Uzucapiune. Decizia nr. 591/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 591/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 11-06-2013 în dosarul nr. 8987/121/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 591
Ședința publică de la 11 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător R. J.
Judecător A. F.
Grefier N. J.
La ordine fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea-reclamantă S. E., cu domiciliul în mun. G., ., jud. G., în contradictoriu cu intimații C. M., P. MUN. G., cu sediul în mun. G., ., jud. G., C. L., cu domiciliul ales la av. Z. L., cu sediul în mun. G., .. 17, ., împotriva deciziei civile nr. 113/15.02.2010 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/233/2007, având ca obiect „uzucapiune”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata C. L., avocat Zîna L., în baza împuternicirii avocațiale aflate la fila 22 dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în sensul că, contestatoarea a depus la dosar precizări, în trei exemplare; s-a îndeplinit procedura de citare cu intimata C. M. prin afișare la ușa instanței; după care:
Tribunalul înmânează apărătorului intimatei C. L. un exemplar al precizărilor formulate de către contestatoare.
Întrebat fiind, apărătorul intimatei arată că intimata C. M. este decedată, însă nu are cunoștință dacă există moștenitori de pe urma acesteia.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Apărătorul intimatei arată că din punctul acestuia de vedere decizia nr. 113/2010 nu poate fi contestată. Depune la dosar extras de pe Portal cu informații despre dosarul nr._/233/2007*, din care rezultă că s-a pronunțat suspendarea cauzei în temeiul art. 155ind1 C., având în vedere că, contestatoarea nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată.
Pe fondul cauzei, în cazul în care se va aprecia ca fiind admisibilă contestația în anulare, solicită respingerea acesteia ca fiind prematur introdusă. Solicită cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise și chitanță cu onorariul de avocat.
Tribunalul rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra contestației în anulare de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
I. Procedura și soluțiile pronunțate în căile ordinare de atac:
Prin cererea cu nr._/233/2007, înregistrată pe rolul Judecătoriei G., reclamanta S. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. M. și P. mun. G. să se constate că a dobândit prin uzucapiune imobilul situat în mun. G., ..
La data de 18.09.2008, s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către numita C. L., aceasta invocând la rândul său un drept de folosință asupra imobilului ce face obiectul uzucapiunii.
La data de 06.10.2008, cererea de intervenție a fost admisă în principiu.
Judecătoria G. prin sentința civilă nr.1461/20.02.2009, a admis acțiunea și a constatat că reclamanta S. E. a devenit proprietară prin uzucapiune asupra imobilului din G., ., în suprafață de 169,64 mp, teren identificat conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
Pentru a hotărî astfel a reținut că reclamanta a dovedit cu acte de proprietate și de stare civilă că în cauză calitatea procesuală pasivă aparține pârâtei C. M.. Cu martorii audiați la propunerea reclamantei s-a dovedit că aceasta a exercitat o posesie utilă, publică, neviciată și sub nume de proprietar din anul 1965. Din raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză a rezultat că între terenul restituit la Legea 10/2001 și terenul uzucapat de reclamantă nu există identitate. Din acest motiv s-a înlăturat apărarea Primăriei mun. G. potrivit cu care nu mai este proprietar al acestui imobil.
Cererea de intervenție în interes propriu a fost considerată nefondată cu motivarea că intervenienta prin contractul de vânzare-cumpărare nr.125/2007 a dobândit doar imobilul din G., ., în suprafață de 263,16 mp. Ca urmare, nu poate pretinde niciun drept pe imobilul din ..
Împotriva sentinței civile nr. 1461/20.02.2009 pronunțată de Judecătoria G. au declarat apel, recalificat recurs, pârâta P. mun. G. și intervenienta C. L..
Prin decizia civilă nr. 113/15.02.2010 pronunțată de Tribunalul G. s-au respins excepțiile tardivității și nulității recursurilor declarate de către pârâta P. MUN.G. și de către intervenienta în nume propriu C. L.. S-au admis recursurile declarate de către pârâta P. MUN.G. și de către intervenienta în nume propriu C. L. împotriva sentinței civile nr. 1461/20.02.2009 pronunțată de Judecătoria G.. S-a dispus casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În esență, la pronunțarea acestei sentințe, s-au reținut următoarele:
Instanța deși în considerente face referire la cererea de intervenție în interes propriu în dispozitiv nu se regăsește nicio mențiune cu privire la această cerere. Raportul de expertiză a fost deficitar întocmit deoarece expertul nu a avut în vedere schița anexă și procesul verbal de punere în posesie care a fost avut în vedere la emiterea dispoziției nr. 3515/SR/27.09.2007eliberată în favoarea numitului D. M.. În lipsa acestor înscrisuri, expertul a efectuat un raport pe bază de supoziții și presupuneri care nu pot fi acceptate pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești deoarece există riscul să se încalce dreptul de proprietate al altei persoane, cu consecința altor litigii. Ca urmare, s-a apreciat că se impune refacerea raportului de expertiză. Cum în recurs o asemenea probă nu poate fi efectuată, în conformitate cu art. 305 C.proc.civ., tribunalul a dispus casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță.
II. Calea extraordinară de atac:
Împotriva acestei decizii, reclamanta S. E. a formulat prezenta contestație în anulare, prin care a susținut că a avut posesia imobilului situat în mun. G., . din anul 1965 și față de conduita proprietarului, a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune. P. mun. G. a aflat de acest teren în anul 2007 și în mod nelegal a dispus de acest bun. A solicitat reaprecierea actelor de dispoziție efectuate cu privire la imobil și care în opinia instanței au constituit impedimente pentru admiterea acțiunii în uzucapiune.
Intimata-intervenientă a invocat excepția de inadmisibilitate și de prematuritate a contestației în anulare, cu motivarea că prin decizia nr.113/2010 nu s-a pronunțat o soluție pe fondul cauzei.
III. Opinia Tribunalului cu privire la contestația în anulare:
Potrivit art.317 și 318 C.proc.civ. hotărârile pot fi atacate cu contestație în anulare numai în anumite cazuri special și limitativ prevăzute de lege și numai în cazul în care motivele invocate nu au putut fi invocate pe calea căilor ordinare de atac.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac și de retractare și împiedică reanalizarea cauzei pe fond deoarece în sens contrar s-ar ajunge la rejudecarea cauzei pe fond aspect de natură să aducă atingere principiului unicității căilor de atac.
În cauză se contestă o decizie prin care s-a dispus casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, deci nu s-a pronunțat o soluție pe fondul cauzei.
Contestatoarea invocă motive ce țin de actul de judecată și care au fost analizate de instanța de recurs în limitele învestirii sale. În raport de motivele reținute de tribunal pentru justificarea soluției de trimitere spre rejudecare, pe calea contestației în anulare nu se poate proceda la reanalizarea acestor apărări și nu se poate dispune anularea deciziei contestate cu consecința retractării acesteia . O soluție favorabilă contestatoarei în prezenta cauză este de natură să aducă atingere respectului de care trebuie să se bucure o hotărâre judecătorească.
Față de prevederile art. 318 C.proc.civ. se constată că Tribunalul în calea de atac a recursului a analizat toate apărările invocate de contestatoare. Pe de altă parte în cauză nu se poate ignora faptul că prezenta contestație este formulată împotriva unei decizii de casare cu trimitere spre rejudecare, fapt ce deschide calea unei asemenea contestații numai după ce se va pronunța o soluție pe fondul cauzei.
Constatând că petiția de față nu se încadrează în ipotezele expres și limitativ prevăzute de disp. art. 317 și 318 Cod procedură civilă va respinge contestația ca inadmisibilă.
O soluție contrară adaugă la lege și ar crea o cale de atac neprevăzută de lege ce ar aduce atingere autorității de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea-reclamantă S. E., cu domiciliul în mun. G., ., jud. G., în contradictoriu cu intimații C. M., P. MUN. G., cu sediul în mun. G., ., jud. G., C. L., cu domiciliul ales la av. Z. L., cu sediul în mun. G., .. 17, ., ., împotriva deciziei civile nr. 113/15.02.2010 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/233/2007, având ca obiect „uzucapiune”, ca inadmisibilă
Obligă contestatoarea să plătească intimatei C. L. suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.06.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. B. R. J. A. F. N. J.
Red. LB
Tehonred. NJ/2ex./26.06.2013
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 689/2013. Tribunalul GALAŢI | Cereri. Decizia nr. 7/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
