Legea 10/2001. Sentința nr. 806/2015. Tribunalul GALAŢI

Sentința nr. 806/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 10-07-2015 în dosarul nr. 185/44/2013*

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 806

Ședința publică din data de 10.07.2015

Completul constituit din:

Președinte: B. D. G.

Grefier: B. V.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta N. A. M., cu domiciliul procesual ales la CIA H. E., situat în G., ., . cu pârâții M. G. PRIN PRIMAR, INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI G., ambii cu sediul în G., ., U. "D. DE JOS", cu sediul în G., . și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, ., nr. 28-30, sector 1, județ Ilfov, având ca obiect „Legea 10/2001”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra expertizei la data de 26.06.2015 și ulterior la data de 10.07.2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul G. sub nr._ la data de 21 februarie 2007, reclamanta N. A. – M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții P. mun. G. și C. L. G. anularea dispozițiilor nr.3227/SR/21.12.2006, nr.3189/SR07.12.2006 și nr.3228/SR/21.12.2006 emise de Primăria mun. G. și obligarea pârâtelor la restituirea în natură sau prin echivalent, precum și emiterea unor noi dispoziții pentru imobilele ce fac obiectul dispozițiilor atacate, după cum urmează: dispoziția nr.3227/SR/21 decembrie 2006 pentru imobilul (teren și construcție) situat în G., ., dispoziția nr.3189/SR/7 decembrie 2006 pentru imobilul (teren și construcție) situat în G., ..57 și dispoziția nr.3228/SR/2006 pentru imobilul( teren și construcție) din G., ..

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a formulat cereri pentru retrocedarea imobilelor sus – menționate iar acestea au fost respinse cu motivarea că nu s-a făcut dovada deposedării pentru imobilele din . și 17, și dovada dreptului de proprietate pentru imobilul din ..57.

S-a mai arătat că dispozițiile emise sunt nelegale întrucât reclamanta a depus la unitatea deținătoare (Primăria mun. G.) actele necesare pentru probarea dreptului său la restituirea imobilelor respective.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.10/2001 (modificată prin Legea nr.247/2005).

Prin întâmpinare, pârâtul P. Municipiului G. a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că pretențiile reclamantei nu au fost probate.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C.p.c. Legea 10/2001 și Legea 247/2005.

Prin sentința civilă nr. 1663/2 noiembrie 2009 Tribunalul G. a admis contestația, a anulat dispozițiile nr.3227/SR/2006, 3189/SR/2006 și 3228/SR/2006 și a constatat că reclamanta are dreptul de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, constând în compensarea cu teren în suprafață de 2546 m.p., disponibil la data executării sentinței, precum și la despăgubiri civile pentru construcții, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005.

Totodată, prin aceeași sentință, pârâții au fost obligați să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a suprafeței de 648 m.p. situată în G., . raportului de expertiză și a schiței la acest raport.

Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta și pârâtul M. G. prin Primar.

Prin decizia civilă nr.81/A/12 martie 2010, Curtea de Apel G. a admis apelurile, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În esență, în motivarea deciziei s-a arătat că prima instanță nu s-a pronunțat decât cu privire la suprafața de teren situată în . (în prezent, N. B., nr.53 – 55), acordând generic 2546 m.p., teren în compensare, și 648 m.p. pe vechiul amplasament, fiind, astfel, incidente dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă.

S-a precizat în considerentele deciziei că, în rejudecarea cauzei, instanța urmează dă dispună efectuarea unor expertize topometrice prin care să se identifice amplasamentul imobilelor solicitate (fosta ., . și .), să se stabilească deținătorul actual al terenurilor și, în funcție de aceasta, să se pună în discuție lărgirea cadrului procesual cu respectarea principiului disponibilității.

De asemenea, instanța de control judiciar a indicat instanței de fond să se stabilească dacă . este în prezent nr. 53 – 57, precum și cu privire la . și 17.

S-a mai arătat că, în eventualitatea în care pentru o parte din suprafețele ce nu se pot restitui în natură se solicită teren în compensare, instanța urmează să individualizeze aceste suprafețe.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 03.06,2010 sub nr._ .

La termenul de judecată din data de 10 septembrie 2010, apărătorul reclamantei a solicitat efectuarea unui supliment la raportul de expertiză întocmit de expert C. E..

M. G., prin Primar, a solicitat respectarea îndrumărilor obligatorii ale instanței de apel în sensul efectuării unor expertize topometrice pentru identificarea amplasamentului imobilelor solicitate de reclamantă, precum și a deținătorului actual al terenurilor respective.

La data de 09.02.2011 pârâtul C. L. G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că, potrivit Legii 215/2001, C. L. este organ deliberativ, fără personalitate juridică, ce nu poate sta în astfel de cazuri în judecată.

A mai precizat pârâtul că nu este emitentul vreunuia dintre actele contestate.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 215/2001, Legea 247/2005.

În raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar Blănar E. s-au concluzionat următoarele:

- în ce privește identificarea fostului imobil din ..97, fost 77, nu a existat un imobil având suprafața de teren de aproximativ 3.000 m.p., amplasat ,a sud de actuala Facultate de Științe Economice din ..55;

- că din raportul de expertiză întocmit de expert C. E. T. nu se constată care au fost datele și informațiile pentru stabilirea suprafeței de 3.000 m.p.;

- că pe suprafața de teren de 3.000 m.p. indicată de expert C. E., conform planului din Anexa 2, în anul 1960 existau actualele imobile din ..24 și nr.24 A, clădiri existente și la această dată ale facultății de Sport, lipită de clădirea facultății de Științe Economice și care a fost demolată;

- că terenul aferent clădirii demolate ( cuprins la Nord- Clădirea facultății, la este – . Vest – fostul teren de sport al centrului școlar, iar la Sud- imobilul din . nr.55), era de aproximativ 1100 m.p.;

- că pe acest teren se află construită o nouă clădire P +1, aparținând de imobilul din ..57 și nu a fost identificat actualul proprietar;

- că din suprafața aferentă fostului imobil cu o adâncime de aproximativ 46 m, suprafața de 560 m.p. este deținută de Facultate(teren pe care a fost construit un teren de sport).

S-a mai arătat că nu au fost identificate rețele de utilități, iar imobilul din ..26 este proprietatea numitei Buicaș M. A..

La acest raport de expertiză, apărătorul reclamantei a formulat obiecțiuni.

La data de 11 ianuarie 2012, expertul tehnic Blănar E. a depus la dosar răspunsul ( filele 88 – 89).

La termenul de judecată din 8 martie 2012, reclamanta prin apărător a învederat instanței că prin expertiza efectuată și răspunsul la obiecțiuni nu a fost identificat terenul a cărei retrocedare se solicită și a solicitat efectuarea unei noi expertize topografice de un alt expert care, față de actul de donație depus de reclamantă la dosar, să stabilească amplasarea și individualizarea imobilului din litigiu.

Reprezentantul pârâtei a fost de acord cu efectuarea unei noi expertize.

Prin raportul de expertiză topometrică întocmit de expert tehnic A. F. (filele 127-130) s-a arătat că, potrivit actelor depuse la dosar, a fost identificat cu aproximație terenul revendicat de reclamantă, ca fiind situat la limita sudică a incintei facultății de Studii Economice G., de la . vest, până la . ( fosta .>

S-a arătat, de asemenea, că unicul reper clar este hotarul de nord al proprietății revendicate, respectiv limita sudică a construcțiilor Facultății de Chimie.

S-a mai constatat că la limita sud – estică a Facultății de Științe Economice, lângă pavilionul nou, este un teren liber de construcții, în suprafață de 621 m.p., având deschiderea la .,5 m pe o lungime de 46 m.

S-a precizat că acest teren în suprafață de 621 m.p. poate fi restituit reclamantei întrucât nu este afectat de construcții s-au conducte.

Prin concluziile scrise depuse la dosar ( filele 149 -150), M. G., prin primar, a arătat că, în ce privește cererea reclamantei de a i se acorda despăgubiri în echivalent pentru imobilele ce au fost situate pe . și 17, față de înscrisurile doveditoare depuse pe parcursul judecății și concluziile expertului, solicită aplicarea în cauză a dispozițiilor art.26 alin.4 din legea nr.10/2001.

Totodată, pârâtul a arătat că nu este de acord cu restituirea, chiar și parțială, a terenului situat în ..57(număr vechi), întrucât acesta este proprietatea Universității „D. de Jos” – G., potrivit Ordinului Ministrului Educației, Cercetării și Inovării (pct.13).

Prin sentința civilă nr. 1828 din 09.10.2012 a Tribunalului G., a fost admisă în parte contestația reclamantei și s-a dispus anularea dispozițiilor nr.3227/SR/2006, 3189/SR/2006 și 3228/SR/2006 emise de P. mun. G..

S-a constatat că reclamanta este îndreptățită, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005, să i se acorde măsuri reparatorii pentru terenurile în suprafață de 188 mp, situate în mun. G., . și 17, precum și pentru suprafața de teren de 1925 mp și casă plus construcții (demolate), situate în G., ..77 ( în prezent, ..53 - 55).

A fost obligat pârâtul P. mun. G. să restituie reclamantei, în natură, suprafața de teren de 621 mp (46 m X 13,5 m), liberă de construcții, situată în mun. G., ..57 - 59, identificată în Planul de situație - imobile, anexă la Raportul de expertiză topometrică întocmit de expert tehnic A. F. în dosarul civil nr._ al Tribunalului G. (filele 128 – 130), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că imobilul situat în ..53 – 57 a fost identificat de expert potrivit hărților eliberate de Arhiva Națională – Filiala G., precum și conform actului de donație al Primăriei către Societatea femeilor Ortodoxe, din care rezultă că familia G., autorul reclamantei, figurează pe latura sudică a imobilului donat, hotarul având o lungime de 95,85.

Prin sentința civilă nr.234/19 noiembrie 1952 (dosar nr.2625/1952) imobilul a fost trecut în mod abuziv la stat pentru neplata impozitelor.

Prin expertizele efectuate în cauză, a fost identificat terenul revendicat în suprafață de 2546 m.p., teren ce este, însă, ocupat parțial de construcții.

S-a precizat că poate fi restituită în natură numai suprafața de 621 m.p. (expertiza A. ) sau 648 m.p. ( expertiza C.).

Pentru restul suprafeței de teren de 1925 m.p., reclamanta a solicitat să i se acorde despăgubiri bănești.

De asemenea, întrucât în momentul preluării, acest imobil era compus din teren și casă – construcții, iar aceste construcții au fost demolate și nu mai pot fi restituite în natură, reclamanta a solicitat să i se acorde despăgubiri.

Ținând seama de actele din dosar și dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul a apreciat că acțiunea poate fi admisă doar în parte în sensul celor mai sus arătate.

Împotriva sentinței civile nr. 1828 din 09.10.2012 a Tribunalului G. au declarat apel pârâții M. G. prin Primar și C. L. G. criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 25/A/20.05.2013 a Curții de Apel G. s-a dispus admiterea apelului declarat de pârâtul M. G. PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr. 1828 din 09.10.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, schimbarea în parte a hotărârii atacate numai în ceea ce privește dispozițiile referitoare la imobilul situat în G., .. 77 (în prezent, N. B. nr. 53-55) în sensul că:

S-a constatat că reclamanta este îndreptățită conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul compus din teren în suprafață de 2546 m.p. și construcții situat în G., .. 77 (actual N. B. nr. 53-55).

A înlăturat din sentința atacată dispozițiile privind obligarea pârâtului la restituirea către reclamantă, în natură, a suprafeței de 621 m.p. teren situată în G., .. 57-59.

Totodată a menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

A fost respins ca inadmisibil apelul declarat de pârâtul C. L. G. împotriva sentinței civile nr. 1828 din 09.10.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .

Împotriva aceste decizii a declarat recurs reclamanta iar prin decizia nr. 650/26.02.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță.

În esență, în motivarea deciziei s-a arătat că instanța de apel, constatând că tribunalul a obligat pe unul dintre pârâții chemați în judecată să restituie în natură reclamantei un teren care aparține unui terț, nu avea nici o justificare legală ca, în același cadru procesual necorespunzător pe care l-a semnalat ca atare și în care s-a judecat cauza în primă instanță, să schimbe o măsură reparatorie cu o alta, acesta nefiind un remediu legal.

S-a mai arătat că instanța de apel a înlocuit măsura reparatorie a restituirii parțiale în natură a terenului ce a aparținut autorilor reclamantei, cu măsura acordării de despăgubiri în alte condiții și pentru cu totul alte motive decât cele prevăzute în cuprinsul Legii 10/2001.

Pe rolul Curții de Apel G. cauza a fost înregistrată la data de 10.04.2014 sub nr._ .

Prin decizia nr. 64/A/22.05.2014 a Curții de Apel G. au fost admise apelurile declarate de pârâtele M. G. PRIN PRIMAR și C. L. G., s-a dispus anularea sentinței civile nr. 1828/9.10.2012 a Tribunalului G. și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a se pronunța astfel Curtea de Apel G. potrivit deciziei Înaltei curții de Casație și Justiție a pus în discuția părților problema necesității extinderii cadrului procesual față de situația juridică a terenului de 648 mp din .>

Părțile față de situația juridică a acestui teren, care este deținut de U. ,,D. de Jos” conform concluziilor expertizelor dispuse în cauză au fost de acord cu lărgirea cadrului procesual în sensul introducerii în cauză a acestei instituții deținătoare.

În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 03.07.2014 sub nr._ .

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 15.09.2014 reclamanta a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Universității „D. de Jos” pentru ca aceasta să fie obligată la restituirea suprafeței de 648 mp, teren situat în .. 55-57. Totodată, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 4326/12.06.2009 emis de ministrul Educației, Cercetării și Inovării.

Pârâta U. „D. de Jos”, legal citată, a desemnat reprezentant în instanță, dar nu a formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 22.10.2014 reclamant a precizat cadrul procesual, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții M. G., Instituția P. Municipiului G. și U. „D. de Jos”.

Prin Încheierea de la termenul de judecată din data de 03.12.2014 instanța a respins ca fiind rămasă fără obiect excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului L. G.. Totodată, față de obiectul excepției de nelegalitate instanța a dispus introducerea în cauză a Ministerului Educației Naționale.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul M. Educației și Cercetării Științifice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu este emitentul dispozițiilor a căror anulare se solicită.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 C.p.c.

Prin Încheierea din data de 20.04.2015 instanța a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 4326/12.06.2009 emis de ministrul Educației, Cercetării și Inovării, iar prin Încheierea de la termenul de judecată din data de 24.06.2015 instanța a respins excepție lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. Educației și Cercetării Științifice.

Analizând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:

În fapt, prin notificarea nr. 1167/22.10.2001 reclamanta a solicitat restituirea în natură sau prin echivalent a imobilului (teren și construcție) situat în G. ., iar prin Dispoziția nr. 3227/SR/21.12.2006 a fost respinsă cererea de restituire.

Prin notificarea nr. 1168/22.10.2001 reclamanta a solicitat restituirea în natură sau prin echivalent a imobilului (teren și construcție) situat în G. ., iar prin Dispoziția nr. 3228/SR/21.12.2006 a fost respinsă cererea de restituire.

Prin Dispoziția nr. 3189/SR/07.12.2006 a fost respinsă cererea reclamantei de restituire a imobilului (teren și construcție) situat în G., ..77.

Cu privire la limitele rejudecării, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1828 din 09.10.2012 a Tribunalului G., a fost admisă în parte contestația reclamantei și s-a dispus anularea dispozițiilor nr.3227/SR/2006, 3189/SR/2006 și 3228/SR/2006 emise de P. mun. G..

S-a constatat că reclamanta este îndreptățită, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005, să i se acorde măsuri reparatorii pentru terenurile în suprafață de 188 mp, situate în mun. G., . și 17, precum și pentru suprafața de teren de 1925 mp și casă plus construcții (demolate), situate în G., ..77 ( în prezent, ..53 - 55).

A fost obligat pârâtul P. mun. G. să restituie reclamantei, în natură, suprafața de teren de 621 mp (46 m X 13,5 m), liberă de construcții, situată în mun. G., ..57 - 59, identificată în Planul de situație - imobile, anexă la Raportul de expertiză topometrică întocmit de expert tehnic A. F. în dosarul civil nr._ al Tribunalului G. (filele 128 – 130), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel M. G., apelul său vizând exclusiv dispoziția instanței de fond cu privire la restituirea în natură a suprafeței de 621 mp situată în mun. G., ..57 – 59.

Prin decizia civilă nr. 25/A/20.05.2013 a Curții de Apel G. s-a dispus admiterea apelului declarat de pârâtul M. G. PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr. 1828 din 09.10.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, schimbarea în parte a hotărârii atacate numai în ceea ce privește dispozițiile referitoare la imobilul situat în G., .. 77 (în prezent, N. B. nr. 53-55) în sensul că. S-a constatat că reclamanta este îndreptățită conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul compus din teren în suprafață de 2546 m.p. și construcții situat în G., .. 77 (actual N. B. nr. 53-55). A înlăturat din sentința atacată dispozițiile privind obligarea pârâtului la restituirea către reclamantă, în natură, a suprafeței de 621 m.p. teren situată în G., .. 57-59.

Prin decizia nr. 650/26.02.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus admiterea recursului declarat de către reclamantă, casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță.

În esență, în motivarea deciziei s-a arătat că instanța de apel, constatând că tribunalul a obligat pe unul dintre pârâții chemați în judecată să restituie în natură reclamantei un teren care aparține unui terț, nu avea nici o justificare legală ca, în același cadru procesual necorespunzător pe care l-a semnalat ca atare și în care s-a judecat cauza în primă instanță, să schimbe o măsură reparatorie cu o alta, acesta nefiind un remediu legal.

Așadar, față de dispozițiile art. 315 alin. 4 și art. 296 C.p.c. potrivit cărora la rejudecarea procesului după casarea hotărârii părții nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată, precum și față de dispozițiile art. 315 alin. 1 și 297 alin. 1 teza finală C.p.c. potrivit cărora hotărârile instanțelor de control judiciar asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, instanța reține că în rejudecare va analiza în mod exclusiv chestiunea litigioasă cu privire la restituirea în natură sau prin echivalent a suprafeței de 621 mp situată în mun. G., ..57 – 59.

În consecință, instanța va dispune anularea dispozițiilor nr.3227/SR/2006, 3189/SR/2006 și 3228/SR/2006 emise de P. mun. G..

Cu privire la dreptul reclamantei la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilele imposibil de restituit în natură, instanța reține că, la data de 21.05.2013 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 165/2013 prioritate are restituirea în natură a imobilelor. În situația în care restituirea în natură nu m ai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte, prevăzute în cap. III.

În art. 4 din Legea nr. 165/2013 se apreciază expres că dispozițiile acestei legi se aplică și cererilor aflate pe rolul instanțelor, ca în speță.

Având în vedere că, pentru o parte din imobile, nu se poate da eficiență principiului restituirii în natură, instanța constată că, prin prisma Legii nr. 165/2013, singura măsură reparatorie de care reclamanta va beneficia e aceea ce compensare prin puncte.

Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, instanța constată că, pentru imobilul-teren în suprafață de 188 mp, situat în mun. G., . și 17, precum și pentru imobilul în suprafață de 1925 mp și casă plus construcții (demolate), situate în G., ..77 ( în prezent, ..53 - 55), imposibil de restituit în natură, reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent constând în compensarea prin puncte, conform art. III din Legea nr. 165/2013.

În ceea ce privește suprafața de 621 mp situată în mun. G., ..57 – 59, instanța va analiza sub un prim aspect incidența în cauză a dispozițiilor art. 27 din Legea 10/2001, astfel cum este menționat în indicațiile cuprinse în decizia nr. 650/26.02.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform cărora „în raport de poziția procesuală a reclamantei în legătură cu necesitatea extinderii cadrului procesual se va proceda fie la tragerea în proces a terțului căruia îi aparține bunul vizat de ea, fie la soluționarea cauzei cu respectarea prevederilor art. 27 din lege.”

Astfel, prin Ordinul nr. 4326/12.06.2009 emis de ministrul Educației, Cercetării și Inovării (f.60,61), s-a atestat dreptul de proprietate al Universității „D. de Jos”, asupra unor imobile – construcții și teren- situate în M. G., care fac parte din baza materială a universității.

La punctul 13 din Ordinul 4326/2009 este menționat imobilul teren în suprafață de_ mp situat în .-63.

Potrivit rapoartelor de expertiză administrate suprafața de 621 mp teren a cărei restituire se solicită de către reclamantă este inclusă în terenul deținut de către U. „D. de Jos” în baza Ordinului 4326/2009, astfel încât pârâta U. „D. de Jos”, are calitatea de persoană juridică deținătoare.

Potrivit art. 27 alin. 2 -5 Din Legea nr. 10/2001, persoana juridică notificată va comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare a imobilului solicitat. Totodată va anexa la comunicare și copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare. În cazul în care nu deține aceste date persoana juridică notificată va comunica acest fapt persoanei îndreptățite. Comunicarea și, după caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptățite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Termenul de 6 luni prevăzut la art. 22 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicării.

Având în vedere că, la data formulării notificărilor, respectiv în octombrie 2001, bunul se afla în patrimoniul UAT G. instanța reține că în mod justificat reclamanta s-a adresat acestei unități deținătoare.

Referitor la modalitatea de restituirea a suprafeței de 621 mp situată în mun. G., ..57 – 59 instanța reține că Legea nr.10/2001, ca lege specială de reparație civilă, a fost edictată în ideea facilitării restituirii proprietăților celor îndreptățiți, transpunând astfel în legislația națională art.1 din primul Protocol adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului, conform căruia orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale „ și că „ nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale de drept internațional.

Totodată instanța reține că unul dintre principiile de soluționare a notificărilor, astfel cum a fost acesta reglementat prin HG 250/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, este acela al restituirii în natură, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), art. 7 și 9 din lege, a imobilelor pentru care s-au depus notificări. Numai în cazul în care această măsură nu este posibilă sau este expres înlăturată de la aplicare se va proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.

Așadar, dând eficiență legislativă principiului general de drept restitutio in integrum, art. 9 din Legea 10/2001, republicată prevede, ca regulă generală că imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.

Potrivit raportului de expertiză întocmit de expert A. F. (f. 127-130 dosar nr._ -rejudecare) terenul situat în G., .. 77, în prezent .. 53-55este situat la limita sudică a incintei Facultății de Studii Economice G., de la . vest până la . est.

Expertiza a constatat că, la limita sud-estică a Facultății de Științe economice, lângă pavilionul nou, este un teren liber de construcții, în suprafață de 621 mp, având deschiderea la . 13,5 mp o lungime de 46 m, terenul fiind paralel cu pavilionul nou. Totodată se menționează că terenul nu este afectat de construcții sau conducte la sol sau subterane.

Față de mențiunile cuprinse în raportul de expertiză, instanța reține că terenul în cauză nu face parte din categoria imobilelor exceptate de la principul restituirii în natură.

Astfel, prin raportare la criteriile enunțate la art. 10.1 din Normele metodologice instanța reține că prin restituirea în natură a imobilului nu sunt afectate căile de acces (nu există pe terenul respectiv străzi, trotuare, parcări amenajate și altele asemenea) sau existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adăposturi militare și altele asemenea.

Instanța reține că nici destinația imobilului în cauză de teren de sport, astfel cum a fost menționată în raportul de expertiză întocmit de expert Blănar E. (f.55-58 dosar nr._ -rejudecare) nu îl include pe acesta în categoriile exceptate de la principiul restituirii în natură, având în vedere enumerarea limitativă a terenurilor ce constituie spații verzi conform art. 3 din Legea 24/2007.

Astfel, terenul nu a fost identificat ca fiind un complex de amenajări și instalații sportive de natură a-l subsuma noțiunii de bază sportivă.

Mai mult decât atât, instanța reține că posibilitatea restituirii în natură a imobilului în cauză rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 16 din Legea 10/2001 conform cărora „în situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a), care face parte integrantă din prezenta lege, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social-culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora li se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea.”

Față de considerentele de fapt și de drept enunțate, instanța va obliga pârâta U. „D. de Jos”, G. să restituie reclamantei, în natură, suprafața de teren de 621 mp (46 m X 13,5 m), liberă de construcții, situată în mun. G., ..57 - 59, identificată în Planul de situație - imobile, anexă la Raportul de expertiză topometrică întocmit de expert tehnic A. F. în dosarul civil nr._ al Tribunalului G.( filele 128 – 130), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Totodată, față de dispozițiile art. 45 alin. 1 din Legea 165/2013 instanța va obliga reclamanta să mențină afectațiunea imobilului teren, în suprafață de 621 mp (46 m X 13,5 m), liber de construcții, situat în mun. G., ..57 – 59, pentru o perioadă de 10 ani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta N. A. M., cu domiciliul procesual ales la CIA H. E., situat în G., ., . cu pârâții M. G. PRIN PRIMAR, INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI G., ambii cu sediul în G., ., U. "D. DE JOS", cu sediul în G., . și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, ., nr. 28-30, sector 1, județ Ilfov.

Dispune anularea dispozițiilor nr.3227/SR/2006, 3189/SR/2006 și 3228/SR/2006 emise de P. mun. G..

În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, constată că, pentru imobilul-teren în suprafață de 188 mp, situat în mun. G., . și 17, precum și pentru imobilul în suprafață de 1925 mp și casă plus construcții (demolate), situate în G., ..77 ( în prezent, ..53 - 55), imposibil de restituit în natură, reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent constând în compensarea prin puncte, conform art. III din Legea nr. 165/2013.

Obligă pe pârâta U. „D. de Jos”, G. să restituie reclamantei, în natură, suprafața de teren de 621 mp (46 m X 13,5 m), liberă de construcții, situată în mun. G., ..57 - 59, identificată în Planul de situație - imobile, anexă la Raportul de expertiză topometrică întocmit de expert tehnic A. F. în dosarul civil nr._ al Tribunalului G.( filele 128 – 130), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Obligă reclamanta să mențină afectațiunea imobilului teren, în suprafață de 621 mp (46 m X 13,5 m), liber de construcții, situat în mun. G., ..57 – 59, pentru o perioadă de 10 ani.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.07.2015.

Președinte, Grefier,

D. G. B. B. V.

Red. jud. BDG/15.07.2015

Tehnored. Gref. B.V./ 15.07.2015 /7ex.

Comunicat 5ex..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Sentința nr. 806/2015. Tribunalul GALAŢI