Pretenţii. Sentința nr. 1030/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1030/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 09-10-2015 în dosarul nr. 1030/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
SENTINȚĂ CIVILĂ NR.1030
Ședința publică din 09.10.2015
Completul compus din:
Președinte: N. D. B.
Grefier: A. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul B. I. cu domiciliul in G. . jud.G. în contradictoriu cu pârâta . G. cu sediul în G. ..2 jud.Galati, având ca obiect pretenții-obligație de a face.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11.09.2015, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 25.09.2015 si ulterior la 09.10.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G., Secția I civilă, sub nr._ la data de 02.09.2013, reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâta . G., a solicitat:
- obligarea pârâtei la plata sumei de 175.000 lei reprezentând prejudiciu material cauzat imobilului casă de locuit, proprietatea reclamantului, situată în G., ., precum și la plata sumei de 75.000 lei cu titlu de daune morale,
- obligarea pârâtei la inventarierea tuturor pierderilor de apă (apă și canalizare pluviale și menajere) din zona aferentă rețelei publice aflate în administrarea și întreținerea pârâtei, remedierea acestora,
- precum și plata de daune cominatorii în cuantum de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data introducerii acțiunii și până la executarea obligației,
- solicitând în același timp și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii formulate a arătat că este proprietarul imobilului indicat, construcția fiind realizată din cărămidă. A precizat că în anul 1978 au fost realizate reparații și consolidări, constând în dublarea zidului din partea de nord a locuinței, cu un rând de zidărie din cărămidă, inclusiv tencuieli interioare și refacerea acoperișului cu tablă zincată, tablă înlocuită în anul 2000, ocazie cu care au fost realizate reparații asupra materialului lemnos al acoperișului.
A precizat că în luna decembrie 2012, îndeosebi în perioada Crăciunului, au început să apară fisuri în pereții imobilului, care apoi s-au transformat în crăpături accentuate, urmate de tasări ale imobilului, imobilul înclinându-se în două direcții opuse. A menționat faptul că imobilul a fost construit în urmă cu 80 de ani iar cutremurele de pământ din 1940 până în prezent, nu au produs degradarea sau surparea imobilului.
A menționat că a identificat cauza la data de 01.01.2013, când a constatat că în căminul canalizării din fața imobilului (canalizare nefuncțională și fără racord spre proprietatea reclamantului) apa curgea cu repeziciune, cu debit mare, spre imobilul reclamantului. A constatat că și în căminul central, din dreptul imobilului cu nr. 8, apa curgea cu presiune mare, motiv pentru care a sesizat avariile la dispeceratul pârâtei, iar după verificări s-a confirmat dispeceratului sesizarea făcută de către reclamant.
A arătat că în perioada 02 – 10.01.2013 reprezentanții pârâtei au intervenit la conducta principală, din dreptul imobilului cu nr. 6, au decopertat asfaltul în dreptul imobilului vecin dar au atins accidental racordul de la imobilul reclamantului, în același fel intervenind și alte imobile ale vecinilor. Si în perioada 16.01. – 06.02.2013 s-au produs aceleași intervenții fără rezultat, iar la data de 15.04.2013 a apărut o surpare a asfaltului stradal, pe axul racordului de canalizare, spre imobilul reclamantului, reprezentanții pârâtei luând ca măsură, după 5 zile, împrejmuirea surpării.
A arătat că a sesizat cele întâmplate unor instituții publice cu atribuții în domeniu, acestea intervenind sau răspunzându-i. A precizat că la petiția adresată Primarului Municipiului G. a primit adresa de răspuns 687/10.02.2013 din care rezultă confirmarea producerii avariei și că pârâta a fost obligată să inventarieze toate pierderile de apă și să monitorizeze construcțiile imobilelor aferente iar ca urmare a petiției adresat Inspectoratului de Stat în Construcții s-a constatat la fața locului că în dreptul imobilelor 5, 6 și 8 au fost realizate săpături, multiple tasări ale carosabilului stradal, fisuri și deplasări ale trotuarelor, fisuri în pereții și pardoselile imobilelor menționate.
A arătat că prin procesul verbal al Inspectoratului de Stat în Construcții proprietarii imobilelor au fost obligați la îndeplinirea unor măsuri (expertizarea geotehnică a terenului din zonă, expertiză tehnică privind rezistența și stabilitatea imobilului) reclamantul a solicitat unor specialiști o expertiză tehnică detaliată.
Din conținutul expertizei rezultă că pereții interiori și exteriori prezintă fisuri, crăpături, care au apărut recent, cu un traseu înclinat și vertical, că fenomenul de tasare poate fi activ iar cauza tasării este umezeala pământului de loess, sensibil la umezire, că fundațiile existente nu mai asigură încadrarea în capacitatea terenului de umplutură, fundațiile existente necesită lățirea tălpilor de fundare, că imobilul construcție prezintă abateri de la normele actuale de protecție antiseismică a construcțiilor și se impune necesitatea intervenției asupra structurii existente, că valoarea estimativă a lucrărilor de consolidare, reabilitare a celor două camere fiind de 110.000 lei, la care se adaugă costurile proiectării, avizelor, comisioanelor (expertiza nevizând și cea de a 3-a cameră, dependințele și baia, care sunt de asemenea afectate).
A arătat că suma de 175.000 lei reprezentând prejudiciul material este justificată, iar cu privire la daunele morale a arătat că și acestea sunt îndreptățite deoarece prin atitudinea pârâtei i s-a produs un stres îndelungat și i s-a afectat prestigiul social și familial.
Cu privire la al doilea capăt de cerere a arătat că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile dispuse de inspectoratul de stat în construcții și manifestă în continuarea indiferență față de proprietarii imobilelor afectate.
A apreciat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii, respectiv existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, existența vinovăției pârâtei, neexecutarea obligațiilor.
A solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, expertiza tehnică, proba testimonială, mijloace de probă (filmări și fotografii).
În drept au fost invocate disp. art. 1349, 1350, 1357, 1359, 1381, 1391, 1430, 1537, 1547, 1548 Cod civil.
A depus înscrisuri (f. 7-83 vol. 1 dosar).
A depus dovada achitării taxei judiciare de timbru de 6.105 lei.
Pârâta . nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar precizări prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului G., a formulat apărări față de susținerile reclamantului, și de asemenea, a formulat o cerere de chemare în garanție împotriva . G. SA și . G., filiala G., societăți cu care pârâta are încheiate contracte de asigurare pentru astfel de evenimente, solicitând ca, în ipoteza în care va cădea în pretenții să fie obligate chematele în garanție către pârâtă la plata eventualelor despăgubiri, dobânzi și cheltuieli de judecată.
A depus înscrisuri (f. 102 – 103 vol. 1 dosar).
Prin încheierea de ședință din 26.02.2014 a fost respinsă ca nefondată excepția necompetenței materiale a Tribunalului G.. Prin aceeași încheiere a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă. În ședința de judecată din 26.02.2014 au fost admise probele solicitate de către reclamant (înscrisuri, interogatoriul pârâtei, martori, expertiza tehnică de specialitate), probe la care pârâtul a achiesat.
Pârâta . G. a depus în scris răspunsul la interogatoriu (f. 127-129 vol. 1 dosar).
Declarația martorilor A. E. și A. M. (f. 133, 134 vol. 1 dosar) au fost consemnate în scris, procesele verbale fiind atașate la dosar.
În cauză a fost realizată o expertiză tehnică imobiliară în specialitatea construcții civile, raportul de expertiză realizat de dl. expert M. D. fiind depus la dosar ( f. 161- 193 vol. 1 dosar), fiind depuse la dosar și răspunsurile expertului la obiecțiunile formulate de părți (f. 203-204, 209 – 210 vol. 1 dosar, f. 9-10 vol. II dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul B. I. este proprietar al imobilului din G., ., moștenit de la părinții săi defuncți (f. 9 vol. 1 dosar).
Potrivit procesului verbal de control nr. 1090/21.01.2013 întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcții (f. 17 – 20 vol. 1 dosar), sesizarea făcută de reclamant în data de 01.01.2013, ora 23,30 privind cantitatea mare de apă ce curgea prin căminul aflat la limita de proprietate a acestuia precum și în cel situat în dreptul imobilului situat la nr. 8, a fost confirmată de lucrătorii pârâtei. De asemenea, în procesul verbal se mai consemnează, în urma verificărilor făcute la fața locului în data de 16.01.2013, existența unor fisuri în pereții și pardoselile imobilelor de la nr. 8,6, 5 și 2, stabilindu-se în sarcina reclamantului obligația de a realiza expertize tehnice (expertiza geotehnică a terenului din zonă, în vederea constatării cauzelor care au dus la pierderea capacității portante a terenului de fundare, expertiză tehnică de calitate din punct de vedere al rezistenței și stabilității la imobilele afectate precum și expertiza tehnică a instalațiilor interioare purtătoare de apă aflată în limita de proprietate, propunere de măsuri).
Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară realizat de către . SRL G. (f. 26 - 33, vol. 1 dosar), construcția locuinței a suportat pe parcursul existenței cutremurelor de pământ din anii 1940, 1977, 1986, 1990, 2004, 2005, 2009, la care se pare că nu s-au produs degradări. A arătat expertul că în prezent se observă fisuri și crăpături la pereții exteriori și interiori, cu trasee înclinate, verticale și local orizontale la plinuri și la legătura cu tavanul. Zidul longitudinal de pe latura nord, de lungime mare, precum și celelalte ziduri longitudinale și transversale prezintă fisuri și crăpături care au apărut recent, cu traseu înclinat și vertical, la legătură cu pereții perpendiculari și cu tavanul, care indică un fenomen de tasare, cu o valoare mai mare de 10 cm. A precizat expertul că fenomenul de tasare s-a produs recent, pe 01.01.2014. S-a precizat că au fost plantați martori de urmărire, cauza tasării fiind umezirea pământului de loess sensibil la umezire care tasează sub umezire cca 5 cm/m și chiar mai mult.
S-a arătat în această expertiză extrajudiciară că fenomenul de tasare a afectat aproape toți pereții longitudinali și transversali de pe zona apropiată străzii Română, pe circa 60% din lungimea locuinței (cele două camere apropiate străzii). Se arată că imobilul construcție prezintă degradările semnalate în cap. 4, respectiv degradarea unor ziduri și crăpături, de dată recentă, la pereții longitudinali și transversali, la buiandrugi și parapeți. Fundațiile existente au fost antrenate de tasarea sub umezire a terenului de loess sensibil la umezire din grupa B.
Se mai menționează că deși construcția prezintă abateri de la normele actuale de protecție antiseismică, comportarea în timp la acțiunea specială din seismele care au afectate clădire se pare că a fost satisfăcătoare, dar acțiunea tasării terenului de fundare, de dată recentă, a produs degradări, care arată necesitatea unor intervenții asupra structurii existente, pentru a asigura utilizarea în continuare, în condiții de rezistență și stabilitate. Fundațiile nu asigură preluarea încărcării adusă de clădirea existentă, în situația umezirii puternice a terenului de fundare, fundațiile existente necesitând consolidare cu beton armat, cu lățirea tălpilor de fundare, pentru asigurarea încadrării în actuala capacitate portantă a terenului.
Potrivit devizului estimativ menționat la finalul expertizei extrajudiciare valoarea necesară pentru consolidarea fundației a fost apreciată la suma de 33.000 lei (f. 33 vol. 1 dosar).
Expertiza judiciară realizată în cauză a concluzionat că tasarea terenului care a afectat construcția reclamantului a fost cauzată de avaria conductei stradale de apă, degradările construcției fiind provocate de această avarie.
A apreciat expertul judiciar că în raportul de expertiză tehnică extrajudiciară constatările sunt pertinente, profesionale și complete. A apreciat expertul că valoarea lucrărilor necesare pentru a aduce imobilul în starea inițială (dinainte de producerea avariei ) are valoarea de 26.188 lei, întocmind un deviz în acest sens (f. 170-171 vol. 1 dosar).
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză (A. E. f. 133 vol. 1 dosar), soția reclamantului are afecțiuni ca urmare a problemelor apărute la imobil.
Din actele medicale depuse de către reclamant (f. 135, 136 vol. 1 dosar) rezultă că acesta începând cu anul 2013 este suferind de hipertensiunea arterială oscilantă.
Reține instanța că din probele rezultă răspunderea pârâtei pentru prejudiciul cauzat reclamantului.
Potrivit disp. art. 1349 al. 1 cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
În sensul disp. art. 1357 al. 1 și 2 cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu intenție sau din culpă, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă.
Instanța reține că pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâtei este necesar să se fi comis o faptă ilicită, să se fi cauzat un prejudiciu, să existe o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, iar fapta să fie comisă cu vinovăție, care poate consta în intenție sau în culpă, chiar cea mai ușoară.
Pârâta, prin prepușii săi, administrează rețeaua de apă rece și canalizare a municipiului G. și, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, datorită întreținerii necorespunzătoare a acesteia, una din conductele aflate în proximitatea locuinței reclamantului s-a spart, inducând umezeală excesivă în sol, ceea ce a condus la deteriorarea locuinței acestuia.
Pârâta, în calitate de comitent, răspunde pentru prejudiciul cauzat reclamantului, prejudiciu constând în deteriorarea locuinței reclamantului.
De asemenea, reține instanța că în temeiul disp. art. 1376 cod civil oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa, reținând că pârâta este răspunzătoare de buna funcționare a conductelor de apă rece și canalizare din municipiul G..
Referitor la repararea prejudiciul instanța reține că potrivit disp. art. 1385 al. 1 cod civil prejudiciul se repara integral, temeiul despăgubirilor patrimoniale pentru prejudiciile nepatrimoniale (daunele morale) invocate de către reclamant fiind reglementate de disp. art. 1391 al. 1 cod civil.
Cu privire la întinderea daunelor produse locuinței reclamantului ca urmare a deteriorării conductei de apă aparținând pârâtei, reclamantul a solicitat cu titlu de daune materiale suma de 175.000 lei, reprezentând valoarea lucrărilor de consolidare, reabilitare a locuinței, având în vedere suma de 110.000 lei menționată în expertiza extrajudiciară, pentru reabilitarea a două camere, diferența fiind apreciată de către reclamant ca reprezentând suma necesară pentru obținerea avizelor, comisioanelor aferente, precum și pentru reabilitarea celei de a treia camere și a dependințelor.
Din devizul estimativ anexat expertizei extrajudiciare rezultă că valoarea de 110.000 lei este compusă din suma de 33.000 lei necesară pentru consolidarea fundației, din suma de 66.000 lei necesară pentru consolidarea structurii de rezistență a clădirii reclamantului precum și din suma de 11.000 lei necesară pentru finisaje și tâmplărie.
Reține instanța că potrivit raportului de expertiză judiciară întocmit în cauză valoarea reparațiilor necesare pentru necesare pentru a aduce imobilul în starea inițială (dinainte de producerea avariei) are valoarea de 26.188 lei, în această valoare fiind cuprinse lucrările de reparație necesare la tavan, pereți, geamuri, ferestre (f. 168-171).
Potrivit raportului de expertiză extrajudiciară la care expertul judiciar a achiesat, degradările cauzate locuinței reclamantului de către spargerea conductei pârâtei nu a determinat afectarea structurii de rezistență ci doar a fundațiilor, structura de rezistență fiind luată în considerare de expertul extrajudiciar pentru asigurarea rezistenței și stabilității construcției, în general, expertul luând în calcul și deficiențele de proiectare inițială ale construcției.
Pârâta are obligația, conform disp. art. 1385 cod civil, mai sus menționat, să repare integral prejudiciul produs reclamantului, dar aceasta înseamnă aducerea locuinței în starea de dinainte de avaria conductei de apă, neincluzând și eventualele îmbunătățiri necesare la structura de rezistență. Ca atare, din expertiza extrajudiciară instanța va reține valoarea de 33.000 lei estimată ca fiind necesară pentru repararea fundațiilor afectate de umezeala produsă în sol din cauza spargerii conductei pârâtei.
Cu privire la restul reparațiilor necesare pentru aducerea imobilului în starea inițială, instanța va reține suma de 26.188 lei, indicată în raportul de expertiză judiciară realizat.
Ca atare, va obliga pârâta către reclamant la plata sumei de 59.188 lei cu titlu de daune morale.
Cu privire la daunele morale solicitate de către reclamant instanța reține că starea de stres invocată de către reclamant este justificată, având în vedere faptul că din cauza avariei conductei pârâtei, locuința reclamantului și a familiei sale a suferit degradări care îi puneau în pericol permanent sănătatea, reclamantul fiind suferind din anul 2013 de hipertensiune arterială, conform actelor medicale depuse.
Instanța reține că daunele morale nu trebuie să reprezinte o modalitate de îmbogățire fără justă cauză, dar în același timp acestea trebuie să fie apte să constituie o satisfacție echitabilă. Ca atare instanța apreciază că suma de 10.000 lei reprezintă o cuantificare echitabilă a prejudiciului moral suferit de către reclamant și va obliga pârâta la plata acestei sume către reclamant, cu titlu de daune morale.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei de a proceda la inventarierea pierderilor de apă și la repararea defecțiunilor constatate, instanța reține că acest capăt de cerere este întemeiat, având în vedere că prejudiciul a fost cauzat reclamantului datorită avariilor de la conductele de apă ale pârâtei . Potrivit disp. art. 1381 al. 3 cod civil dreptului la repararea prejudiciului în cazul răspunderii civile delictuale îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor iar potrivit disp. art. 1386 al. 1 teza I cod civil repararea prejudiciului se face – în principal - în natură, prin restabilirea situației anterioare. Ori, identificarea și repararea defecțiunilor rețelei de apă ale pârâtei reprezintă o modalitate de reparare a prejudiciului reclamantului, prin evitarea unor prejudicii viitoare.
Cu privire la întinderea razei pe care urmează să fie efectuate aceste verificări și remedieri instanța reține că identificarea și remedierea acestora pe o rază de 300 de metri de zona în care se află construcția aparținând reclamantului reprezintă o suprafață care să corespundă interesului personal și legitim al reclamantului.
Cu privire la obligarea pârâtei la plata unor daune cominatorii până la îndeplinirea acestei obligații instanța va respinge acest capăt de cerere. Daunele cominatorii, în principiu, reprezintă un mijloc de constrângere față de debitorul unei obligații de face intuitu personae, mijloc pe care actualul cod civil nu îl reglementează în mod explicit. Față de dispozițiile art. 905 și ale art. 906 cod procedură civilă instanța nu apreciază întemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata daunelor cominatorii și o va respinge.
Cu privire la cheltuielile de judecată realizate de către reclamant în această cauză instanța reține că potrivit disp. art. 453 al. 1 și 2 cod procedură civilă partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată iar când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța reține că pârâta este parte căzută în pretenții, acțiunea reclamantului fiind însă admisă în parte, daunele materiale solicitate prin acțiune fiind admise în proporție de aproximativ 40%. Reclamantul a dovedit realizarea unor cheltuieli totale de_ lei (onorariu avocat de 3000 lei, taxa judiciară de timbru de 6105 lei și onorariu de expert de 800 lei). Având în vedere cele menționate, cu referire la disp. art. 453 C., instanța va obliga pârâtul la plata unor cheltuieli de judecată proporționale cu procentul admis, respectiv la plata sumei de 6.900 cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea formulata de reclamantul B. I. cu domiciliul in Galati . jud.Galati în contradictoriu cu pârâta . G. cu sediul in Galati ..2 jud.Galati.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 59.188 lei cu titlu de daune materiale.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Obligă pârâta să efectueze inventarierea pierderilor de apa aferentă rețelei publice aflate în administrarea și întreținerea sa, din zona imobilului situat în G., ., pe o raza de 300 de metri, și să remedieze defecțiunile constatate.
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 6.900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 09.10.2015.
Președinte, Grefier,
N. D. B. A. D.
Red.NDB/01.03.2016
Tehn.AD/02.03.2016
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1066/2015. Tribunalul... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
