împotriva HCJ nr.18 F/1991 si anexei de validare a cererii sale la poziția nr.219 (520) sau împotriva actelor premergătoare titlului si chiar a titlului de proprietate ce i s-a eliberat in anul 1994 pentru ca ulterior împotriva hotărârii acestora reclamantul sa formuleze plângere la instanța de judecată.
În drept, au fost observate dispozițiile art.51-53din Lg.nr.18/1991, modificată care nu au fost respectate reclamantul pentru a contesta suprafața de teren ce i-a fost validata prin hotărârea comisiei și TDP eliberat. De asemenea au fost reținute ca incidenta in cauza dispozițiile art.63 din Legea nr.18/1991 în privința cererii de nulitate a mențiunilor eronate înscrise în TDP eliberat reclamantului,cerere ce se judeca potrivit dreptului comun.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Ț. T., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Arată că instanța de fond, în mod eronat a considerat că a solicitat modificarea mențiunilor privind suprafața de validată și înscrisă în TDP nr.391-_/20.09.1994, când de fapt solicitase punerea efectivă în posesie și eliberarea unui titlu de proprietate distinct pentru o suprafață de 0,32 ha. Prin această cerere a arătat că de la data de 26.01.2006 de când a fost emisă adresa nr.98 și până în prezent, nu s-a mai efectuat nici un demers de către intimatele-pârâte în vederea reconstituirii dreptului său de proprietate.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul obligării intimatelor să-l pună efectiv în posesie și să îi elibereze titlul de proprietate pentru terenul în suprafață de 0,32 ha într-una din locațiile menționate în TDP 391-_/20.09.1994, respectiv T45, P1, T45, P22, P43, .> Analizand apelul, tribunalul constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele motive:
Prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a TDP nr.391-_/20.09.1994 emis pe numele reclamantului, arătând în motivarea cererii că acest titlu conține mențiuni eronate înscrise privind prenumele autorului sau dupa care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, respectiv în loc de „Tenescu I.” cum este corect s-a înscris eronat „I., precum și să fie obligate Comisiile de fond funciar sa procedeze la punerea reclamantului in posesie si sa-i elibereze titlu de proprietate pentru terenul validat, în suprafață de 0,32 ha, pe raza comunei Bucovat, în T.45 in una din parcelele: 1,22,43,46
Prima instanță a admis în parte acțiunea, reținând că la redactarea titlului de proprietate în cauză s-a înscris în mod eronat prenumele autorului, acela de „I.’’ in loc de „I.” cum este corect conform actelor de stare civile privind pe autorul Tenescu I., dispunându-se rectificarea titlului în acest sens.
Cererea de modificare a mențiunilor privind suprafața de teren validata, înscrisă în TDP eliberat reclamantului, cu obligarea piritelor sa-i atribuie o suprafață mai mare care să cuprindă diferența de teren de 0,32 ha, până la concurenta suprafeței de 2,4 ha, a fost respinsă în mod corect, însă considerentele pentru care a fost pronunțată această soluție sunt greșite.
Astfel, se constată că nu au fost luate în considerare de către prima instanță dispozițiile Legii nr. 165/2013, intrată în vigoare anterior promovării acțiunii, care în art. 4 stabilește că "dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Totodata, art. 7 din acelasi act normativ stabileste ca până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar. Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
Curtea Constitutionala, prin decizia nr 88/27.02.2014 a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 teza a doua din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art.33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare .
Potrivit art 33 din Legea 165/2013 entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:
a)în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri;
b)în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri;
c)în termen de 36 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri.
Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.
Entitățile învestite de lege au obligația de a stabili numărul cererilor înregistrate și nesoluționate, de a afișa aceste date la sediul lor și de a le comunica Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Datele transmise de entitățile învestite de lege vor fi centralizate și publicate pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entitățile prevăzute la alin. (1).
Curtea Constitutionala a reținut că, în cauzele ce au determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate, cererile de chemare în judecată au fost introduse înainte de . Legii nr.165/2013, acestea aflându-se pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a acestui act normativ. Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.165/2013, în aceste cauze a fost ridicată problema incidenței dispozițiilor art.33, respectiv neepuizarea termenelor prevăzute de aceste dispoziții, cu consecința respingerii cauzelor ca „devenite premature”. Dispozițiile art.33 din Legea nr.165/2013 instituie anumite termene procedurale de soluționare a cererilor de către entitățile învestite de lege cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv, termene care încep să curgă de la data de 1 ianuarie 2014 și înăuntrul cărora persoanele îndreptățite nu pot formula cereri în instanță.
Curtea Constitutionala a analizat în ce măsură dispozițiile criticate generează posibilitatea invocării excepției prematurității cererii de chemare în judecată, introduse înainte de . Legii nr.165/2013 și dacă au aceeași natură juridică precum cele de mai sus.
Curtea a observat că pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiției prin sesizarea instanței competente cu o cerere de chemare în judecată. Astfel, excepția prematurității acțiunii este acea excepție procesuală prin care se invocă faptul că dreptul subiectiv nu este încă actual. În acest context, Curtea reține că prematuritatea este o sancțiune procedurală ce intervine atât pentru neparcurgerea unei proceduri prealabile obligatorii, cât și pentru încălcarea unui termen dilatoriu sau prohibitiv. Astfel, prematuritatea unei acțiuni se transpune într-o condiționare a exercițiului dreptului la acțiune sub aspect suspensiv sau într-o afectare a dreptului procesual de un termen cu caracter suspensiv. Așadar, prematuritatea unei acțiuni în justiție impune o analiză a condițiilor în care procedura judiciară trebuia demarată, condiții care sunt prevăzute de legea în vigoare la momentul introducerii cererii de chemare în judecată. În consecință, Curtea a constatat că prematuritatea nu poate rezulta dintr-o normă procesual civilă posterioară introducerii cererii de chemare în judecată.
Mergand mai departe, Curtea Constitutionala a retinut că dispozițiile art.4 teza a doua din Legea 165/2013, care pot fi interpretate în sensul că art.33 din Legea nr.165/2013 se aplică „cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor”, conferă noilor norme procedurale efecte retroactive, ceea ce contravine prevederilor art.15 alin.(2) din Constituție.
A mai retinut Curtea că, prin aplicarea retroactivă a termenelor procedurale prevăzute de art.33 din Legea nr.165/2013 se aduce atingere dreptului de acces liber la justitie al persoanelor îndreptătite la măsurile consacrate prin legile reparatorii, drept de care aceste persoane beneficiază de la momentul învestirii instantei de judecată până la solutionarea definitivă a cauzei. Efectul juridic al solutiilor pronuntate de instantele judecătoresti, în sensul respingerii actiunilor mentionate ca „devenite premature”, constituie o evidentă încălcare a liberului acces la justitie si, prin urmare, o nesocotire a dispozitiilor constitutionale ale art.21 alin.(2) potrivit cărora „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”.
Introducerea în cadrul unui proces în curs a unui impediment care tinde să nege dreptul de acces liber la justitie al persoanei interesate încalcă prevederile art.21 alin.(1) si (2) din Constitutie.
Tribunalul retine însă, fata de statuarile din cuprinsul deciziei nr 88/27.02.2014 a Curtii Constitutionale, decizie obligatorie pentru instantele judecatoresti in virtutea art. 31 din Legea 47/1992, ca solutionarea pe fond a actiunii reclamantului introduse ulterior intrarii in vigoare a Legii 165/2013, avand ca obiect punerea in posesie, eliberarea procesului-verbal de punere în posesie si eliberarea titlului de proprietate pentru suprafata de 0,32 ha, nu este posibila, în condițiile în care termenul stabilit de prevederile art. 11 alin. 1 nu a expirat.
Dispozițiile art. 7, raportate la dispozițiile art. 4 din lege instituie o suspendare a obligațiilor comisiilor de fond funciar privind punerea în posesie și emiterea titlurilor de proprietate până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local.
Astfel, dispozițiile legii noi prevăd o procedură de inventariere a terenurilor, urmată de finalizarea procedurii de reconstituire prevăzută de art. 5-32 din legea nr. 165/2013.
Art. 5 din lege reglementează constituirea unei noi autorități administrative, C. locală pentru inventarierea terenurilor, art. 6 reglementează obligația acestei comisii de a întocmi, în termen de 180 de zile de la data constituirii, situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială; art. 8 din lege reglementează obligația comisiilor locale de fond funciar de a centraliza toate cererile de reconstituire nesoluționate, în vederea stabilirii suprafeței de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire; art. 11 alin. 1 reglementează obligația comisiilor locale și județene de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016; art. 11 alin. 2 reglementează plângerea pe care o are la dispoziție persoana interesată în situația neîndeplinirii acestor obligații; art. 12 reglementează modul în care se va face atribuirea terenurilor reconstituite; art. 32 instituie măsuri pentru urgentarea soluționării cererilor de retrocedare.
Astfel, la data introducerii acțiunii reclamantului pe rolul primei instanțe erau în vigoare toate dispozițiile legii nr. 165/2013 și chiar dacă la data pronunțării sentinței civile apelate și la data judecării apelului și pronunțării deciziei, termenele prevăzute la art. 6-10 din legea nr. 165/2013 au expirat, aceste termene au fost prevăzute doar pentru prima parte a procedurii prealabile instituite de această lege, în prezent fiind însă în vigoare dispozițiile care privesc a doua parte a acestei proceduri, respectiv cea reglementată de disp. art. 11-12 din legea nr. 165/2013.
În acest context, după centralizarea tuturor terenurilor și identificarea suprafeței necesare pentru restituire, devin aplicabile dispozițiile art. 11 din lege, respectiv: ,,(1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, C. de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.
(2) În situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptățită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile. Hotărârea pronunțată de instanța judecătorească este supusă numai apelului. Plângerea este scutită de taxa judiciară de timbru.
(3) În termen de 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), comisiile locale de fond funciar sunt obligate să predea Agenției Domeniilor Statului suprafețele preluate și neutilizate în cadrul procesului de restituire.
(4) În situația în care plângerea formulată potrivit alin. (2) are ca obiect un teren predat Agenției Domeniilor Statului conform alin. (3), această instituție are calitatea de intervenient forțat în cauză."
Prin urmare, tribunalul constată că este întemeiată excepția prematurității cererii privind punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru diferența de teren în suprafață de 0,32 ha, astfel că, în baza art. 480 NCPC, va fi respins apelul ca neîntemeiat.
Față de modul de soluționare a excepției prematurității, invocate din oficiu, nu vor mai fi analizate motivele apel formulate de către apelantul-reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul – reclamant Ț. T., cu domiciliul în C., ., județul D., împotriva sentinței civile nr._/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR A COMUNEI BUCOVAT, cu sediul în com. bucovăț, ., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR A JUDEȚULUI D., cu sediul în C., ., județul D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2015.
Președinte, V. P. | Judecător, D. G. | |
Grefier, E. D. C. |
Red.jud.D.G.
Tehn.S.V./5 ex., 14.04.2015
Jud.fond-M.V.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8217/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Sentința nr. 495/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
