Obligaţie de a face. Decizia nr. 1832/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1832/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-11-2015 în dosarul nr. 1832/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1832/2015
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. Tițoiu
Judecător M. E. N.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții I. G. I., V. G. I., V. S. V. și pe pârâții M. E., M. M. decedat, moștenitori fiind B. V., B. M. D.,, având ca obiect obligație de a face, ca urmare a anulării sentinței civile nr._/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ și reținerii cauzei pt. evocarea fondului, conform deciziei nr. 1160/25.06.2015 pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat C. D. pt. pârâții B. V. și B. M. D. și pârâta M. E.., lipsind reclamanții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar avocat C. D. A. pt. reclamant a depus cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, respectiv amânarea pronunțării pt. a depune concluzii scrise.
Avocat C. D. pt. pârâții B. V. și B. M. D. solicită apelarea dosarului la ordine întrucât are de susținut o altă cauză la Curtea de Apel C..
La interpelarea instanței, avocat C. D. pt. pârâții B. V. și B. M. D. arată că nu există posibilitatea ca părțile să ajungă la o înțelegere și nu mai are alte cereri de formulat.
Pârâta M. E. arată depune la dosar un set de înscrisuri cu borderou și arată că nu mai are ale cereri de formulat.
Avocat C. D. pt. pârâții B. V. și B. M. D. arată că înscrisurile se află la dosar.
Nemaifiind alte cereri instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acțiunii, cu posibilitatea pt. apărătorul reclamanților de a depune ulterior concluzii în cazul în care se va prezenta în fața instanței.
Avocat C. D. pt. pârâții B. V. și B. M. D. solicită respingerea acțiunii ca nefondată, menținerea hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanțe de plată ale onorariului de avocat și un tichet de călătorie SNTFC.
Pârâta M. E. solicită respingerea acțiunii și obligarea reclamanților la demolarea acoperișului prelungit peste acoperișul casei sale.
La a doua strigare a cauzei la apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. A. D. pt. reclamanți, pârâta M. E., lipsind pârâții B. V. și B. M. D..
Avocat C. A. D. pt. reclamanți solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată și prin hotărârea ce o va pronunța instanța să suplinească acordul autentic al pârâților pt. a se putea autoriza lucrările utile și necesare la casă, cu cheltuieli de judecată onorariul de avocat și de expert.
Pârâta M. E. arată că în ceea ce privește construcția vecină, aceasta a fost ridicată în 1889, s-au făcut toate reparațiile, dar este vorba de construcții noi fără autorizație în prelungirea celei vechi, iar acoperișul casei vechi este prelungit peste acoperișul casei ei și solicită demolarea construcțiilor noi ridicate fără autorizație.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de fata reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.1160/25.06.2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, a fost admis apelul formulat de reclamanții I. G. I., V. G. I. și V. S. V., împotriva sentinței civile nr._/13.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții M. E., M. M.–decedat și pârâții moștenitori B. V., B. M. D., a fost anulată sentința civilă atacată și a fost reținută cauza pt. evocarea fondului.
Pentru a se pronunța în acest sens Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 41 din codul de procedură civilă de la 1865 (art. 248 NCPC), poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.
Potrivit prevederilor art.5 alin.(2) din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații iar potrivit prevederilor art.7 din acelasi act normativ, capacitatea de folosință se pierde odată cu moartea persoanei.
Potrivit art.243 pct.1 Cod procedură civilă, în cazul decesului uneia din părți, judecata se suspendă de drept afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor.
F. de aceste prevederi legale si având in vedere lămuririle intimatei M. E. din apel si probele noi administrate in aceasta faza procesuala, din care a rezultat ca moștenitorii paratului decedat M. M. sunt atat sotia supraviețuitoare M. E., cat si fiica Balaceanu V., ca moștenitoare legale, cat si nepotul B. M. D., in calitate de moștenitor testamentar, tribunalul constata ca hotărârea pronunțata de instanța de fond este lovita de nulitate, nefiind pronunțata in contradictoriu cu toti moștenitorii paratului decedat M. M..
Sub acest aspect, tribunalul a constatat ca instanța de fond a reținut in mod greșit - fara suport probator si fără a efectua verificările necesare – ca singura moștenitoare a defunctului M. M. este M. E., însușindu-si in acest sens susținerea nereala si nedovedita a reclamanților V. exprimata in cererea depusa la dosar la 16.10.2014, cerere care nu a fost insotita de nici o dovada a celor afirmate in cerere in legătura cu demersurile reclamanților si numărul si numele moștenitorilor paratului decedat M. M..
S-a reținut astfel că hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate, în raport de cadrul procesual cu privire la care s-a judecat cauza și dispozitivul sentinței pronunțate de prima instanță, având în vedere că hotărârea nu s-a pronunțat față de toți moștenitorii intimatului decedat M. M., urmând a se relua judecata cu introducerea in cauza a tuturor moștenitorilor iar hotărârea sa se dea in contradictoriu cu aceștia.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin prezenta acțiune reclamanții au solicitat obligarea pârâților sa își dea acordul autentic necesar pentru executarea unor lucrări de finisaje la imobilul-construcție edificata pe limita de proprietate arătând în motivarea acțiunii că pârâtul refuza să-i dea acest acord, iar refuzul acestuia îmbracă forma unui abuz de drept și fără acest acord nu i se va elibera autorizație de construcție obligatorie potrivit Legii nr. 50/1991,in calitatea sa de proprietar al imobilului situat in C., .. 10 care este o casa de stil vechi construita in anul 1889 si care necesita multiple reparații și lucrări de consolidare insa la limita din partea de est unde sa învecinează cu pârâtul acesta s-a opus la demersurile reclamantului și nu i-a dat acordul solicitat prin certificatul de urbanism nr.1151/21.06.2011 pentru lucrări solicitate de :modificare scara acces exterior la parter, modificare in interior si exterior mansarda, extindere imobil D+P+M, în drept fiind invocate dispozițiile art.14 și 15 din NCC
Orice construcție trebuie să îndeplinească o . condiții tehnice care să‑i asigure stabilitatea, rezistența și durabilitatea în timp. Cel mai important rol îi este atribuit structurii de rezistență, constituită din elemente de construcție bine asamblate. Aceasta susține greutatea întregii construcții.
De aceea, este potrivit ca edificarea unei construcții noi deasupra uneia vechi să beneficieze de toate avizările și autorizările experților, mai ales când construcția ar putea afecta și vecinul clădirii.
Reclamanții V. G. I. și V. S. V. au devenit proprietari ai imobilului situat în C., ..10, conform contractului de dare în plată autentificat sub nr.1914 /26.12.2012 și actul adițional la actul autentic cu nr.2054/24.11.2012, contract încheiat cu I. G. I., imobil ce se învecinează în partea de E- cu proprietatea pârâților.
Anterior încheierii contractului, respectiv începând cu anul 2008 I. G. I. a obținut certificatul de urbanism nr.1773/2008, pentru edificarea unei construcții lângă anexele proprietatea pârâților, fiind executată săpătura pentru fundație, fără a se obține o autorizație de construire (adresa nr.31.07.2008, fila 30 din dosar fond).
I. G. I. a continuat executarea lucrărilor de extindere locuință, fără să obțină autorizația de construire, în situația în care acestea au fost sistate de autoritatea locală, conduita sa fiind sancționată cu amendă contravențională prin procesul verbal de contravenție nr.61/28.08.2008, prin care i s-a pus să vedere să sisteze lucrările și să obțină autorizație de construire, aspect care reiese din adresa nr.6/06.01.2009 emisă de Inspectoratul Teritorial în Construcții. Acesta a mai fost sancționat contravențional în luna mai 2011, având în vedere că s-a constatat de autoritatea locală că a continuat lucrările de extindere, ignorând măsura de sistare și de a se intra în legalitate.
Se mai reține că I. G. I. a efectuat o lucrare de termosistem la construcția de BCA și și-a amenajat o terasă peste parter (aspect constatat din adresa nr._/04.11.2011, fila 36 din dosar).
Din cuprinsul raportului de expertiză efectuat de expert B. C. reise că I. a construit fără autorizație de construire o parte însemnată din construcție, extinderea fiind situată cu o latură pe hotarul cu pârâții, însă din cauza racordului incorect al învelitorii de pe anexa proprietatea pârâților și peretele de la construcția nouă, fără respectarea proiectului s-au produs infiltrații în anexa proprietatea pârâților. Din același raport de expertiză se mai reține că este necesară tencuirea zidului nou proprietatea reclamanților, dar și a părții vechi a clădirii.
Instanța mai constată că la data de 20.04.2012 I. G. I. a solicitat eliberarea autorizației de construire prin adresa nr._/20.04.2012, emisă de Primăria Municipiului C. fiindu-i solicitat acordul pârâților pentru construcția executată pe limita de proprietate și pentru executarea finisajelor exterioare, acord pe care acesta nu l-a obținut până în prezent, ceea ce a justificat demersul judiciar prin care a solicitat suplinirea acordului de instanță prin hotărâre judecătorească.
I. G. I. a invocat în susținerea acțiunii sale abuzul de drept, precizând că refuzul pârâților este nejustificat.
Prin art.15 din Codul Civil se definește abuzul de drept în sensul că niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul, ori într-un mod excesiv, contrar bunei credințe, iar prin art.14 s-a statuat că orice persoană fizică trebuie să-și exercite drepturile și să-și execute obligațiile civile cu bună credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri.
În accepțiunea textului, abuzul de drept înseamnă exercitarea cu rea credință a unui drept subiectiv, în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori . și nerezonabil.
În materia proprietății abuzul de drept se manifestă prin exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate în așa fel încât, subiectiv, cu intenție și rău voitoare sau din culpă gravă, ușurință sau simplă neglijență, proprietarul cauzează prejudicii altor persoane.
În speță nu se poate reține că pârâta M. și soțul său, care a decedat pe parcursul derulării litigiului, au refuzat să-și dea acordul pentru executarea finisajelor exterioare, cu intenția de a cauza acestuia un prejudiciu ca urmare a nefinisării noii lucrări, manifestarea de voință a acestora de a refuza să-și dea acordul pentru efectuarea acestor lucrări fiind rezonabilă și justificată de conduita antecesorului reclamanților care fără a avea autorizație de construire a efectuat o construcție nouă-extindere casă, persistând în această activitate deși a fost sancționat contravențional de autoritățile locale, care au dispus și sistarea lucrărilor, măsuri ce au fost ignorate fiind preferabil ca antecesorul reclamanților să parcurgă etapele procedurilor administrative, mai ales privind rezistența construcției noi, privind autorizarea unei edificări de acest fel, astfel ca acțiunea lor să fie strict legală și neprejudiciabilă pentru cei din jur.
Se mai reține că refuzul pârâtei și soțului său(în prezent decedat), nu poate fi apreciat ca fiind abuziv, căci este de bun simț, în calitate de proprietar, să te preocupe soarta imobilului proprietate personală, siguranța lui, ca și cea proprie, temerile acestora fiind justificate atâta timp cât din raportul de expertiză a reieșit că in urma edificării extinderii s-au produs infiltrații la imobilul proprietatea acestora, aspecte constate prin procesele verbale de control încheiate de autoritățile cu atribuții de control.
Din cele mai sus expuse se constată că cel care și-a exercitat dreptul de proprietate cu rea credință este antecesorul reclamanților, care cu încălcarea dispozițiilor legale și a măsurilor luate de autoritățile locale a început și finalizat o extindere a construcției vechi, producând prejudicii imobilului proprietatea pârâților.
Față de cele mai sus expuse instanța constată că acțiunea este neîntemeiată și o va respinge.
Potrivit art.453 NCPC partea care cade în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În lumina dispozițiilor art.451 NCPC (1)Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2)Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Însă în aprecierea cuantumului cheltuielilor de judecata, constat în onorariu de avocat trebuie sa se aibă in vedere art. 132 din Statutul profesiei de avocat, in care sunt prevăzute criteriile pentru stabilirea onorariului acestuia respectiv: a) timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client; b) natura, noutatea si dificultatea cazului: c)importanta intereselor in cauza: d) împrejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il împiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta împrejurare poate fi constatata de client tara investigații suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experiența, reputația si specializarea avocatului: f) conlucrarea cu experți sau alti specialiști impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului; g) avantajele si rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situația financiara a clientului: i)constrângerile de timp in care avocatul este obligat de împrejurările cauzei sa acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
În speță instanța constată că mandatarul avocat D. C. a încheiat contractul de asistență juridică la data de 07.10.2015, în temeiul căruia a asigurat reprezentarea și asistența pârâților B. V. și B. M. D., moștenitorii autorului M. M., în faza procesuală a evocării fondului, cauza derulându-se în această faza procesuală pe parcursul a 2 termene de judecată, din care la primul termen reclamanții prin avocatul acestora a solicitat acordarea unui nou termen pentru stingerea litigiului pe cale amiabilă, cauza fiind luată în pronunțare la al doilea termen la care mandatarul avocat a pus concluzii verbale.
Având în vedere munca depusă de avocat care a constat în consultanța juridică acordată pârâților, punerea de concluzii verbale, timpul redus de exercitarea a mandatului în această faza procesuală Tribunalul apreciază că onorariul de 2500 lei, este vădit disproporționat în raport de volumul de muncă și complexitatea cauzei, rațiuni pentru care instanța urmează să reducă onorariul de avocat de la suma de 2500 lei la suma de 1500 lei, urmând ca în temeiul art.453 NCPC să oblige reclamanții către pârâta B. V. la plata sumei de 1562 lei din care: 62 lei contravaloare transport și 1500 lei onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge acțiunea formulată de I. G. I., V. G. I. si V. S. V., toți domiciliați în C., .. 10, județul D. în contradictoriu cu pârâtul M. M., decedat pe parcursul procesului și și continuat de pârâții moștenitori B. V., domiciliată în București, sector 6, ., ., . D., domiciliată în București, .,12, ., ., ca neîntemeiată.
Obligă reclamanții către pârâta B. V. la plata sumei de 1562 lei din care: 62 lei contravaloare transport și 1500 lei onorariu avocat redus conform disp. art. 451 alin. 2 N.C.p.c.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Noiembrie 2015.
Președinte, A. C. Tițoiu | Judecător, M. E. N. | |
Grefier, G. D. |
Red.jud.A.C.Tițoiu
Tehnorted.F.M./7 ex.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 11/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
