Pretenţii. Decizia nr. 1099/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1099/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 25389/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1099/2015
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. L. M.
Judecător A. B.
Grefier E. B.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 10 iunie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată care face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți S. G. și S. A., împotriva sentinței civile nr. 9112 din 25.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți N. M., O.C.P.I . D. și A.N.C.P.I, având ca obiect pretenții .
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la data de 18.07.2013 reclamanții S. G. și Ș. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâții N. M., Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară D. și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară obligarea în solidar a pârâților la plata către reclamanți a următoarele sume de bani la care reclamanții au fost obligați conform sentinței civile nr. 5147/16.05.2011 a Judecătoriei A. Secția Civilă modificată în parte prin decizia civilă nr. 275/04.07.2012 a Tribunalului A. Secția Civilă reprezentând: 5.201, 5 lei cheltuieli de autentificare și intabulare, 5400 euro la cursul BNR din ziua plății reprezentând diferența de valoare a imobilului din ., C. dintre data achiziționării și data evicțiunii, 1966,62 lei constând în cheltuieli făcute cu obținerea documentației cadastrale ,_ lei cheltuieli cu materiale de construcții și manopera înglobate în construcție, 9554,7 lei contravaloare cheltuieli de judecată proces M. - S., 7500 lei cheltuieli de judecată, 8000 lei dobânda aferentă creditului necesar achitării sumelor sus menționate cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.
Valoarea totala a litigiului este de 108.020 lei pentru care s-a achitat taxa de timbru.
Prin s.c._/28.10.2002 pronunțată în dosarul 3535/2001 de către Judecătoria C. s-a admis in parte acțiunea reclamanților si s-a dispus obligarea paratei . lase reclamanților in deplina proprietate si liniștita posesie imobilul situat in C., . compus din teren in suprafața de 5597,87 mp, precum și corpurile de clădire nr 1,5 si 7 in suprafața construita de 1279,74 mp figurate in planul atașat raportului de expertiză efectuat de expert P. M.. De asemenea, s-a constat faptul ca reclamanții au dobândit prin accesiune imobiliara artificiala proprietatea corpurilor de clădire in suprafața construita de 1504,61 mp si care figurează în planul atașat raportului de expertiza efectuat de expert P. M. sub nr 2,3,4,6,8,9,10,11,12,13,14. S-a mai dispus obligarea reclamanților la plata către Cerealis SA a sumei de_ lei.
Prin d.c. 778/09.04.2003 pronunțata de către Tribunalul D. Secția Civila s-a modificat in parte s.c._/28.10.2002 pronunțata de către Judecătoria C. in sensul ca reclamanții au fost obligați sa achite către Corealis suma de 2._ lei. Recursul declarat împotriva d.c. 778/09.04.2003 pronunțata de către Tribunalul D. a fost respins conform d.c. 3661/05.11.2003 pronunțata de Curtea de Apel C. in dosarul 3231/2003.
În cadrul dosarului 3535/2001 al Judecătoriei C. s-a dispus efectuarea unei expertize pentru a se identifica amplasamentul terenului din ., C.. Expertiza a fost efectuata de către dl expert P. M., expertiza omologata prin s.c._/28.10.2002 pronunțata in dosarul 3535/2001 de către Judecătoria C.. Prin expertiza efectuată de către expert P. M. in dosarul 3535/2001 al Judecătoriei C. s-a determinat amplasamentul terenului si s-au efectuat măsurători de ridicare la scara 1:500, alături de alte obiective care nu au relevanta in cauza de fata. Astfel, expertul P. M. identificând terenul din ., C. a stabilit in schița anexa la raportul de expertiza ca linia care trece prin coordonatele 22-51 si care separa proprietatea, la aceea vreme, a reclamanților de proprietatea lui I. P., Disaga C., B. M. este o linie frântă pe o distanta de 33,80mp.
Dupa ce reclamanții au devenit proprietarii terenului si construcțiilor din ., C., au vorbit cu dl M. N. in vederea efectuării documentației topografice pentru releveul imobilului in vederea înscrierii in cartea funciara si a dezmembrării acestui teren.
Reclamanții au pus la dispoziția paratului M. N. anterior efectuării lucrării topografice si dezmembrării raportul de expertiza efectuat de expert P. M. in cadrul dosarul 3535/2001 al Judecătoriei C. din care rezulta ca linia care trece prin coordonatele 22-51 si care separa proprietatea, la aceea vreme,a reclamanților de proprietatea lui I. P., Disaga C., B. M. este o linie frântă pe o distanta de 33,80mp.
Paratul M. N. din motive pe care nu le cunosc a trasat linia care separa proprietatea (la aceea vreme) reclamanților de proprietatea lui I. P., Disaga C., B. M. printr-o linie dreapta, iar lucrarea astfel întocmită a fost prezentata la O. D., iar O. D. a dispus vizarea acesteia si intabularea proprietății dezmembrate pe baza unei schițe greșite cu o linie dreapta în loc de o linie frântă care să separe proprietatea reclamanților de proprietatea I. P., Disaga C., B. M..
Așa cum a menționat terenul a fost dezmembrat si s-au format mai multe loturi, pe care reclamanții le-au înstrăinat aproape în întregime.
Astfel, un lot a fost înstrăinat către F.-B., un lot către M. M. și M. C., un lot către S. D. si S. C..
Lotul de teren înstrăinat către F. si B. se învecina cu lotul înstrăinat fam M., iar lotul înstrăinat fam M. se învecina cu lotul înstrăinat fam S..
Din cauza faptului ca paratul N. M. nu a avut in vedere expertiza efectuata de P. M. în sensul că nu a observat faptul că linia care desparte proprietatea reclamanților de proprietatea lui I. P., Disaga C., B. M. era o linie frântă pe o suprafața de 33,80 mp, si a trasat o linie dreapta, au apărut o . probleme ( probleme care au apărut după înstrăinarea efectuata de către reclamanți ) privind suprapunerea loturilor înstrăinate către F. si Buligiu, fam M. si fam S..
Astfel, fam S. a chemat in judecata pe fam M. prin care se solicita ca fam M. sa lase in deplina proprietate si liniștita posesie terenul intravilan in suprafața de 80mp situați in . ( fost P. nr 36) C.. In cadrul aceluiași dosar fam M. a formulat o cerere de chemare in garanție a reclamanților . Acest dosar s-a format pe rolul Judecătoriei C. si s-a dispus strămutarea la Judecătoria A. unde s-a format dosarul_ .
Prin s.c. 4510/14.05.2009 pronunțata de către Judecătoria A. în dosarul_ s-a dispus disjungerea cererii de chemare in garanție de cererea principala, iar pe cererea principala s-a pronunțat soluția: s-a stabilit linia de hotar intre proprietatea S. si proprietatea M., fam M. a fost obligata sa lase in deplina proprietate si posesie către fam S. suprafața de 56 mp situata in C., . ( fosta P. nr 36).
Sentința civilă 4510/14.05.2009 a rămas definitiva si irevocabila prin respingerea apelului conform d.c. 438/29.10.2009 a Tribunalului A. Secția Civila si prin respingerea recursului conform d.c. 423 R/29.04.2010 a Curții de Apel Timișoara Secția Civila.
În cadrul litigiului S.-M. s-a dispus efectuarea unei expertize efectuata de expert Danuț D., care a explicat la fila 9 din raportul de expertiza motivele pentru care exista o suprapunere intre terenul deținut de F.- Buligiu, fam M. si fam S. întrucât . partea de nord vest a imobilului dezmembrat pornește din . puncte, dar nu se continua in linie dreapta ci este o linie frântă deplasata către sud-est si taie ., lotul 2/1 si lotul 1, așa cum sunt desenate in planul dezmembrării, deci este alt amplasament deviat către sud-est. Prin faptul ca . respecta amplasamentul din documentația de dezmembrare, ci este deviata către sud-est, s-a ajuns la situația in care, pentru a se păstra suprafețele și dimensiunile lotului 2/1 B.-F. pornind de la alee și parcelei 1 M. in continuare, parații, prin aceasta deplasare către sud-est, ocupa ., suprapunând situația de fapt peste situația de drept.
După rămânerea definitiva si irevocabila s.c. 4510/14.05.2009 pronunțata de către Judecătoria A. s-a judecat cererea de chemare in garanție formulată de către fam M. împotriva reclamanților, formându-se astfel dosarul_ al Judecătoriei A. care prin s.c. 5147/2011 a dispus: rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare încheiat intre fam M. si reclamanți, obligarea reclamanților la plata in solidar către fam M. a următoarelor sume de bani: 54.600 euro, 5.201,5 lei, 29.400 euro, 1966,62 lei, 51.500 lei, 9.554,7 lei, precum si cheltuieli de judecata in suma de 7500 lei. Împotriva acestei hotărâri reclamanții au formulat apel, iar Tribunalul A. Secția Civila prin d.c. 275/04.07.2012 a admis apelul reclamanților schimbând in parte sentința apelata in sensul ca in locul sumei de 29.400 euro daune reclamanții vor plăti 5.400 euro. Împotriva d.c. 275/04.07.2012 a Tribunalului A. Secția Civila a formulat recurs, care a fost respins prin d.c. 2610R/19.12.2012 pronunțata de către Curtea de Apel Timișoara Secția I Civila.
Menționează faptul ca paratul M. N. a efectuat lucrarea cadastrala in favoarea reclamanților, a efectuat dezmembrarea si lotizarea terenului din . ( fost P. nr 36), dar a efectuat si lucrările cadastrale pentru fiecare dintre persoanele la care reclamanții au înstrăinat terenurile, si anume a efectuat lucrarea cadastrala pentru Buligiu-F., fam M. si fam S..
Culpa pentru suprapunerea terenurilor, nerespectarea trasării aleei de acces aparține paratului M. N..
In privința lui M. N. sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale prevăzute de art 998-999 c.civ. din 1864 intrucat acesta a săvârșit o fapta ilicita, cauzatoare de prejudicii pentru reclamanții, fapta este săvârșita cu vinovăție si exista raport de cauzalitate intre fapta ilicita a acestuia si prejudiciul cauzat reclamanților.
Fapta ilicita a paratului consta in aceea ca efectuând mai multe lucrări topo cadastrale asupra terenului situat in . ( fost P. nr 36) din C., nu a respectat documentația cadastrala inițiala si cea de dezmembrare, si nu a trasat . conformitate cu documentația cadastrala inițiala si actul de dezmembrare, stabilind ulterior un alt traseu pentru . fapta este săvârșita cu vinovăție intrucat doar paratul a efectuat lucrări cadastrale pentru acest teren atat in favoarea reclamanților, cat si in favoarea F.-Buligiu, fam M. si fam S..
Fapta pârâtului N. M. a fost cauzatoare de prejudicii reclamanții trebuind datorită faptei ilicite si culpabile a acestuia, să plătească fam. M. sumele de bani menționate de s.c. 5147/2001 pronunțata de către Judecătoria A. modificata prin d.c. 275/04.07.2012 a Tribunalului A.. Exista un raport de cauzalitate intre fapta ilicita a paratului N. si prejudiciul cauzat reclamanților.
Astfel, fiind îndeplinite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale se impune admiterea prezentei acțiuni si obligarea paratului la plata către reclamanți a sumelor menționate în petitul acțiunii.
In ceea ce privește pe ceilalți doi parați, de asemeni, considera ca in persoana fiecăruia sunt îndeplinite condițiile cerute pentru atragerea răspunderii civile delictuale, existând o fapta ilicita, un prejudiciu, fapta este săvârșita cu vinovăție și există raport de cauzalitate intre fapta ilicită și prejudiciul cauzat reclamanților.
Astfel, pârâta A. conform art 4 lit a din legea 7/1996 este cea care coordonează și controlează executarea lucrărilor de cadastru și asigură înscrierea imobilelor in registrul de publicitate imobiliara la nivelul întregii tari.
De asemenea, este instituția care are in subordine oficiile de cadastru si publicitate imobiliara așa cum prevede art 3 alin 2 din legea 7/1996.
Pârâta O. D., care are personalitate juridica conform art. 3 alin 2 din legea 7/1996 si care se afla in subordinea paratei A., împreună cu parata A. au dispus avizarea lucrărilor de cadastru referitoare la imobilul din ., C. si ulterior înscrierea in cartea funciara a mențiunilor referitoare la imobilul din .( fost P. 36) din C., jud D. fara sa observe inadvertențele dintre aceste lucrări cadastrale succesive depuse, si le-au înregistrat ca atare.
Fapta ilicită a acestor doua parate consta în neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor legale, fapta săvârșita cu vinovăție care a creat prejudicii reclamanților.
Astfel, unul din scopurile sistemului de cadastru si carte funciara conform art 1 alin 1 lit a din legea 7/1996 este acela de a determina informațiile tehnice, economice si juridice referitoare la imobile, iar la lit. b se arata ca se asigura publicitatea drepturilor imobiliare.
Conform art 2 alin 2 lit a si b din legea 7 /1996 prin sistemul integrat de cadastru se realizează identificarea, descrierea și înregistrarea in documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor; identificarea si înregistrarea proprietăților a altor deținători legali ai imobilelor.
Prin încălcarea acestor obligații de către O. D. si A. s-au adus grave prejudicii reclamanților, întrucât aceste doua instituții au dispus înregistrarea unor lucrări cadastrale care nu corespundeau realității, iar acest aspect putea fi ușor observat de către parate daca își îndeplineau atribuțiile legale.
In urma verificării de către parate a tuturor lucrărilor cadastrale referitoare la imobilul din ., C., s-a dispus acordarea numerelor cadastrale si ulterior s-a dispus intabularea in cartea funciară.
Art 2 alin 2 lit d din legea 7/1996 prevede ca prin sistemul integrat de cadastru se realizează publicitatea imobiliara, care asigura opozabilitatea drepturilor reale.... Reclamanții observând ca toate lucrările cadastrale efectuate de către același expert autorizat ( paratul N.) au fost avizate de către parate si ulterior s-a dispus intabularea au crezut ca acestea corespund realității. Reclamanții nu aveau nici o culpa pentru suprapunerea de teren, aceasta vina aparținând in comun celor trei parați.
Pe cale de consecința parata O. D. si A. nu au observat inadvertențele și lucrările cadastrale depuse de către paratul N., le-au avizat si ulterior s-a dispus intabularea, astfel ca prin fapta ilicita a celor trei parați, fapta săvârșita cu vinovatei de către fiecare, s-a creat un prejudiciu reclamanților ( prejudiciu stabilit prin s.c. 4510/2009 a Judecătoriei A.), existând o legătura de cauzalitate intre prejudiciul suferit si fapta ilicita a paraților.
Probe acte, interogatoriu pentru toti parații, expertiza topo.
In drept art 998-999 c.civ.
Au depus înscrisuri în copie: contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1590 din data de 05.07.2006, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 700 din data de 01.06.2007, act de dezmembrare și alipire autentificat sub nr. 1611 din data de 19.06.2006, planuri de amplasament și delimitare, încheiere nr 2850 din data de 17.03.2004, act de dezmembrare nr. 374 din data de 24.02.2004, contract de vânzare cumpărare nr. 1687 din data de 18.08.2005, raport de expertiză tehnică efectuat de către expert D. D., sentința civilă nr. 5147 din data de 16.05.2011, decizia civilă nr. 275 din data de 04.07.2012, decizia civilă nr. 2610/R din data de 19.12.2012,, sentința civilă nr. 4510 din data de 14.05.2009, decizia civilă nr. 423 /R din data de 29.04.2010, decizia civilă nr. 438 din data de 29.10.2009, sentința civilă nr._ din data de 28.10.2002,, decizia civilă nr. 2778 din data de 09.04.2003, raport de expertiză tehnică efectuat de către expert P. M., documentații topografice, memoriu tehnic,
La data de 15.11.2013, pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate că O. D. nu are legitimare procesuală pasivă și să se respingă cererea formulată de O. D. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar să se respingă cererea formulată de O. D. ca fiind neîntemeiată.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a O. D.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între pârât și persoana celui obligat în raportul juridic dedus judecății (art.36 NCPC), iar această identitate trebuie să rezulte din justificarea, în fapt și în drept, de către reclamant, a obligației persoanei respective.
Solicită să se respingă justificarea reclamanților în sensul că O. D. are calitate procesuală pasivă deoarece ,,a dispus înregistrarea lucrărilor de cadastru ce nu au corespondență în realitate" și prin aceasta ,,a încălcat prevederile art.1 alin.(1) lit.a)-b) și art.2 alin.(2) lit.a)- b) din legea nr.7/1996", deoarece aceste texte sunt dispoziții generale ce reglementează regimul general al cadastrului și publicității imobiliare și definind scopul și obiectul sistemului unitar de cadastru și carte funciară (Titlul I, cap.l din legea nr.7/1996R) și nu dispoziții de fond care cuprind reglementarea propriu-zisă a obligațiilor O. D. în activitatea de recepționare și avizare a documentațiilor cadastrale.
În vigoare la momentul întocmirii documentației cadastrale la care face referire reclamantul și anume - anul 2004 - erau dispozițiile art. 61 din legea nr.7/1996 care prevedea că ,, La cererea de înscriere se va atașa schița de plan a terenului sau a construcției la care se referă înscrierea, întocmită de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul județean de cadastru, geodezie și cartografie. ..."
De asemenea, la același moment, erau în vigoare Ordinul președintelui Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie nr.946/2000 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții, publicat în Monitorul Oficial nr.90/2001, dar și Ordinul ministrul administrației publice nr.536/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția lucrărilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie și teledetecție publicat în Monitorul Oficial nr.789/200.
Potrivit pct.5 din Instrucțiunile aprobate cu ordinul nr.946/2000 ,,înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciară se realizează pe baza actului notarial și a documentației tehnice cadastrale, respectiv a planului de amplasament și delimitare a bunului imobil, a fișei bunului imobil și a memoriului tehnic, întocmite de persoane fizice/persoane juridice autorizate de ONCGC/OJCGC, avizate/recepționate de în conformitate cu Regulamentul de avizare/recepție a lucrărilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie și teledetecție."
Sub aspectul obligațiilor ce revin beneficiarului (proprietarului imobilului), executantului documentației cadastrale și Oficiului Județean de Cadastru Geodezie și Cartografie (actualul Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară) în procesul de întocmire, avizare și recepție, sunt de observat următoarele: a )prevederile Instrucțiunilor aprobate cu ordinul nr.946/2000 care la pct.3.1 arată că :1. Solicitantul (proprietarul bunului imobil sau reprezentantul legal al acestuia) se adresează notarului public, OJCGC, Biroului de carte funciară, după ce în prealabil a contactat o persoană fizică/juridică autorizată pentru întocmirea documentației tehnice cadastrale.2. Persoana fizică/juridică autorizată întocmește documentația cadastrală tehnică și o înaintează OJCGC sau proprietarului bunului imobil.
3.OJCGC verifică, recepționează și, după caz, avizează documentația,
atribuie număr cadastral provizoriu și o eliberează persoanei fizice autorizate sau proprietarului bunului imobil. b. prevederile Regulamentului aprobat cu ordinul nr.536/2001.1. conform art.8 ,,executantul este răspunzător pentru calitatea generală a întregii lucrări", iar conform art.36 ,,la finalul lucrării se încheie procesul-verbal de recepție, în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 1, în 3 exemplare, unul pentru beneficiar, unul pentru oficiul care a efectuat analiza și altul pentru executantul lucrării" 2. conform art.38 ,,lucrările care fac obiectul prezentului regulament sunt considerate valide și adecvate scopurilor pentru care au fost comandate de beneficiari, numai dacă au fost declarate admise prin procesul-verbal de recepție" iar potrivit art.39 ,,beneficiarii au obligația de a nu prelua, utiliza sau pune la dispoziție categoriile de date și documente rezultate din procesul de realizare a lucrărilor descrise în cap. II, III, IV, V și VI, dacă acestea nu au fost recepționate conform prevederilor prezentului regulament."
Prin urmare, dispozițiile de fond care cuprind reglementarea propriu-zisă a obligațiilor părților în activitatea de întocmire, recepționare și avizare a documentațiilor cadastrale, sunt cele arătate în Instrucțiunile aprobate cu ordinul nr.964/2000, respectiv în Regulamentul aprobat cu ordinul nr.536/2001 ori, din aceste dispoziții, rezultă că persoana autorizată are obligația întocmirii corecte a documentației cadastrale, iar beneficiarul (proprietarul) are obligația de a nu prelua documentația cadastrală dacă nu este întocmită în acord cu actele de proprietate puse la dispoziție chiar de acesta.
Așa fiind, culpa privind indicarea faptului că între punctele „22-51" limita imobilului este în realitate „una dreaptă" și nu „una frântă" (sau invers) aparține reclamanților - în calitate de proprietari ai imobilului, deoarece aceștia au fost de acord cu această documentație.
De asemenea, culpa ce privește materializarea în documentația cadastrală a limitei indicate de reclamant - aparține persoanei autorizate care a întocmit documentația.
Mai mult, reclamanții, deși erau obligați să cunoască și să indice limita imobilului, au fost de acord ca în documentația cadastrală, între punctele ,,22-51", să fie materializată limita ca fiind ,,una frântă" și nu ,,una dreaptă", ori, a susține acum contrariul, nu fac decât să se acuze singuri.
În acest context, în acord cu dispozițiile legale sus menționate, singura obligație a Oficiului Județean de Cadastru Geodezie și Cartografie D. (actualul Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară D.) a fost aceea de a integra în baza de date limitele imobilului, așa cum au fost ele materializate în documentația cadastrală, fără însă a putea interveni în sensul de a refuza recepționarea și avizarea pe motiv că între punctele ,,22-51" limita imobilului este în realitate „una dreaptă" și nu „una frântă" (sau invers).
Pe cale de consecință, solicită să se constate că O. D. nu are legitimare procesuală pasivă și în acord cu dispozițiile art.40 alin.(1) NCPC, să se respingă cererea formulată împotriva O. D. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, în cazul în care se va trece peste excepția invocată, solicită respingerea acțiunii formulate împotriva O. D. ca neîntemeiată pentru următoarele motive:reclamanții își fundamentează cererea pe dispozițiile art.998 - 999 CCiv din 1864, texte care reglementează răspunderea civilă delictuală.
Spre deosebire de Noul Cod Civil, din analiza textelor legale, literatura și jurisprudența au dedus existența următoarelor elemente constitutive ale răspunderii delictuale: a. existența unui prejudiciu; b. existența unei fapte ilicite; c. existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d. existența vinovăției (culpei) celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Potrivit regulii de drept ,,cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească", în cauza dedusă judecății, reclamanții trebuiau să facă dovada tuturor elementelor răspunderii civile delictuale ce poate fi atrasă în sarcina O..
Apreciază că reclamanții nu au dovedit elementele răspunderii civile delictuale ce poate fi atrasă în sarcina O., astfel:
Cu privire la fapta ilicită, pentru motivele expuse la motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive, solicită respingerea argumentelor reclamanților deoarece O. D. nu a încălcat vreo normă/cerință legală, deci nu a săvârșit vreo faptă omisivă sau comisivă.
De asemenea, în cauză nu există raport de cauzalitate între fapta ilicită imputată O.C.P.I. D. și prejudiciu, deoarece, în primul rând, O. D. nu săvârșit vreo faptă ilicită, iar în al doilea rând, între cauză - adică indicarea eronată a limitei imobilului între punctele ,,22-51" și efect - întocmirea eronată a documentației cadastrale, chiar dacă există o legătură, O. D. nu este parte acestui raport câtă vreme nu a indicat limitele și nici nu a întocmit documentația.
Nici cu privire la vinovăție, nu se face vreo dovadă că O. D. din neglijență, imprudență sau culpă ar fi cel care a indicat și materializat în documentația cadastrală că între punctele ,,22-51" limita imobilului este „una frântă" când în realitate ea este ,,una dreaptă" (sau invers).
Având în vedere că reclamanții nu au făcut dovada răspunderii civile delictuale ce poate fi atrasă în sarcina O.C.P.I. D., își rezervă dreptul, funcție de conduita procesuală a reclamantului, de a anexa înscrisuri ori de a uzita de alte mijloace de probă permise de lege.
Arătă că, instituția pârâtă nu a primit interogatoriul la care se referă cererea de chemare în judecată, astfel că solicită decăderea din acest drept.
Conform art.223 din NCPC, solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
În apărare înțelege să se folosească de înscrisuri ori de alte mijloace de probă admise de lege.
La data de 18.11.2013 pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (A.) a depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Ș. G. și Ș. A. prin care se solicită:
Obligarea în solidar a pârâților la plata către reclamanți a sumelor de bani la care aceștia au fost obligați conform sentinței civile nr. 5147/16.05.2011 emisă de Judecătoria A., modificată în parte prin decizia civilă nr. 275/04.07.2012 a Tribunalului A., reprezentând: 5.201,5 lei cheltuieli de autentificare și intabulare; 5400 euro la cursul BNR din ziua plății reprezentând diferența de valoare a imobilului din . C. dintre data achiziționării și data evicțiunii; 1.966,62 lei constând în cheltuieli efectuate cu obținerea documentației cadastrale; 51.500 lei cheltuieli cu materiale de construcții și manopera înglobate în construcție; 9.554,7 lei contravaloare cheltuieli de judecată proces M. - S.; 7.500 lei cheltuieli de judecată; 8.000 lei dobânda aferentă creditului necesar achitării sumelor sus menționate;Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
Solicită prin întâmpinare să se respingă acțiunea reclamanților ca nelegală și netemeinică.
Invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.
O condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.
Prin calitatea procesuală se înțelege existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală activă) și pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic - calitate procesuală pasivă.
Urmare a faptului că, într-un proces calitatea de pârât aparține persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un drept al reclamantului menționează că, între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, instituție publică cu personalitate juridică, unica autoritate în domeniu aflată în subordinea Guvernului și reclamanți nu au existat raporturi juridice și ca atare Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în această cauză.
De asemenea, având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie pretenții solicitate de reclamanți ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor legale, apreciază că în speță Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă.
Mai mult reclamanții nu au adresat niciodată vreo solicitare, sesizare, sau plângere prealabilă cu privire la speța dedusă judecății Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Pentru considerentele menționate mai sus, solicită să se admită excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și să dispună scoaterea lor din cauză.
Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru
următoarele considerente:
Reclamanții își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 998 - 999 cod civil și susțin că în persoana Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt îndeplinite condițiile cerute pentru atragerea răspunderii civile delictuale.
Din analiza art. 998-999 C. civ. se ajunge la constatarea că răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, ca de altfel, răspunderea delictuală în general, presupune existența sau întrunirea cumulată a următoarelor condiții sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa, greșeala sau vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
Astfel, în opinia reclamanților ar exista o faptă ilicită reprezentată de atribuția pârâtei care potrivit art. 4 lit. a) din legea nr. 7/1996, coordonează și controlează executarea lucrărilor de cadastru și asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii țări, precum și faptul că are în subordine oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.
Potrivit Legii cadastrului și a publicității imobiliare, pârâta coordonează și controlează executarea lucrărilor de cadastru, dar această atribuție nu trebuie înțeleasă în sensul că sunt controlate toate lucrările executate de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară. Coordonarea se realizează prin elaborarea regulamentelor, instrucțiunilor și deciziilor de punere în aplicare a Legii cadastrului și a publicității imobiliare, precum și a altor situații mai deosebite pe care le întâmpină oficiile de cadastru și publicitate imobiliară în desfășurarea activității.
În ceea ce privește activitatea de control aceasta constă în analiza și verificarea unor sarcini sau lucrări, compararea acestora cu obiectivele planificate și indicarea măsurilor ce se impun pe parcursul ori la sfârșitul realizării sarcinii, identificarea neregulilor și soluționarea problemelor cu care se confruntă echipa managerială, sau verificarea și luarea măsurilor ce se impun ca urmare a unei sesizări.
În ceea ce privește înscrierea imobilelor în cartea funciară, această operațiune se realizează prin intermediul oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară, instituții publice cu personalitate juridică distinctă de cea a subscrisei.
Întrucât prin fapta ilicită se înțelege orice conduită a omului - desigur au aici în vedere nu numai persoanele fizice, dar și persoanele juridice -, prin care se încalcă normele dreptului obiectiv sau regulile de conviețuire socială, săvârșite fără intenția de a produce efecte juridice împotriva autorului lor, efecte care totuși se produc în puterea legii, apreciază că nerespectarea unei atribuții legale înțeleasă în mod greșit de către reclamanți ar constitui o faptă ilicită.
Cu privire la existența prejudiciului în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu, apreciază că atâta timp cât pârâta nu a săvârșit o faptă ilicită nu poate exista un prejudiciu, având în vedere că acesta reprezintă orice rezultat dăunător,, prejudiciabil, de natură patrimonială sau nepatrimonială, ce constituie efecte ale încălcării drepturilor subiective și intereselor legitime ale persoanei, prejudiciul trebuind să fie unul cert, respectiv, existența lui să fie sigură, neîndoielnică și să poată fi evaluată în prezent.
De asemenea, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este absolut necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate, respectiv, prejudiciul cauzat unei anumite persoane să fie consecința faptei ilicite săvârșite de o altă persoană.
Astfel, apreciază că nu poate exista nici legătura de cauzalitate dintre așa zisa fapta ilicită și prejudiciu întrucât legătura de cauzalitate există doar dacă sunt îndeplinite cele două condiții prejudiciu și fapta ilicită.
Doctrina a statuat faptul că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu.
Cu privire la existența vinovăției apreciază că nu a fost făcută dovada existenței vinovăției în sarcina pârâtei, simpla susținere a reclamanților că nu a îndeplinit corespunzător atribuțiile legale nu sunt de natură să atragă vinovăția, neexistând o faptă ilicită, nu poate exista vinovăție. Este necesar să se facă dovada că fapta ilicită care a cauzat prejudiciul este imputabilă autorului ei, a fost săvârșită din culpa acestuia, culpa fiind definită în doctrină ca atitudinea psihică a autorului faptei ilicite ș păgubitoare față de fapta respectivă și față de urmările acelei fapte.
Pârâta nu neagă faptul că reclamanților le-a fost cauzat un prejudiciu prin faptul că întocmirea documentații cadastrale pentru întreg lotul din . s-a efectuat defectuos, dar acesta nu s-a produs nicidecum printr-o eventuală conduită negativă a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Urmare celor menționate mai sus, apreciază că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 998-999 C. civ. impunându-se deci respingerea acțiuni reclamanților ca neîntemeiată.
In drept, își întemeiază prezenta întâmpinare pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, prevederile Legii nr. 7/1996 legea cadastrului și a publicității imobiliare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În susținerea apărări noastre solicită admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților, precum și orice alte probe care ar reieși din dezbateri.
Potrivit art. 411 pct. 2 din Codul de procedură civilă, solicită judecarea prezentei cauze și în lipsă.
Prin încheierea de ședință din data de 14.02.2014 instanța a dispus respingerea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a A. și O. D. și a admis proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu pentru reclamanți, iar pentru pârâții A. și O. a incuviințat proba cu înscrisuri.
La data de 24.03.2014, s-a depus răspunsul la interogatoriul luat A. de către reclamanți.
La data de 28.03.2014, s-a administrat proba cu interogatoriul luat pârâtului N. M. de reclamanți.
S-au depus înscrisuri de către pârâtul O. D. respectiv documentații tehnice, hotărâri judecătorești, convenții.
La data de 08.05.2014, pârâtul O. D. a depus răspunsul la interogatoriul luat de reclamanți.
S-au depus înscrisuri de către reclamanți: raportul de expertiză întocmit de expert D. D. la care se referă dispozitivul sentinței civile nr. 4510/14.05.2009 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, documentațiile întocmite de pârâtul N. M. la care s-au referit în acțiune, iar de către pârâtul A. extrase acte normative si declarații în copie.
Prin sentința civilă nr.9112/25.06.2014 pronunțată de Judecătoria C. a fost respinsă acțiunea, formulată de reclamanții S. G. și S. A. împotriva pârâților N. M., O. D. și A..
A fost respinsă cererea pentru cheltuieli de judecată formulată de reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civila nr. 5147/16.05.2011 pronuntata de Judecătoria A. in dosarul nr._ s-a admis in parte cererea de garanție (disjunsă din dosarul nr._ prin s.c.4510/14.05.2009) formulată de reclamanții M. C. si M. M. împotriva pârâților S. G. și S. A. și s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare încheiat între părți, obligarea pârâților S. G. si S. A. la plata in solidar către reclamanți a următoarelor sume de bani: 54.600 euro, 5.201,5 lei, 29.400 euro, 1966,62 lei, 51.500 lei, 9.554,7 lei, precum si la cheltuieli de judecata in suma de 7500 lei. Prin decizia civila 275/04.07.2012 a Tribunalului A. s-a admis apelul pârâților S. G. si S. A., s-a schimbat in parte sentința apelată nr. 5147/16.05.2011 în sensul ca in locul sumei de 29.400 euro aceștia vor plăti 5.400 euro si s-au menținut restul dispozițiilor sentinței. Prin d.c. 2610R/19.12.2012 pronunțata de către Curtea de Apel Timișoara Secția I Civila s-au respins recursurile declarate împotriva deciziei nr. 275/04.07.2012 a Tribunalului A..
In cadrul dosarului respectiv reclamanții S. G. si S. A. au formulat o cerere de chemare în garanție în contradictoriu cu pârâții N. M., O. D. și A. prin care au solicitat ca in cazul in care vor cădea in pretenții aceștia sa le plătească sumele la care vor fi obligați, deoarece greșeala săvârșită este imputabilă lor, însă cererea de chemare în garanție a fost anulata ca netimbrată, ea fiind reiterată în dosarul de fa.
Pin sentința civilă nr. 4510/14.05.2009 - pronuntata dosarul din care s-a disjuns cererea de chemare in garanție, a fost admisă acțiunea formulată de numiții S. D. si S. C. M. împotriva pârâților M., aceștia din urma fiind obligați sa le lase primilor în deplina proprietate si posesie suprafața de 56 mp de teren situata in C., . (fosta .) conform raportului de expertiza întocmit de expert D. D. .
In considerentele sentinței civile nr. 5147/16.05.2011 s-a reținut ca reclamanții S. G. și S. A. răspund pentru evicțiunea cauzata deoarece tulburarea produsa numiților M. C. si M. M. este o tulburare de drept constând in aceea ca numiții S. au cistigat procesul fata de numiții M. cu privire la o suprafata de 56 mp,cauza evicțiunii constând in aceea ca S. G. si A., anterior, au dobândit in proprietate o suprafață mai mare de teren situata la acea adresa, pe care au parcelat-o si au vândut loturile inclusiv fam,S. si fam M., fără a asigura întocmirea corespunzătoare a schiței de dezmembrare si nici realizarea vinzarii loturilor conform cu parcelarea efectuata.
La analizarea acestei situații s-a avut in vedere si raportul de expertiza întocmit de expert D. D. in dosarul nr._/215/2007(un alt nr de dosar decât cel in care s-a pronunțat sentința –dosar nr._ ),raport in baza căruia s-a pronunțat si sentința nr. 4510/14.05.2009 si cuprins in dispozitiv unde se menționează ca face parte integrantă din această.
Acest raport de expertiza a fost depus la dosar în copie si concluzionează nu ca întocmirea greșită a documentației înregistrată la O. sub nr._/15.06.2006 (aflata la dosar in copie filele 205-232 din vol I) este cauza diferențelor dintre actele de proprietate si suprafețele deținute în fapt,ci, așa cum menționează expres expertul ,(fila 9 raport) . respecta amplasamentul din documentația de dezmembrare ,ci este deviata catre sud –est ,astfel ca nu se continua in linie dreapta,ci este o linie frinta ,care taie parcelele 6,4 ,lotul 2/1 si lotul 1 asa cum sunt desenate pe planul dezmembrarii ,deci este pe un alt amplasament ,deviat catre sud-est (fata de cel din documentație).
De altfel, această situație s-a reținut în mod expres în considerentele sentinței nr.5147/16.05.2011 unde s-a precizat ,in ceea ce priveste cauza tulburării din partea numiților S.,ca este anterioara contractului încheiat intre reclamanți și numitei M., constând în nerespectarea de către reclamanții S. a dezmembrarii ,prin deplasarea unei alei de acces si cu consecințe asupra amplasamentului loturilor învecinate.
Astfel, deși reclamanții au chemat în garanție autorul documentației cadastrale N. M. si instituțiile care înregistrează o astfel de documentație O. și A., susținând ca au săvârșit o faptă ilicită prin îndeplinirea cu neglijență a atribuțiilor lor, faptă ce constituie cauza inițială a neconcordanțelor actelor de proprietate ale subdobânditorilor cu situația faptică, deci cauza prejudiciului pe care reclamanții au fost obligați să îl repare, din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că nu s-a dovedit existenta acestei fapte ilicite care sa fie săvârșită de pârâți, astfel ca lipsește o condiție esențială a răspunderii civile delictuale prevăzută de art.998-999 c.civ din 1864.
In consecință instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
In baza art.453 alin 1 NCPC a respins cererea pentru cheltuieli de judecată formulată de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții Ș. Ghoerghe și Ș. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului se arată, în esență, că în cauză se impunea efectuarea unei expertize topometrice pentru aflarea adevărului și stabilirea corectă a situației de fapt, că nu s-a avut în vedere susținerea pârâtei A., care recunoaște faptul că documentațiile cadastrale au fost greșite și nici concluziile deciziei civile nr.5147/2011; schița de dezmembrare a fost întocmită de pârâtul N. M., iar ulterior aceasta, împreună cu documentația cadastrală, a fost depusă la O. D. care a verificat și aprobat această schiță și lucrarea; au fost interpretate în mod greșit concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat de expert D. D. în dosarul nr._/215/2007 al Judecătoriei A., fără ca acesta să fie coroborat cu celelalte probe de la dosar. În cauză sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale a pârâților, care au recunoscut că întocmirea greșită a documentațiilor cadastrale; fapta ilicită a pârâtului constă în aceea că, efectuând mai multe lucrări cadastrale asupra terenului din C., ., nu a respectat documentația cadastrală inițială și pe cea de dezmembrare și nu a trasat . conformitate cu documentația cadastrală inițială și actul de dezmembrare, stabilind ulterior un alt traseu pentru . A. este cea care coordonează și controlează executarea lucrărilor de cadastru și asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii țări, conform art.4 lit.a din Legea nr.7/1996, având în subordine oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, conform art.3 alin.2 din Legea nr.7/1996; pârâta O. D., care are personalitate juridică potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.7/1996, a dispus avizarea lucrărilor de cadastru și înscrierea în cartea funciară fără să observe inadvertențele dintre aceste lucrări cadastrale succesive depuse.
Intimatul-pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. a formulat întâmpinare, arătând că reclamanții, prin apărător, nu au insistat în administrarea probei cu expertiză topometrică în fața primei instanțe, că nu s-au dovedit elementele răspunderii civile delictuale ce poate fi atrasă în sarcina acestei pârâte și că la momentul întocmirii documentației cadastrale în cauză, în anul 2004, era în vigoare art.61 din Legea nr.7/1996, care prevedea că " actele și faptele juridice privind terenurile și construcțiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie cu caracter nedefinitiv în câte-o carte funciară, urmând ca înscrierea definitivă să fie efectuată la punerea în aplicare a cadastrului general pe acel teritoriu … La cererea de înscriere se va atașa schița de plan a terenului sau a construcției la care se referă înscrierea, întocmită de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul județean de cadastru, geodezie și cartografie". Persoana fizică N. M. a fost autorizată să realizeze lucrări de specialitate din categoria A de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, în prezent Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Apelanții Ș. au dat declarații, cu ocazia depunerii documentațiilor cadastrale spre recepție la O. D., prin care au declarat pe propria răspundere că bunul imobil măsurat este proprietatea lor, asumându-și întreaga răspundere pentru identificarea și individualizarea bunului imobil.
Obligațiile părților în activitatea de întocmire, recepționare și avizare a documentațiilor cadastrale sunt cele arătate în Instrucțiunile aprobate cu Ordinul nr.946/2000, respectiv în Regulamentul aprobat cu Ordinul nr.536/2001, iar din acestea rezultă că persoana autorizată are obligația întocmirii corecte a documentației cadastrale, iar beneficiarul are obligația de a nu prelua documentația cadastrală dacă nu este întocmită în acord cu actele de proprietate puse la dispoziție chiar de acesta.
Culpa privind indicarea faptului că între punctele 22-51 limita imobilului este în realitate una frântă, și nu una dreaptă, aparține reclamanților, în calitate de proprietari ai imobilului, deoarece ei au fost de acord cu documentația.
Culpa în ceea ce privește materializarea în documentația cadastrală a limitei indicate de apelantul-reclamant aparține persoanei autorizate care a întocmit documentația.
În acest context, singura obligație a oficiului de cadastru a fost aceea de a integra în baza de date limitele imobilului, așa cum au fost ele materializate în documentația cadastrală, fără însă a putea interveni în sensul de a refuza recepționarea și avizarea pe motiv că între punctele 22-51 este în realitate una dreaptă și nu una frântă.
Intimata-pârâtă Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât între aceasta și reclamanți nu există raporturi juridice și arătând că nu a săvârșit ilicită generatoare de prejudicii.
Apelanții-reclamanți au formulat răspuns la întâmpinările depuse în cauză, arătând că pârâta Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară are calitate procesuală pasivă, întrucât și-a încălcat obligațiile legale de a preveni orice greșeală în realizarea unei lucrări cadastrale, acesta fiind scopul cadastrului și al cărții funciare, așa cum au fost ele reglementate de Legea nr.7/1996.
Apelanții invocă Ordinul nr.536/2001 pentru aprobarea regulamentului privind recepția lucrărilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrametrie și teledetecție, din care rezultă obligativitatea verificării documentației cadastrale de către O. D., care putea fie să respingă lucrarea, fie să o avizeze și să o recepționeze; nu s-a observat faptul că cererea prin care se solicita înregistrarea în vederea avizării și recepționării nu este semnată de către persoana care solicita aceasta.
Apelul va fi respins, pentru următoarele considerente:
La termenul din 10.06.2015, instanța a pus în discuție din oficiu, în baza art.248 alin.1 raportat la art.247 alin.1 C.proc.civ., două excepții absolute și peremptorii, ce pot fi invocate în orice fază a procesului, și anume excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, față de raportul juridic dedus judecății, de contractul încheiat între părți și de calificarea obligației pe care și-o asumă o persoană autorizată de a efectua o documentație cadastrală în vederea înstrăinării unui imobil ca fiind o obligație de rezultat.
În acest sens, Tribunalul ia act de faptul că reclamanții și-au fundamentat juridic cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.998 – 999 din vechiul Cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală, instanța fiind ținută să dea pricinii cu care a fost învestită o rezolvare în raport de acest temei de drept substanțial, cu respectarea principiului disponibilității, care este de esența procesului civil.
În dreptul civil există două forme principale de răspundere juridică frecvent întâlnite în jurisprudență, și anume răspunderea civilă delictuală și răspunderea civilă contractuală; ele sunt reglementate de norme de drept distincte – art.998 și 999 C.civ. în primul caz și art.969 C.civ. în cel de-al doilea caz – și nu se pot confunda ori suprapune, întrucât reclamă o încadrare în drept diferită a unei situații de fapt litigioase. Așa fiind, un subiect de drept angrenat într-un raport juridic contractual are la dispoziție doar calea unei acțiuni ex contractu pentru a obține repararea prejudiciului suferit pentru neexecutarea ori executarea necorespunzătoare a obligației contractuale, fără a avea vreun drept de opțiune între această formă de răspundere juridică și răspunderea civilă delictuală, deoarece condițiile legale sunt diferite și se analizează diferit.
Neexecutarea corespunzătoare a unei obligații contractuale nu este, din punct de vedere al dreptului civil substanțial, unul și același lucru cu săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, atât teoria, cât și jurisprudența conturând în mod corespunzător cele două mari instituții de drept civil.
În speță, raportul juridic dedus judecății este în mod evident unul contractual, întrucât între apelanții reclamanți și intimatul pârât N. M. s-a încheiat un contract pentru întocmirea unei documentații cadastrale în vederea efectuării unor acte de înstrăinare cu privire la imobilele respective, reclamanții achitând un onorariu persoanei autorizate pentru efectuarea lucrării respective; această situație este afirmată de apelanții reclamanți prin nota scrisă depusă la dosar la data de 3.06.2015, după ce instanța a cerut lămuriri cu privire la acest aspect; în nota menționată se arată că, deși apelanții nu mai sunt în posesia contractului de prestări serviciu ca înscris doveditor, este de necontestat faptul că simplul acord de voință al părților era suficient pentru încheierea valabilă a unui contract.
Într-adevăr, în cauză este pe deplin operant principiul "solo consensu obligat", iar obligația asumată de o persoană autorizată de a efectua o documentație cadastrală cu respectarea standardelor tehnice ce se impun și cu individualizarea corectă a imobilului ori a imobilelor ce fac obiectul acestei documentații este o obligație de rezultat. Prin urmare, temeiul de drept pentru acoperirea unui eventual prejudiciu cauzat beneficiarului documentației cadastrale prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor asumate de către persoana autorizată nu poate fi reprezentat decât de răspunderea civilă contractuală.
Totodată, intimații O. D. și A., ca persoane juridice cu atribuții în avizarea documentațiilor cadastrale, nu pot fi trase la răspundere în fața instanței, neexistând un temei de drept pentru aceasta, pentru modul în care intimatul N. M. a stabilit, în urma măsurătorilor la fața locului, delimitările fizice ale suprafețelor de teren, fiind absurd să se pretindă unui inspector de cadastru să cenzureze reperele unei proprietăți și modul în care sunt trasate liniile dintre aceste repere și fiind evident că din birou nu se pot verifica decât standardele tehnice ale lucrării.
În concluzie, apelanții nu au calitate procesuală activă, întrucât nu pot fi titulari ai unui drept de creanță izvorând din răspunderea civilă delictuală, iar pârâții nu au calitate procesuală pasivă, întrucât nu se pune problema unui delict civil care să le confere calitatea de debitori ai reclamanților.
În baza art.480 alin.1 C.proc.civ., apelul va fi respins, iar sentința pronunțată de Judecătorie va fi menținută, cu schimbarea considerentelor de fapt și de drept ale acesteia, potrivit celor arătate mai înainte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanții-reclamanți Ș. G., CNP_ și Ș. A., CNP_, ambii domiciliați în localitatea Voluntari, ..28 B, jud. Ilfov împotriva sentinței civile 9112/ 25.06.2014 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți N. M., domiciliat în C. . 6, ., OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D., cu sediul în C. ..4, jud. D., cod fiscal_ și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, C._, cu sediul în București .. 202 A, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2015.
Președinte, S. L. M. | Judecător, A. B. | |
Grefier, E. B. |
Red.jud.S.L.M.
Tehn.S.V./7 ex.
Jud.fond-C.C.M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1235/2015. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1141/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
