Obligaţie de a face. Decizia nr. 11/2015. Tribunalul DOLJ

Decizia nr. 11/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 11/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 11/2015

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. L. Z.

Judecător G. C. F.

Judecător M. E. N.

Grefier C. C. S.

Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul D. P. L. în contradictoriu cu intimații R. C., D. D. D., împotriva sentinței civile nr._ din 21 octombrie 2009 și împotriva sentinței civile nr. 4050 din 02 martie 2011, pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2008, având ca obiect reziliere contract .

La apelul nominal, făcut în ședința publică a răspuns recurentul petent D. P. L. lipsind intimații.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen după formularea cererii de repunere a cauzei pe rol, netimbrată cererea de repunere a cauzei pe rol.

Recurentul petent depune taxa judiciară de timbru în cuantum de TT 2 lei + TJ 0,15 lei.

Instanța pune în discuție cererea de repunere a cauzei pe rol .

Recurentul petent solicită admiterea cererii și repunerea cauzei pe rol.

Instanța admite cererea și repune cauza pe rol, după care pune în discuție excepția perimării, având în vedere că dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 1 an, din vina părților.

Recurentul petent solicită respingerea excepției perimării, investirea instanței cu această excepție se face cu referat întocmit de C. Arhivă.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată la data de 04.07.2008, sub nr._/215/2009, reclamanta RADPFL C. a solicitat in contradictoriu cu paratii Draniceanu Petreca L. si Draniceanu D. D. rezilierea contractului de inchiriere nr. 565/13.07.1999 incheiat intre parti, obligarea paratilor la achitarea sumei de 4568,41 lei reprezentand chirie restanta si majorari de intarziere aferente perioadei aprilie 2007-mai 2008 si evacuarea paratilor din spatiul cu destinatie de locuinta situat in C., . ce face obiectul contractului anterior mentionat.

In motivarea cererii legal timbrate, reclamanta a aratat ca la data de 13.07.1999 a incheiat cu paratii contractul de inchiriere nr. 565 in temeiul legii 114/1996, HG 446/1997, OUG 40/1999, acesta fiind prelungit la data de 21.12.1998. Prin contract s-a dat in folosinta paratilor spatiul cu destinatie de locuinta situat in C., . in schimbul unei chirii lunare de 225.2000 lei (ROL). Cum paratii nu au achitat chiria aferenta perioadei aprilie 2007-mai 2008, reclamanta a perceput penalitati de intarziere de 0,5%/zi, iar conf HG 310/28.03.2007, incepand cu data de 01.03.2007 nivelul chiriei s-a majorat la 158,90 lei la care se adauga TVA.

In drept au fost invocate dis part. 15 din contract si 24 lit b LG 114/1996.

In conf cu art. 112 pct 5 Cpciv, in dovedirea cererii, atasat acesteia, reclamanta a depus la dosar copii ale urmatoarelor inscrisuri: fisa de calcul a restantei (f 6), contract de inchiriere pentru suprafete cu destinatia de locuinta nr. 565/13.07.1999 (f 7-8), act aditional la contractul anterior mentionat nr. 332/03.10.2007 (f 9), somatia nr. 5201/08.05.2008 (f 13), borderou de corespondenta (f 14).

Paratul Draniceanu L. P. a formulat intampinare atasat careia a depus la dosar dispozitia nr._/28.11.2007 emisa de Primarul Municipiului C. (f 21), declaratia paratului inregistrata de reclamanta sub nr._/01.10.2007 (f 22).

Instanta a incuviintat pentru parti administrarea probei cu inscrisuri, iar pentru reclamanta si pe cea cu interogatoriul paratilor.

La dosar au fost atasate copii ale adresei nr. 7540/2007 (f 42), adresei nr._/22.11.2007 (f 83), cererii inregistrate sub nr._/03.04.2008 (f 85), adresei nr. 4056/22.04.2008 (f 86).

In sedinta publica din data de 15.10.2008, reclamanta a precizat modul de calcul al al chiriei (f 28),

In conf cu dis part. 132 alin. 1 Cpciv, reclamanta si-a modificat obiectul cererii de chemare in judecata solicitand obligarea paratilor si la plata contravalorii chiriei aferente perioadei iunie 2008-martie 2009 in cuantum de 3051,92 lei.

Atasat cererii modificatoare, reclamanta a depus la dosar fisa de calcul a restantei aferenta perioadei mentionate (f 45)

Prin sentința civilă nr._ din 21 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2018, a fost admisă în parte, cererea astfel cum a fost modificata, formulata de reclamanta R. C., in contradictoriu cu paratii Draniceanu L. P. si Draniceanu D. D..

S-a dispus rezilierea contractului de inchiriere pentru suprafete cu destinatia de locuinte nr 565 din 13.07.1999.

S-a dispus evacuarea paratilor din spatiul cu destinatie de locuinta situat in C. . ce face obiectul contractului anterior mentionat.

Au fost obligați pârâtii la plata sumei de 7620, 33 lei din care 4538,16 lei reprezinta contravaloare chirie aferenta perioadei aprilie 2007-martie 2009 iar 3082,17 lei penalitati de intarziere.

Au fost obligați paratii la plata sumei de 569 lei cu titlu de cheltuieli de judecata

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că la data de 13.07.1999, intre reclamanta in calitate de locator si paratul Draniceanu L. P. in calitate de locatar, a fost incheiat contractul de inchiriere nr. 565, avand ca obiect locuinta situata in C., . compusa din 2 camere in suprafata de 42,10 mp.

In derularea acestor relatii, in temeiul contractului susmentionat, reclamanta in calitate de locator a asigurat paratului si membrilor familiei sale nominalizati in anexa I in calitate de locatari folosinta bunului imobil, dand astfel nastere obligatiei paratilor de a achita valoarea chiriei inscrisa in cuprinsul acesteia.

Conform intelegerii partilor, chiria lunara fost stabilita la suma de_ lei (ROL)/mp (art. 3 din contract); neplata in termen a chiriei atragand o majorare de 0,5% asupra sumei datorate pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu prima zi lucratoare care urmeaza aceleia cand suma a devenit exigibila (art. 6 din contract).

Acordul de vointa al partilor a fost modificat prin actul aditional din data de 03.10.2007 (f 9), prin care partile au convenit ca in conformitate cu HG 310/2007, incepand cu data de 01.03.2007 sa majoreze chiria lunara la suma de 158,90 lei, prelungind totodata durata contractului pana la data de 08.05.2009.

Potrivit disp art. 1169 Cciv, revine paratilor sarcina dovedirii executarii acestei obligatiei de plata a chiriei, a carei existenta a fost probata de reclamanta, dovada pe care insa paratii nu au facut-o in cauza.

Astfel, coroborand atitudinea procesuala a acestora care au lipsit la administrarea interogatoriului din oficiu (pe care in conf cu 225 Cpciv urmeaza a fi calificata ca un inceput de dovada scrisa in favoarea reclamantei) cu fisa de calcul a chiriei, instanta retine neindeplinirea de catre acestia a obligatiei contractuale.

Argumentul paratului Draniceanu L. P. potrivit caruia datoreaza o chirie mai mica intrucat a declarat reprezentantilor reclamnatei ca are un venit lunar de 90 lei este apreciat de instant ca fiind lipsit de fundament juridic intrucat, potrivit art. 7 din contract (prevedere contractuala care reia disp. Art. 31 OUG 40/1999 in vigoare la data incheierii contractului) nivelul chiriei este plafonat la 25% din venitul mediu net lunar pe familie in cazul in care venitul mediu net pe membru de familie nu depaseste salariul mediu net lunar pe economie, iar paratul nu a facut dovada venitului fiecarui membru al familiei sale (potrivit art. 32 ind 1 OUG 40/1999 prin familie se înțelege soțul, soția, copiii, părinții soților, precum și ginerii, nurorile și copiii acestora, dacă locuiesc și gospodăresc împreună) in conditiile in care potrivit anexei 1 la contract locuieste impreuna cu fiul sau in imobil.

Totodata instanta apreciaza ca manifestarea de vointa din data de 03.10.2007 materializata in actul aditional 332 prin care paratul Draniceanu L. P. a achiesat la modificarea art. 3 din contractul initial si achitarea unei chirii lunare in cuantum de 1580 lei este o modificare a vointei sale anterioare exprimata in cuprinsul inscrisului inregistrat sub nr. 8079/03.08.2007 (f 78) prin care solicita mentinerea nivelului anterior al chiriei.

Simpla afirmatie a paratului potrivit careia nu a semnat actul aditional este apreciata de instanta ca fiind lipsita de relevanta juridica in conditiile in care inscrisul mentionat poarta o semnatura olografa ce seamana cu semnaturile olografe de pe celelalte inscrisuri depuse la dosar de parat si necontestate, iar acesta nu isi valorifica dreptul de a contesta aceasta semnatura pe cale mijloacelor procedurale puse la dispozitie de Codul de Procedura Civila.

Astfel, in conf cu art. 969 Cciv urmeaza sa-i oblige pe parati la plata sumei de 4538,16 lei cu titlul de chirie restanta aferenta perioadei aprilie 2007 - martie 2009 și 3082,17 lei reprezentand penalitati de intarziere calculate conf art. 6 din contract.

Totodata, constatand indeplinite conditiei prev de art. 15 lit a pct 1 din contract, respectiv neplata chiriei timp de 3 luni consecutiv, instanta va face aplicarea dispozitiilor sanctionatorii prev de art. 24 lit b Lg 114/1196 si reluate in acordul de vointa al partilor urmand a dispune rezilierea contractului.

Ca urmare a rezilierii contractului, constatand inexistenta oricarui titlu pentru pastrarea in continuare a folosintei imobilului cu destinatia de locuinta situat in C., ., instanta urmeaza a dispune evacuarea paratilor din acest spatiu.

In conf cu disp art. 274 Cpciv, constatand culpa procesuala a paratilor, instanta urmeaza a-l obliga pe acesta la plata sumei de 569 lei cu titlul de cheltuieli de judecata, reprezentand contravaloarea taxei de timbru si a timbrului judiciar. La calcularea acestei sume instanta nu va lua in considerare contravaloare taxei de timbru si a timbrului judiciar achitate de reclamanta pentru cererea de reluare a judecatii in urma suspendarii intrucat in acest caz culpa procesuala a apartinut exclusiv reclamantei. Pentru aceste considerente instanta urmeaza a admite in parte cererea avand ca obiect plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentința civilă nr. 4050 din 02 martie 2011, pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2008, a fost admisă excepția perimării.

S-a constatat perimată cererea având ca obiect îndreptarea eroarilor materiale strecurate in cuprinsul sentinței civile nr._/2009 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul mai susmenționat formulată de petentul D. P. L. în contradictoriu cu intimații R.A.A.D.F.P.L C. și D. D. D..

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în conformitate cu art. 248 C.p.c. orice cerere de chemare în judecată, contestație, recurs, revizuire și orice altă cerere se perimă de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina păți timp de 1 an de zile în materie civilă.

Perimarea este o instituție juridică cu o natură mixtă reprezentând atât o prezumție simplă de desistare a părții de la judecată, cât și o sancțiune constând în stingerea procesului în faza în care se află, ca urmare a lipsei de stăruință a părții în judecată din vina sa timp de 6 luni în materie comercială și un an în materie civilă.

Pentru a interveni perimarea unei acțiuni este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții.

În primul rând perimarea presupune existența pe rolul instanței de judecată a unei cerii de chemare în judecată, iar procesul declanșat să fie lăsat în nelucrare din vina părții un anumit interval de timp.

Lăsarea procesului în nelucrare presupune nerespectarea principiului continuității în îndeplinirea actelor de procedură, care se aplică în cazul oricărei persoane fizice sau juridice ce apelează la con cursul forței coercitive a statului.

Termenul de perimare de 1 an în materie civilă începe să curgă de la data îndeplinirii ultimului act de procedură, moment din care din vina părții reclamante acesta nu a mai fost urmat de îndeplinirea altor acte de procedură care în mod firesc îi succed.

În prezenta cauza ce are ca obiect îndreptare eroare materială, ultimul act de procedură îl constituie încheierea instanței de judecată de la termenul din 27.01.2010 prin care s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.

Acest act de procedură nu a mai fost urmat în cursul firesc al procesului de alte acte de procedură timp de mai mult de 1 an din vina părții, care nu a mai stăruit în judecată.

Instanța nu a reținut faptul că cererea înregistrată la data de 17.11.2011 constituie un act întrerupător de perimare in sensul art. 249 Cpciv.

Pentru ca un act de procedura sa poată fi calificat drept întrerupător de perimare, este necesar ca prin săvârșirea lui să se urmărească repunerea pe rol a cauzei în vederea continuarii judecătii.

Instanța a constatat ca, deși in cuprinsul cererii înregistrată la data de 17.11.2011 reclamanta a solicitat reluarea judecății, lipsa nejustificată a părților la termenul fixat la data de 12.01.2011 nu poate fi interpretat ca un act întrerupător de perimare întrucât sancțiunea procedurală a operat de drept la data de 27.01.2010.

Excepția de perimare este o excepție de procedură absolută și peremptorie.

Perimarea atrage stingerea procesului în faza în care se află împreună cu toate actele de procedură îndeplinite în cauză.

Împotriva acestor sentințe a declarat recurs petentul D. P. L..

Prin încheierea de ședință de la 30 noiembrie 2011, instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct.2 C.pr.civ., constatând lipsa nejustificată a părților.

Prin încheierea de ședință de la 23 Ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2008, a fost menținută măsura suspendării cauzei dispusă la 30 noiembrie 2011 în baza art.242 alin. 1 pct.2 Cod proc. civilă, având în vedere că, la acest termen, niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă. D. consecinta, a imprejurarilor retinute instanța nu pus în discuția părților cererea de repunere pe rol.

Cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an și a fost repusă pe rol din oficiu pentru constatarea perimării.

Potrivit art. 248 C.pr.civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, mai mult de un an „.

În speță, se constată că termenul de perimare a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății 23.01.2013, cauza rămânând în nelucrare mai mult de un an, din culpa părții.

Culpa părții s-a apreciat prin prisma faptului că în tot acest timp, nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei. Imprejurarea ca cererea de repunere pe rol nu a fost pusa in discutie din cauza lipsei cererii de judecata in lipsa si a prezentei partilor, presupune lipsa de diligenta a partii care a formulat-o in solutionarea prezentului recurs.

Pentru aceste considerente, se va constata perimată cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția perimării.

Constată perimată cererea de recurs declarată de petentul D. P. L. în contradictoriu cu intimații R. C., D. D. D., împotriva sentinței civile nr._ din 21 octombrie 2009 și împotriva sentinței civile nr. 4050 din 02 martie 2011, pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._/215/2008.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2015.

Președinte,

R. L. Z.

Judecător,

G. C. F.

Judecător,

M. E. N.

Grefier,

C. C. S.

Red.jud.R.L.Z.

Tehn. F.M./2 ex.

Jud.fond.L.A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 11/2015. Tribunalul DOLJ