Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9747/2015. Tribunalul DOLJ
Comentarii |
|
Sentința nr. 9747/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 14508/215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂNr. 1413/2015
Ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător C. C. B.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea apelului formulat de reclamanta P. D. împotriva sentinței nr. 9747/09.07.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâtul B. F., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta asistată de avocat I. T., cu împuternicire avocațială la dosar și avocat G. T., pentru intimatul –pârât B. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință..
Avocat I. T. pt. apelantă solicită având în vedere obiectul cauzei, audierea celor doi minori, precum și încuviințarea probei testimoniale cu un martor.
Avocat T. G., pentru intimatul-pârât B. F., solicită respingerea cererii de probatorii, ca neutilă soluționării cauzei, au fost audiați martori la fond.
Instanța respinge cererea de probatorii, formulată de avocat I. Ț., pentru apelanta-reclamanta P. D., ca neutilă soluționării cauzei, precum și având în vedere obiectul cererii care presupune soluționarea cauzei cu celeritate.
Nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat I. T. pt. apelantă solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu consecința modificării provizorie a locuinței minorilor de la domiciliul tatălui la domiciliul mamei în Spania până la soluționarea definitivă a dosarului nr_/215/2015 aflat pe rolul Judecătoriei C.. De asemenea solicită suplinirea consimțământului tatălui necesar pentru eliberarea pașaportului minorilor, precum și suplinirea consimțământului tatălui în vederea deplasării minorilor la domiciliul mamei în Spania. Arată că se impune ca minorii să locuiască la mamă, întrucât bunica maternă era cea care se ocupa în țară de copii, iar în prezent aceasta este plecată în Spania, iar minorii rămân fără supraveghere. Intimatul are perioade largi de timp în care este plecat din țară, iar când este la domiciliul din Sadova, ziua nu poate îngriji de copii având în vedere că muncește al diferite persoane în comună pentru ași asigura un venit pentru subzistență. B. paternă nu s-a ocupat niciodată de creșterea copiilor, aceștia neavând un raport apropiat cu ea.
Avocat T. G., pentru intimatul-pârât B. F., solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. Instanța de fond în mod corect a respins cererea reclamantei reținând din probatoriul
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la 19.06.2015 sub numărul_ pe rolul Judecătoriei C., reclamanta P. D., CNP-_, rezidentă în Spania și cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat Ț. I., cu sediul profesional în C., ..14, ..2, ., a chemat în judecată pârâtul B. F., cu domiciliul în comuna Sadova, ., județul D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună :modificarea provizorie a locuinței minorilor, suplinirea consimțământului pârâtului în vederea emiterii pașapoartelor simple pentru minori și pentru deplasarea minorilor însoțiți de reclamantă în Spania, la domiciliul reclamantei, începând cu 01.07.2015 și până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțată în dosarul nr._/215/2015.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin sentința civilă nr.1614/27.01.2011 pronunțată de Judecătoria C., rămasă definitivă prin decizia civilă nr.64/2012 a Tribunalului D., a fost desfăcută căsătoria părților, s-a dispus încredințarea minorilor B. A. I. născut la 15.11.2004 și B. D. născut la 02.12.2006 pârâtului, însă pârâtul nu lucrează și nu realizează venituri pentru a-i întreține pe minori, stând câte 3-4 luni în străinătate. Pârâtul îi bate pe minori, acestora fiindu-le teamă să mai locuiască cu tatăl. Reclamanta are condiții bune de locuit în Spania, unde deține o locuință cu chirie. În Spania minorii pot fi supravegheați de bunica maternă în perioada când reclamanta este la serviciu. B. maternă are condiții bune de locuit la domiciliul ei. Minorii își doresc să locuiască cu reclamanta. Între reclamantă și minori există o relație foarte bună, minorii fiind atașați de aceasta. Pârâtul s-a ocupat doar sporadic de minori.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.996, art.997, art.998/cod proc.civ., art.18 al.2/Legea nr.272/2004, art.17 al.1 lit.a și lit.b/Legea248/2005.
În dovedirea cererii, s-au solicitat proba cu acte, audierea minorilor și un martor: M. T., cu domiciliul în comuna Sadova, ..
Cererea de ordonanță președințială s-a depus în dublu exemplar și a fost semnată și legal timbrată.
În susținerea cererii reclamanta a depus în dublu exemplar, cu mențiunea conform cu originalul, următoarele acte: certificatele de naștere ale minorilor; decizia civilă nr.64/2012 a Tribunalului D.; fișa electronică din programul Ecris privind dosarul de fond nr._/215/2015 aflat pe rolul Judecătoriei C.; o xerocopie de pe cererea din dosarul de fond nr._/215/2015; certificat de înregistrare a cetățeanului minorii în Spania; contract de închiriere locuință în Spania/15.02.2015.
Pârâtul a fost citat cu copie de pe acțIune și înscrisuri și cu mențiunea ca în conformitate cu art.157 al.2 teza II/cod proc.civ., - pârâtul să își pregătească apărarea pentru primul termen de judecată, propunând probele de care înțelege să se folosească sub sancțiunea decăderii.
La primul termen de judecată, pârâtul și-a formulat apărările în scris depunând întâmpinare și înscrisuri conform cu originalul (adeverințe medicale, adeverințe școlare, fișă de caracterizare .În conformitate cu art.219 al.1/cod proc.civ., instanța a identificat reclamanta în baza cărții de identitate, CNP-_ și a verificat împuternicirile avocațiale ale apărătorilor părților.Instanța, în conformitate cu art.131 alin.1/cod proc.civ., la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, din oficiu a verificat și a stabilit că este competentă material și teritorial să judece pricina conform art.94 pct.1 lit.a, art.996, art.997/cod proc.civ., art.17 și art.30/Legea245/2005.
În conformitate cu art.224/cod proc.civ., - instanța a acordat cuvântul pentru cererea de probatorii.
Apărătorul reclamantei și-a menținut probele solicitate în acțiune (acte, audierea minorilor, un martor M. T., care a fost prezentă la acest termen), pentru a dovedi situația de fapt, că pârâtul lipsește de acasă, legătura părinți-minori.În conformitate cu art.258 al.3/cod proc.civ. instanța a limitat numărul de martori la câte un martor pentru fiecare parte. Apărătorul pârâtului a solicitat încuviințarea probei cu acte, un martor – B. G., menționate în întâmpinare, pentru a dovedi că nu există motive care să conducă la luarea unei măsuri de modificare a stabilirii domiciliului minorilor, legătura părinți-minori și s-a opus la audierea minorilor. Apreciind ca fiind utile și concludente probele solicitate în acțiune, instanța a încuviințat proba cu acte, în conformitate cu dispozițiile art.255 al.1, art.258 al.1, art.254 al.1/cod proc.civ.; a admis proba cu martori, conform art.309 al.1 coroborat cu art.255 al.1, art.258 al.1, art.254 al.1/cod proc.civ. În conformitate cu art.258 al.2/cod proc.civ., a luat act că reclamanta a solicitat probele pentru a dovedi situația de fapt, că pârâtul lipsește de acasă, legătura părinți-minori, iar pârâtul pentru a dovedi că nu există motive care să conducă la luarea unei măsuri de modificare a stabilirii domiciliului minorilor, legătura părinți-minori .A respins cererea reclamantei privind audierea minorilor având în vedere obiectul cauzei – ordonanță președințială – în care probatoriul este sumar, neprejudecându-se fondul și având în vedere că părțile au dosar de fond, unde va fi audiat minorul care are peste 10 ani. În conformitate cu art.260 al.4/cod proc.civ., a dispus audierea martorilor în aceeași ședință, -astfel că i-a pus în vedere martorei prezente a reclamantei să se prezinte pentru termenul de judecată de astăzi. Conform art.173/cod proc.civ. s-a dispus citarea martorului pârâtului.
În ședința de judecată de astăzi, în conformitate cu art.318 al.1, art.260 al.4, art.319 al.1, art.321, art.323/cod proc.civ., instanța a procedat la identificarea și audierea în mod separat, sub prestare de jurământ, a martorilor M. T. și B. G., depozițiikle acestoria fiind semnate pe fiecare pagină de președinte, grefier și martori, după ce aceștia au luat la cunoștință de cuprins.
Prin sentința civilă nr.9747/09.07.2014 pronunțată de Judecătoria C. a fost respinsă cererea reclamantei P. D., în contradictoriu cu pârâtul B. F..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Din fișa programului Ecris coroborată cu copia acțiunii ce face obiectul dosarului de fond nr._/215/2015 pe rolul Judecătoriei C., rezultă că părțile au pe rolul Judecătoriei C. dosarul de fond nr._/215/2015 având ca obiect modificare stabilire locuință minori, suplinirea consimțământului pârâtului pentru eliberarea pașapoartelor simple pentru minori și pentru deplasarea acestora însoțiți de reclamantă, în străinătate.
Prin sentința civilă nr.1614/27.01.2011 pronunțată de Judecătoria C., schimbată în parte prin decizia civilă nr.64/03.04.2012 pronunțată de Tribunalul D. definitivă, - a fost desfăcută căsătoria părților din culpă comună, minorii B. A. I. născut la 15.11.2004 și B. D. născut la 02.12.2006 au fost încredințați pârâtului spre creștere și educare, cu obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în cuantum de câte 93,8 lei lunar în favoarea fiecărui minor. În considerentele hotărârii de divorț rămasă definitivă prin putere de lucru judecat, s-a reținut că părțile s-au separat în fapt în anul 2008 din cauză că pârâta a părăsit domicilul conjugal sub pretextul că pleacă în Spania să lucreze, - refuzând ulterior să mai revină acasă. De la data separării în fapt a părților din anul 2008, cei doi minori au rămas în grija pârâtului care le oferă condiții bune de creștere și educare, minorii fiind atașați de tată, întrucât reclamanta nu a mai contribuit la întreținerea minorilor și nici nu a mai păstrat legătura cu aceștia.
Coroborând hotărârea definitivă cu caracterizările școlare nr.1905/25.06.2015 și nr.2013/26.06.2015 eliberate de Școala Gimnazială Sadova, a reieșit că și în prezent minorii se află în grija pârâtului, care vine constant la școală. Minorii locuiesc cu pârâtul în casa proprietatea personală a acestuia, având propria cameră, - condițiile materiale existente fiind de natură să satisfacă un trai decent. Ambii minori sunt dezvoltați armonios, corespunzător vârstei lor, nesuferind niciunul de boli grave. Ambii minori sunt conștiincioși, participând la concursurile școlare, iar dezvoltarea lor în plan fizic, psihic și educațional se realizează în limitele specifice vârstei.
Spre deosebire de pârât, care așa cum a rezultat din probele sus-menționate deține o locuință proprietate personală, - reclamanta locuiește cu chirie în Spania, conform contractului de închiriere încheiat la 15.02.2015 pe perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, - ceea ce denotă că nu are o locuință stabilă în care să locuiască în mod necondiționat, pe perioadă nedeterminată.
Din proba testimonială în prezenta cauză, a reieșit că pârâtul nu îi bate și nu îi ceartă pe minori, - interzicându-le doar să vorbească la telefon cu reclamanta. Pârâtul a plecat în Spania doar anul trecut (2014) pentru a munci în scopul întreținerii minorilor,- timp în care supravegherea minorilor a fost asigurată de bunica maternă, - spre deosebire de reclamantă care este plecată de 6 ani în Spania, venind în țară pentru scurte perioade de timp de 1-2 luni. Din depoziția martorei M. T. a reieșit că de aproximativ o lună și bunica maternă a minorilor (respectiv mama reclamantei) a plecat tot în Spania.
Așadar, de vreme ce din materialul probator care a fost supus analizei a rezultat că nu s-au schimbat în mod esențial condițiile avute în vedere la pronunțarea hotărârii de divorț definitive prin care minorii au fost înctredințați spre creștere și educare pârâtului, înseamnă că nu se justifică măsura solicitată pe cale de ordonanță președințială, - aceea a modificării locuinței minorilor.
În concluzie, dacă aparența de drept nu este dovedită, în mod implicit, nici urgența măsurii cerută în cadrul procedurii de ordonanță președințială, nu se justifică.
Ori de câte ori se constată lipsa acestei condiții a urgenței, - continuarea procedurii specifice ordonanței președințiale nu mai are nicio justificare, nemaifiind deci necesară luarea, respectiv confirmarea unei măsuri cu caracter vremelnic.
Întrucât prin hotărârea de divorț definitivă la care am făcut referire pe larg anterior, cei doi minori cu vârsta sub 14 ani au fost încredințați pârâtului spre creștere și educare, - înseamnă că reclamanta nu poate solicita pe cale de ordonanță președințială suplinirea consimțământului pârâtului pentru eliberarea pașapoartelor și pentru deplasarea minorilor în străinătate, - tocmai pentru că minorii nu i-au fost încredințați reclamantei printr-o hotărâre definitivă, - nefiind deci incidente prevederile art.17 al.1 lit.a și art.30 al.1 lit.c din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, republicată.
În raport de aceste considerente, instanța a apreciat că cererea de ordonanță președințială este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta P. D., solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu consecința modificării provizorie a locuinței minorilor de la domiciliul tatălui la domiciliul mamei în Spania până la soluționarea definitivă a dosarului nr_/215/2015 aflat pe rolul Judecătoriei C.. De asemenea solicită suplinirea consimțământului tatălui necesar pentru eliberarea pașaportului minorilor, precum și suplinirea consimțământului tatălui în vederea deplasării minorilor la domiciliul mamei în Spania.
În motivare arată că se impune ca minorii să locuiască la mamă, întrucât bunica maternă era cea care se ocupa în țară de copii, iar în prezent aceasta este plecată în Spania, iar minorii rămân fără supraveghere. Intimatul are perioade largi de timp în care este plecat din țară, iar când este la domiciliul din Sadova, ziua nu poate îngriji de copii având în vedere că muncește al diferite persoane în comună pentru ași asigura un venit pentru subzistență. B. paternă nu s-a ocupat niciodată de creșterea copiilor, aceștia neavând un raport apropiat cu ea.
La data de 16.08.2015 intimatul-pârât B. F. a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului și menținerea hotărârii ca fiind legală și temeinică.
În motivare a arătat că, instanța de fond în mod corect a respins cererea reclamantei reținând din probatoriul nu a rezultat că s-au schimbat în mod esențial condițiile avute în vedere la pronunțarea hotărârii de divorț, prin care minorii au fost încredințați spre creștere și educare tatălui, astfel că nu se justifică măsura solicitată pe calea ordonanței președințiale. După desfacerea căsătoriei reclamanta a mai revenit în țară după 5 ani, respectiv în 2013, pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv 3 luni și în anul 2014 pentru doar 2 săptămâni în perioada sărbătorilor de iarnă. În toată această perioadă de timp nu s-a interesat de cei doi minori neimplicându-se în creșterea și educarea acestora, neachitând nici măcar pensia de întreținere. Într-adevăr bunica matern a fost singura care a solicitat să își viziteze cei doi nepoți.
Analizand sentinta apelata prin prisma motivelor formulate, Tribunalul constata ca apelul este nefondat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.1614/27.01.2011 pronunțată de Judecătoria C., schimbată în parte prin decizia civilă nr.64/03.04.2012 pronunțată de Tribunalul D. definitivă, - a fost desfăcută căsătoria părților din culpă comună, minorii B. A. I. născut la 15.11.2004 și B. D. născut la 02.12.2006 au fost încredințați pârâtului spre creștere și educare, cu obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în cuantum de câte 93,8 lei lunar în favoarea fiecărui minor. În considerentele hotărârii de divorț rămasă definitivă prin putere de lucru judecat, s-a reținut că părțile s-au separat în fapt în anul 2008 din cauză că pârâta a părăsit domicilul conjugal sub pretextul că pleacă în Spania să lucreze, - refuzând ulterior să mai revină acasă. De la data separării în fapt a părților din anul 2008, cei doi minori au rămas în grija pârâtului care le oferă condiții bune de creștere și educare, minorii fiind atașați de tată, întrucât reclamanta nu a mai contribuit la întreținerea minorilor și nici nu a mai păstrat legătura cu aceștia.
Pe calea ordonanței președințiale se pot lua doar măsuri reversibile, fiind inadmisibil a se lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt anterioare si, de asemenea, vremelnice, întrucât caracterul definitiv al acestora ar echivala cu soluționarea în fond a pricinii.
De vreme ce din materialul probator care a fost supus analizei a rezultat că nu s-au schimbat în mod esențial condițiile avute în vedere la pronunțarea hotărârii de divorț definitive prin care minorii au fost înctredințați spre creștere și educare pârâtului, înseamnă că nu se justifică măsura solicitată pe cale de ordonanță președințială, - aceea a modificării locuinței minorilor.
În concluzie, dacă aparența de drept nu este dovedită, în mod implicit, nici urgența măsurii cerută în cadrul procedurii de ordonanță președințială, nu se justifică.
Ori de câte ori se constată lipsa acestei condiții a urgenței, - continuarea procedurii specifice ordonanței președințiale nu mai are nicio justificare, nemaifiind deci necesară luarea, respectiv confirmarea unei măsuri cu caracter vremelnic.
Întrucât prin hotărârea de divorț definitivă, cei doi minori cu vârsta sub 14 ani au fost încredințați tatălui spre creștere și educare, - înseamnă că apelanta nu poate solicita pe cale de ordonanță președințială suplinirea consimțământului intimatului-pârât pentru eliberarea pașapoartelor și pentru deplasarea minorilor în străinătate, - tocmai pentru că minorii nu i-au fost încredințați reclamantei printr-o hotărâre definitivă, - nefiind deci incidente prevederile art.17 al.1 lit.a și art.30 al.1 lit.c din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, republicată.
În raport de aceste considerente, în mod corect prima instanța a apreciat că cererea de ordonanță președințială este neîntemeiată, urmând a fi respinsă și prin urmare, vazand dispozitiile art.480 alin.1 C.pr.civ., Tribunalul va respinge apelul ca nefundat și va obliga apelanta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă P. D., CNP-_, rezidentă în Spania și cu domiciliul procesual ales la cabinet avocacat Ț. I. cu sediul profesional în C., ..14, ..2, ., împotriva sentinței civile nr. 9747/09.07.2014 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul-pârât B. F., CNP-_, cu domiciliul în comuna Sadova, ., județul D. și domiciliul procesual ales la avocat T. G. cu sediul în C., ., județul D..
Obligă apelanta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2015.
Președinte, M. G. | Judecător, C. C. B. | |
Grefier, L. B. |
Red.jud.C.CojocaruBichea
Tehn.S.V./4 ex.
Jud.fond-S.B.
← Întoarcere executare. Hotărâre din 07-09-2015, Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 1408/2015. Tribunalul DOLJ → |
---|