Grăniţuire. Decizia nr. 186/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 186/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 186/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 186
Ședința publică din data 06.03.2015
Completul constituit din:
Președinte: R. G. F.
Judecător: A. M.
Grefier B. V.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de către apelantul–pârât M. G. PRIN PRIMAR, cu sediul în G., ., jud. G. și de către apelanta-reclamantă P. G., cu domiciliul în G., .. 101, ., împotriva sentinței civile nr. 4191/24.04.2014 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații–pârâți S. N. și S. M., ambii cu domiciliul în G., .. 101, ., având ca obiect „grănițuire”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.02.2015, iar ulterior la data de 27.02.2015 și data de 06.03.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ /02.02.2011, reclamanta P. G. a chemat în judecată pe pârâții S. N. și M. G. - prin Primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâții la grănițuirea proprietăților părților situate în G., ., nr. 101, jud. G. și să oblige pârâții la plata a jumătate din cheltuielile de grănițuire. A mai solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a invocat faptul că a cumpărat imobilul, casă de locuit și teren, situat în G., ., nr. 101, jud. G., în baza Legii nr. 112/1995, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 175N/31.03.2005. Astfel, a cumpărat suprafața construită de 115,35 mp și terenul în suprafață de 145,35 mp. Restul suprafeței de teren de la aceeași adresă a rămas în proprietatea pârâtului Municipiului G., care, ulterior, a închiriat și a vândut o parte (teren și casă de locuit) pârâtului S. N.. Reclamanta susține faptul că s-a creat o stare conflictuală cu familia pârâtului S. N., legată de posesia asupra restului imobilului (suprafața de teren de 89,43 mp și construcția în suprafață de 71,7 mp), concretizată prin diverse injurii și amenințări.
În drept, a invocat dispozițiile art. 584 C.civil.
În dovedirea acțiunii, a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri.
Legal citat, pârâtul S. N. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune grănițuirii proprietăților, în schimb a apreciat că nu există o posibilitate fizică de a se efectua grănițuirea. A arătat că proprietatea sa se află poziționată în spatele curții, fără o posibilitate de acces la drumul public, bucurându-se astfel de o servitute legală de trecere pe aleile ce dau spre drumul public. Aceste alei nu au o lățime de 40 de cm, datorită acțiunii reclamantei. De asemenea, în spatele curții, reclamanta are în proprietate o . anexe gospodărești, inclusiv WC, la care pârâtul i-a permis accesul neîngrădit. Mai susține că drumurile de acces din interiorul curții sunt în proprietatea pârâtului M. G..
În apărare, nu a solicitat administrarea de probe.
La termenul de judecată din 19.11.2012, reclamanta a stabilit cadrul procesual, înțelegând să se judece în contradictoriu și cu pârâta S. M., soția pârâtului S. N..
Legal citată, pârâta S. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată. Pârâta a susținut faptul că nu există nicio modalitate obiectivă de grănițuire a proprietăților, întrucât, din întregul imobil, reclamanta are în proprietate, în partea din față, casa de locuit, iar în partea din spate are o grădină, grup sanitar și bucătărie. La rândul lor, pârâții au cumpărat în anul 2004, partea din spate a imobilului- casa de locuit, dar și o bucătărie lipită de de una dintre construcțiile reclamantei. În egală măsură, părțile, inclusiv pârâtul M. G., au în proprietate indiviză calea de acces de la poarta imobilului din . și căile de acces în interiorul imobilului. De asemenea, pârâta invocă existența unei servituți legale de trecere pe aleile ce dau spre drumul public, dar și o proprietate asupra acestora în cotă indiviză de 50%.
În drept, a invocat dispozițiile art. 576 și art. 616 C. civil.
Pârâta S. M. a formulat și o cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea acesteia la ridicarea împrejmuirilor și a oricăror îngrădiri provizorii amplasate pe . să lase în deplină posesie ., cu o lățime de 1m, iar în subsidiar a solicitat autorizarea de către instanță a aducerii aleii de acces la dimensiunea inițială pe cheltuiala reclamantei, în cazul în care aceasta nu va executa obligația.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1077 C. civil și art. 580 C.pr.civilă.
În apărare a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri.
Instanța a admis și administrat în cauză probele cu înscrisuri; cu cercetarea locală, ce a fost efectuată la data de 14.10.2013 și cu expertiză judiciară în specialitatea topografie, fiind întocmite rapoarte de către experții H. I. și Blănar E..
Prin sentința civilă nr. 4191/24.04.2014, Judecatoria Galati a admis, în parte, cererea modificată privind pe reclamanta P. G. și pe pârâții S. N., M. G. și S. M..
A admis, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta S. M..
A stabilit linia de hotar dintre imobilul – teren și construcții aflat în proprietatea reclamantei-pârâte P. G., imobilul – teren și construcții aflat în proprietatea pârâtului S. N. și pârâtei-reclamante S. M. și imobilul - teren aflat în proprietatea pârâtului M. G., pe aliniamentul reprezentat cu hașură de culoare oranj, astfel cum este individualizat în anexele nr. 1 și 2 din raportul de expertiză judiciară în specialitatea topografie, întocmit de expertul Blănar E..
A obligat părțile să suporte cheltuielile privind efectuarea grănițuirii în mod proporțional cu dreptul de proprietate indiviză asupra aleii, reprezentate cu hașură de culoare oranj și individualizată în anexele nr. 1 și 2 din raportul de expertiză judiciară în specialitatea topografie, întocmit de expertul Blănar E., respectiv reclamanta-pârâtă P. G. în procent de 12,5%; pârâtul S. N. împreună cu pârâta-reclamantă S. M. în procent de 33,3% și pârâtul M. G.-prin Primar în procent de 54,2% din aceste cheltuieli de grănițuire.
A respins celelalte pretenții ca nefondate.
A dispus ca raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie, întocmit de expertul Blănar E. face parte integrantă din hotărâre.
A obligat pârâtul M. G., prin Primar, să plătească reclamantei – pârâte P. G. suma de 1.088,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A obligat pârâtul S. N. și pârâta-reclamantă S. M. să plătească reclamantei – pârâte P. G. suma de 58,1 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A dispus, conform art. 35 alin. 5 din Legea nr.7/1996 republicată, privind cadastrul și publicitatea imobiliară, ca în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile, o copie a sentinței civile, sa se comunice la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară G..
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 127N/21.06.2004, pârâta-reclamantă S. M. și pârâtul S. N. au cumpărat de la . imobilul - apartament, situat în G., ., nr. 101, parter, ., compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 36,83 mp. Odată cu locuința . a vândut și magazia în suprafață de 5,22 mp, boxa subsol în suprafață de 9,1 mp, precum și terenul aferent apartamentului, în suprafață de 89,32 mp, din care 8 mp în cotă indiviză de 50% și 81,32 mp în cotă de 100% .
Cu ocazia întocmirii documentației cadastrală efectuată în luna august 2004, momentul intabulării în cartea funciară a imobilului pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N., s-a constatat faptul că terenul aferent locuinței are o suprafață de 94,64 mp, din care suprafața de 61,79 mp este ocupată de locuință, suprafața de 24,85 mp reprezintă trotuarul de protecție și suprafața de 8 mp reprezintă cota de 50% din . indiviziune.
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 175N/31.03.2005, reclamanta-pârâtă P. G. a cumpărat de la . imobilul - apartament, situat în G., ., nr. 101, parter, ., compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 78,78 mp. Odată cu locuința . a vândut și 2 magazii în suprafață de 8,48 mp, precum și terenul aferent apartamentului, în suprafață de 138,28 mp, din care 3 mp în cotă indiviză de 50% și 135,28 mp în cotă de 100% .
Cu ocazia întocmirii documentației cadastrală efectuată la 14.02.2006, în momentul intabulării în cartea funciară a imobilului reclamantei, s-a constatat faptul că terenul aferent locuinței reclamantei –pârâte P. G. are o suprafață de 145,34 mp, din care suprafața de 115,35 mp este ocupată de locuință, suprafața de 22,87 mp reprezintă trotuarul de protecție și suprafața de 7,12 mp reprezintă cota de 50% din . indiviziune.
În cauză au fost întocmite două rapoarte de expertiză judiciară în specialitatea topografie, de către experții H. I. și Blănar E.. Instanța nu a ținut cont de concluziile expertului H. I., întrucât nu a efectuat o măsurătoare a imobilului situat în G., ., nr. 101, întocmind expertiza doar în baza înscrisurilor.
Din raportul de expertiză judiciară întocmit de expertul Blănar E., rezultă următoarele:
- imobilul, situat în G., ., nr. 101, jud. G., compus din mai multe corpuri de clădire și teren aferent, a fost vândut, în parte, foștilor chiriași, reclamanta-pârâtă P. G., pârâta-reclamantă S. M. și pârâtul S. N., iar o parte a rămas în proprietatea pârâtului M. G.;
- suprafața întregului imobil situat în G., ., nr. 101, jud. G., măsurat în momentul întocmirii expertizei, este de 292 mp;
- în momentul întocmirii documentației cadastrale pentru intabularea imobilului reclamantei-pârâte P. G. în cartea funciară, s-a efectuat o măsurare efectivă a întregului imobil, rezultând suprafața totală a incintei (construcții și teren) de 297,48 mp (august 2004). În momentul întocmirii documentației cadastrale pentru intabularea imobilului reclamantei-pârâte S. M. și pârâtului S. N. în cartea funciară, nu s-a efectuat o măsurare efectivă a întregului imobil, rezultând din calcule analitice suprafața totală a incintei (construcții și teren) de 276,2 mp (februarie 2006). Astfel, instanța a luat în considerare suprafața identificată cu ocazia întocmirii documentației cadastrale a reclamantei-pârâte P. G., fiind efectuată în baza unor măsurători în teren, respectiv 297,48 mp;
- diferența de teren dintre măsurătoarea efectuată în august 2004 (297,48 mp) și cea efectuată cu ocazia expertizei în ianuarie 2014 (292 mp) provine din modificarea hotarului cu imobilul din ., pe aliniamentul 10-11 în planurile de situație - Anexele nr. 1 și 2 din raportul de expertiză;
- reclamanta-pârâtă P. G. a intabulat în cartea funciară suprafața de teren de 145,32 mp, cu 7,04 mp mai mult decât în titlul de proprietate (138,28 mp);
- pârâta-reclamantă S. M. și pârâtul S. N. au intabulat în cartea funciară suprafața de teren de 94,64 mp, cu 5,32 mp mai mult decât în titlul de proprietate (89,32 mp);
- pârâtul M. G. a rămas proprietar asupra unui teren în curtea imobilului din G., ., nr. 101, în suprafață totală de 65 mp, din care suprafața de teren de 52 mp în exclusivitate (identificat prin hașură de culoare albastră în planul de situație - Anexa nr. 2 a raportului) și suprafața de teren de 13 mp în indiviziune, cu destinația de alee comună de acces;
- au fost stabilite suprafețele de teren ale părților, conform titlurilor de proprietate, astfel:
a) proprietatea reclamantei-pârâte P. G. (135 mp în exclusivitate, prin rotunjire), fiind identificată cu hașură de culoare magenta în planul de situație - Anexa nr. 1;
b) proprietatea pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N. (81 mp în exclusivitate, prin rotunjire), fiind identificată cu hașură de culoare verde în planul de situație - Anexa nr.1;
c) proprietatea pârâtului M. G. (52 mp în exclusivitate), fiind identificată cu hașură de culoare albastră în planul de situație - Anexa nr. 2;
- a fost stabilită și identificată ., în indiviziune, în suprafață totală de 24 mp (din care 13 mp în proprietatea pârâtului M. G., 3 mp în proprietatea reclamatei-pârâte P. G. și 8 mp în proprietatea pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N.), concretizată prin hașură de culoare oranj în planurile de situație - Anexele nr. 1 și 2. Această alee are lățimea de 2,78 mp în dreptul porții de acces în curtea imobilului, cuprinzând și căminele de vizitare unde sunt montate contoarele de apă ale reclamatei-pârâte P. G., pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N., ulterior având lățimea de 1 m liniar.
Potrivit art. 480 din vechiul C.civil, …proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Conform art. 3 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (Noul Cod Civil), …actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Potrivit art. 560 din noul C.civil, … proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Conform art. 6 alin. 6 din noul C.civil, … dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi. Acest principiu a fost reiterat și în art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011- pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
La data de 01.10.2011 a intrat în vigoare noul Cod civil, care face distincție între dobândirea unui drept real asupra unui bun și dobândirea unui drept real asupra unui bun imobil, dar conform art. 56 din Legea nr. 71/2011, … dispozițiile Codului civil (noul cod civil) privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Până la data prevăzută la alin. 1, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
Prin urmare, în cauza de față, cu privire la dobândirea drepturilor reale imobiliare ale părților se aplică legea în vigoare la data încheierii actului, iar cu privire la raporturile de vecinătate (grănițuirea) de aplică dispozițiile noului Cod civil.
Instanța a apreciat că fiecare parte este îndreptățită să se bucure deplin de atributele dreptului său de proprietate asupra terenului (în exclusivitate și în indiviziune). Cu ocazia cercetării locale din 14.10.2013, instanța a constatat că în momentul perfectării contractelor de vânzare-cumpărare nu s-a ținut cont de faptul că imobilele - anexe vândute fiecărei părți nu sunt grupate, ci împrăștiate în interiorul curții imobilului, acest fapt provocând de-a lungul timpului diverse conflicte, astfel cum rezultă și din înscrisurile depuse la dosar. De asemenea, deși nu mai sunt construcții de înstrăinat în curtea imobilului din G., ., nr. 101, în mod inexplicabil, pârâtul M. G. a păstrat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 65 mp din interiorul acestei curți (52 mp în exclusivitate și 13 mp în indiviziune - alee comună de acces), din înscrisurile depuse nerezultând faptul că această suprafață ar fi închiriată către reclamata-pârâtă P. G. ori pârâta-reclamantă S. M. și pârâtul S. N..
Instanța a apreciat că în cauză se impune grănițuirea proprietăților, pentru a se evita conflicte ulterioare între părți. Prin varianta de grănițuire, instanța a urmărit să nu creeze o sarcină excesivă vreunei părți, care să conducă la neutilizarea în bune condiții a tuturor corpurilor de clădire aflate în proprietatea acestora. Prin urmare, soluția propusă de expertul Blănar E., de stabilire a granițelor pe aliniamentul reprezentat cu hașură oranj în planurile de situație - Anexele nr. 1 și 2, aceasta fiind și . indiviziune, reprezintă o soluție optimă, care să permită părților să se bucure de dreptul de proprietate asupra anexelor din incita imobilului.
Instanța nu a ținut cont de modificarea aliniamentului 10-11 al imobilului, prin micșorarea suprafeței de teren de la 297,48 mp la 292 mp, întrucât, pe de o parte nu este afectat dreptul de proprietate al reclamatei-pârâte P. G. sau pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N., iar pe de altă parte, proprietarul imobilului învecinat, din . nu este parte în proces.
De asemenea, instanța nu a ținut cont de propunerea avansată de reclamanta-pârâtă P. G. constând în edificarea unui acces, separat, din imobilul pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N. la . ar însemna obligarea pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N. la o sarcină disproporționată, respectiv la obligarea dărâmării unei părți din peretele locuinței acestora. Astfel, s-ar modifica practic locuința pârâtei-reclamante S. M. și pârâtului S. N., necesitând costuri nejustificate în raport cu soluția vizată de instanță.
Cu privire la capătul de cerere din acțiunea reconvențională privind obligarea reclamantei-pârâte la ridicare împrejmuirilor și oricăror îngrădiri provizorii amplasate pe . l-a respins ca nefondat, din probele administrate nefiind dovedită edificarea acestora.
În temeiul art. 274, 276 și 277 C.pr.civilă, instanța a compensat cheltuielile de judecată și, proporțional cu pretențiile admise, a obligat pârâtul M. G., prin Primar, să plătească reclamantei – pârâte P. G. suma de 1.088,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a obligat pârâtul S. N. și pârâta-reclamantă S. M. să plătească reclamantei – pârâte P. G. suma de 58,1 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii expertize judiciare în specialitatea topografie, taxe judiciare de timbru, timbru judiciar și onorarii avocați.
Impotriva acestei hotarari au formulat apel reclamanta P. G. si paratul M. Galati.
In apelul sau, reclamanta P. G. a aratat ca instanta de fond a folosit in ceea ce priveste granituirea o expresie care in timp ar putea duce la confuzii. Astfel, instanta de fond a folosit o expresie care cuprinde o delimitare dintre proprietati pe baza unei culori si nu pe baza unor puncte determinate. Mai arata ca modalitatea de granituire dispusa de instanta de fond incalca dreptul de proprietate al reclamantei, in sensul ca nu respecta trotuarul de 1 m de la peretele cladirii.
Mai arata ca instanta de fond in mod gresit nu a obligat pe paratii S. N. și S. M. sa isi practice o usa de acces in . aceasta este o sarcina disproportionata pentru parati fara insa a arata si in ce consta aceasta disproportie. Arata ca aceasta solutie este singura care ar reduce starea conflictuala dintre parti.
Arata de asemenea ca instanta de fond nu a dispus nicio solutie in ceea ce priveste accesul reclamantei la magazia proprietatea sa din spatele curtii, magazie notata cu indicativul C11 in raportul de expertiza agreat de catre instanta de fond.
Mai arata ca prin granituirea dispusa instanta de fond a ignorat documentatia cadastrala intocmita pentru imobilul reclamantei.
In apelul sau, paratul M. Galati, arata ca instanta de fond in mod gresit a dispus granituirea proprietatilor situate in aceeasi curte, deoarece exista o imposibilitate fizica de a face aceasta granituire. Arata ca reclamanta si paratii detin mai multe constructii in curtea respectiva, situate de o parte si de cealalta a aleii de acces, ceea ce face imposibila granituirea. Mai arata ca terenul ramas in proprietatea sa se inchiriaza celor care au cumparat locuintele, in indiviziune.
De asemenea, arata ca proprietatile reclamantei si paratilor sunt delimitate prin acetele de proprietate, nefiind astfel necesara trasarea unor linii de hotar, insa ridicarea unor garduri este imposibila, avand in vedere asezarea cladirilor si dimensiunile terenului in totalitatea sa.
Legal citati, paratii S. N. și S. M. au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea apeluilui formulat de catre reclamanta aratand ca solutia impusa de catre instanta de fond este singura viabila. Au solicitat cheltuieli de judecata in apel.
Ulterior, au aratat ca sunt de acord cu apelul formulat de catre M. Galati.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de apel, tribunalul constata urmatoarele:
Potrivit actelor de proprietate, a documentatiilor cadastrale si a expertizelor topometrice efectuate in cauza, suprafata totala de teren a imobilului situat in Galati, .. 101, este de 297,48 mp, din care M. Galati are in proprietate o suprafata de de 65 mp din interiorul acestei curți (52 mp în exclusivitate și 13 mp în indiviziune - alee comună de acces). Din suprafata totala de teren, o suprafata de 177,14 mp – conform documentatiilor cadastrale – este ocupata de constructii, ramanand o suprafata de teren libera, de 180,34 mp, care include atat terenul apartinand Municipiului Galati cat si .>
Mai mult, partile au in proprietate constructii aflate pe ambele parti ale aleii de acces si de asemenea intercalate intre ele, asa cum rezulta din schitele anexa la raportul de expertiza intocmit de expert E. Blanar.
Or, in aceasta situatie o granituire cu ridicarea de garduri in interiorul unei curti de numai 180 mp teren liber este intradevar o imposibilitate.
Tribunalul retine ca potrivit actelor de proprietate si documentatiilor cadastrale, delimiterea celor trei proprietati este realizata, reclamanta dorind de fapt ridicarea unuia sau mai multor garduri care sa-i delimiteze proprietatea, ceea ce in opinia tribunalului este imposibil de realizat, asa cum s-a aratat mai sus, deoarece s-ar ajunge la fragmentarea excesiva a unei suprafete de teren mici, ajungandu-se la existenta unor curti de dimensiunile unor camere.
De asemenea tribunalul apreciaza ca instanta de fond a apreciat corect ca nu poate fi impus paratilor S. N. și S. M. sa practice o deschidere direct din locuinta, in . ar reprezenta intradevar la o sarcină disproporționată. Tribunalul constata ca instanta de fond a si aratat care este sarcina disproportinata si anume modificarea constructiei, astfel incat acest motiv de apel al reclamantei nu subzista. Tribunalul apreciaza ca o asemenea usa de acces nu paote fi nici macar pusa in discutie fara un proiect tehnic din care sa rezulte posibilitetea unei asmenea lucrari din punct de vedere al structurii de rezistenta al constructie. Or intocmirea unui asemenea proiect este de asemenea o sarcina disproportionata, data de cheltuielile aferente unui asemenea demers, atat timp cat potrivit titlului de proprietate al paratilor acestia detin in indiviziune . .>
Astfel, tribunalul apreciază ca instanța de fond in mod greșit a admis cerea de grănițuire dar in mod corect a respins celelalte pretenții ca nefondată. Or, în această situație și având în vedere argumentele arătate mai sus, motivele de apel ale reclamantei apar ca nefiind fondate, aceasta solicitând o alta modalitate de grănițuire si obligarea pârâților la practicarea unei deschideri direct din locuința lor in . class="NoSpacing"> Astfel, tribunalul urmează să respingă apelul formulat de reclamanta P. G. ca nefondat și să admită apelul formulat de pârâtul M. G. împotriva sentinței civile nr.4191/24.04.2014 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ . Va schimba în parte sentința apelată și în rejudecare, va respinge cererea reclamantei P. G. ca nefondată și va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate și le va înlătura pe cele contrare.
În baza disp. art. 274 C. proc. civ., va obliga apelanta-reclamantă P. G. la plata către intimații-pârâți S. N. și S. M. a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamanta P. G., domiciliată în G., .. 101, ., împotriva sentinței civile nr. 4191/24.04.2014 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu apelantul-pârât M. G. PRIN PRIMAR, cu sediul în G., ., jud. G. și intimații–pârâți S. N. și S. M., ambii cu domiciliul în G., .. 101, ., ca nefondat.
Admite apelul formulat de pârâtul M. G. împotriva sentinței civile nr. 4191/24.04.2014 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu apelanta-reclamantă P. G., domiciliată în G., .. 101, . și intimații–pârâți S. N. și S. M., ambii domiciliați în G., .. 101, ..
Schimbă în parte sentința apelată și în rejudecare, respinge cererea reclamantei P. G. ca nefondată și respinge cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate și le înlătură pe cele contrare.
Obligă apelanta-reclamantă P. G. la plata către intimații-pârâți S. N. și S. M. a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2015
Președinte,Judecător, Grefier,
R. G. F. A. M. B. V.
Red. Jud. RGF/29.06.2015
Tehnored. B.V./ 29.06.2015 /6ex
Comunicat 4ex..
Jud. Fond: N. G.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 266/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 349/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
