Obligaţie de a face. Sentința nr. 543/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 543/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 242/121/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 543
Ședința publică din data de 05.05.2015
Completul constituit din:
Președinte: R. N.
Grefier: B. V.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanții T. D. și T. I. D., în contradictoriu cu pârâta . MUNTENIA NORD SA-SDEE G., având ca obiect „obligație de a face”.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns: pentru reclamanți, avocat A. D. R., în baza delegației depuse la dosar, fila 5, iar pentru pârâtă-consilier juridic E. D., în baza împuternicirii pe care o depune la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care învederează prim termen de judecată, la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare și răspuns la întâmpinare, după care;
Instanța invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale, având în vedere disp.art. 94 alin. 1 lit. h) C.p.c. și acordă cuvântul asupra aceste excepții.
Reprezentantul reclamanților apreciază că Tribunalului G. în revine competența materială de soluționare a prezentei cauze, față de dispozițiile legii speciale. Precizează că obligația stabilită în sarcina pârâtei derivă din aplicarea Legii nr. 10/2001, astfel că niciuna dintre acțiunile conexe, în faza administrativă sau cea a instanței, nu sunt date în competența altor instanțe decât Tribunalului. Pentru aceste motive, solicită respingerea excepției necompetenței materiale invocate din oficiu.
Reprezentantul pârâtei lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată din oficiu.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.01.2015, sub nr._, reclamanții Ț. D. și T. I. D., în contradictoriu cu pârâta . MUNTENIA NORD SA – SDEE G., au solicitat obligarea pârâtei la emiterea, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, a dispoziției privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în G., ., în suprafață de 1936 mp, potrivit sentinței civile nr. 781/08.04.2005 și a Încheierii din data de 27.06.2014 ale Tribunalului G.. Totodată, au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că, prin Încheierea din data de 27.06.2014 a Tribunalului G. (dosar nr._ ), definitivă prin decizia civilă nr. 111A/01.10.2014 a Curții de Apel G., a fost admisă cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 781/08.04.2005 a Tribunalului G. în sensul că s-a constatat că succesorii reclamantei Buiucaș M. A. sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent constând în:
- compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite;
- acordare de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, cu acordul persoanei îndreptățite;
- acordare de despăgubiri bănești, cu acordul persoanei îndreptățite;
S-a precizat că măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate și se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a . E. Distribuție Muntenia Nord SA-SDEE G..
Reclamanții au precizat că au notificat-o pe pârâtă, prin Biroul Executorului Judecătoresc T. Ș. și i-au solicitat acesteia să comunice modalitatea în care înțelege să își îndeplinească obligația prevăzută în titlu, așa cum a fost precizată aceasta prin Încheierea din data de 27.06.2014.
Potrivit reclamanților, prin adresa nr. 206/18.12.2014, pârâta a răspuns că modalitatea de executare a obligațiilor nu poate fi stabilită de sucursală, ci numai de Consiliul de Administrație al filialei și că, și în litigii anterioare, s-a stabilit că titlul nu poate fi valorificat pe calea dreptului comun, ci numai pe calea specială a Legii n. 10/2001, situație în care a apreciat că nu poate înainta consiliului de administrație notificarea pentru a se stabili modalitatea de executare a sentinței civile nr. 781/2005.
Au apreciat reclamanții că pârâta a manifestat un refuz nejustificat de a îndeplini o obligație stabilită printr-o hotărâre judecătorească.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1516 alin. 2 pct. 3 C.civ..
Reclamanții au solicitat judecata în lipsă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
P. întâmpinarea formulată (intitulată răspuns la întâmpinare), pârâta a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive arătând că ADEE G. este sucursală a . Muntenia Nord SA și are doar delegare de competență pentru reprezentarea în instanță, însă nu poate emite decizii de despăgubire prin echivalent.
A mai fost invocată excepția lucrului judecat având în vedere faptul că a fost emisă Decizia nr. 1159/26.09.2011 prin care a fost admisă cererea reclamanților cu propunerea de acordare de despăgubiri prin echivalent, în conformitate cu Legea nr. 10/2001.
Totodată, a fost invocată excepția inadmisibilității. Pârâta a arătat că a fost emisă Decizia nr. 1159/26.09.2011 și că, potrivit sentinței civile nr. 2120/2012, pronunțată de Judecătoria G. și confirmată prin decizia civilă nr. 635/2012 a Tribunalului G., dreptul reclamanților nu poate fi concretizat și valorificat pe calea dreptului comun, ci numai pe calea specială prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
P. răspunsul la întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea excepțiilor invocate, ca nefondate.
În ședința publică din data de 05.05.2015, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale a instanței.
Analizând actele și lucrările cauzei, cu referire la excepția invocată, reține următoarele:
În fapt, acțiunea formulată vizează obligarea pârâtei la emiterea unei decizii cu privire la drepturile reclamanților recunoscute anterior în instanță, conform sentinței civile nr. 781/08.04.2005 și a Încheierii din data de 27.06.2014, pronunțate de Tribunalul G..
P. sentința civilă nr. 781/08.04.2005, pronunțată de Tribunalul G., instanța a admis contestația formulată de reclamanta Buiucaș M. A., în contradictoriu cu pârâta . SA-Sucursala G., a anulat Dispoziția nr. 82/02.02.2004, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să restituie prin echivalent imobilul situat în G., ., în suprafață de 1936 mp (proprietatea autorului Crustali P.).
P. Încheierea din data de 27.06.2014, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, instanța a respins excepția inadmisibilității contestației la titlu, a admis cererea de lămurire dispozitiv formulată de creditorii Ț. D. și T. I. D., în contradictoriu cu intimata . SA-Sucursala G., a lămurit dispozitivul sentinței civile nr. 781/08.04.2004, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr. 582/C/2004, definitivă prin decizia civilă nr.111/A/14.04.2006, pronunțată de Curtea de Apel G. în dosarul nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr.3861/14.05.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ și în consecință:
A constatat că succesorii reclamantei Buiucaș M. A.( creditorii Ț. D. și T. I. D.) sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent.
A stabilit instanța că măsuri reparatorii prin echivalent, în ordinea menționată de Legea 10/2001, vor consta în:
- compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite;
- acordare de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, cu acordul persoanei îndreptățite;
- acordare de despăgubiri bănești, cu acordul persoanei îndreptățite;
Totodată a menționat că măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate și se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a . E. Distribuție Muntenia Nord SA-SDEE G..
În drept, potrivit art. 94 alin. 1pct. 1 lit. h și lit. k C.proc.civ.,judecătoriile judecă în primă instanță, cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe.
Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr._, decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Contrar susținerilor reclamanților, instanța reține că dispozițiile Legii nr. 10/2001 sunt de strictă interpretare, astfel încât, conform acestui act normativ, competența materială aparține tribunalului doar în cazul contestațiilor formulate, conform art. 26 din Legea nr. 10/2001, împotriva deciziei, respectiv dispoziției motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură. Totodată, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XX/2007, în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
Astfel, competența specială a tribunalului conform Legii nr. 10/2001 nu poate fi extinsă și în cazul altor acțiuni, chiar dacă acestea vizează imobile ce fac obiectul acestui act normativ.
Pe de altă parte, reține că, fiind vorba de o acțiune privind o obligație de a face, în sensul art. 94 alin. 1 pct. 1 lit. h C.proc.civ., competența soluționării cauzei revine judecătoriei.
Pentru toate argumentele de mai sus, în temeiul art. 132 C.proc.civ., va admite excepția invocată și va declina competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei G..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu.
Declină competența soluționării cauzei privind pe reclamanții T. D. și T. I. D., cu domiciliul procesual ales la CIA A. D. R., situat în G., .. 12, ., în contradictoriu cu pârâta . MUNTENIA NORD SA-SDEE G., cu sediul în G., .. 35A, în favoarea Judecătoriei G..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.05.2015.
Președinte, Grefier,
R. N. B. V.
Red. jud. NR/14.05.2015
Tehnored. Gref. B.V./14.05.2015/ 5ex.
Comunicat 3 ex..
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 259/2015.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 377/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
