Plasament de urgenţă. Sentința nr. 138/2016. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 138/2016 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 138/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR.138
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2016
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. B.
GREFIER: A.-M. A.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. L.
Pe rol judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G. PRIN REPREZENTANT MANON E. C., cu sediul în G., . și pe pârâta TIGARAU A., cu domiciliul în G., ., . obiect „ordonanță președințială-plasament de urgență”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în sensul că prezenta cauză va fi soluționată fără citare, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 02.02.2016, sub nr._, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului G., în contradictoriu cu pârâta Țigmarău A., a solicitat instituirea măsurii plasamentului în regim de urgență la asistent maternal profesionist sau la o familie de plasament pentru minora Țigmarău I.-Amira născută la data de26.06.2015.
În motivare, reclamanta a arătat că minora a intrat în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului G., ca urmare a sesizării formulate de asistentul social din cadrul Spitalului clinic de Urgență pentru Copii”Sf. I.” G., potrivit cu care minora în vârstă de 6 luni este internată la Secția de terapie intensivă, cu sindrom de deshidratare acută, traumatism facial și de membre prin cădere și agresiune fizică.
În urma verificărilor efectuate, reclamanta a constatat că minora a fost internată în stare de urgență, nu avea certificat de naștere, nu era înscrisă la medicul de familie, prezenta urme de echimoze, care au fost justificate de pârâtă prin aceea că minora a căzut din pat. F. este fiica pârâtei, aceasta este elevă în clasa a X-a, a fost diagnosticată cu epilepsie și este încadrată în gard de handicap accentuat. Pârâta locuiește cu actualul concubin într-o garsonieră, în condiții igienico-sanitare total nesatisfăcătoare(pereți degradați, cu o stare igrasioasă avansată, cameră neaerisită, debranșați de la rețeaua de apă, cu un grup sanitar în comun cu ceilalți locatari).
A mai rezultat că minora a mai fost internată cu diferite afecțiuni cum ar fi: pneumonie, hipotermie, carență de fier, dermatită, stomatită candidozică, rahitism, etc.
Deși bunica maternă ar dori să se ocupe de copil, aceasta nu are posibilități materiale pentru a-și asuma o asemenea sarcină.
În opinia reclamantei, pârâta nu este capabilă să respecte drepturile minorei, iar climatul familial pe care îl asigură fetiței este unul neadecvat creșterii copiilor.
Pârâta, prin declarațiile date, a refuzat instituirea măsurii de plasament pentru copilul său, motiv pentru care reclamanta a apreciat că se impune promovarea prezentei cereri.
În drept, a invocat dispozițiile art. 65 alin. 2 raportat la art. 94 alin. 3 și 100 alin.3 din Legea nr. 272/2004 și art. 996 și urm. C.proc.civ.
În susținerea cererii formulate, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
În fapt, așa cum rezultă din certificatul de naștere depus la dosar, minora Țigmarău I.-Amira este descendenta lui Natural și a pârâtei Țigmarău A..
Așa cum rezultă Rapoartele de convorbire telefonică, din referatele de anchetă socială, din rapoartele de monitorizare, din actele medicale, dar și din referatele de anchetă socială efectuate la domiciliul pârâtei, minora a intrat în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului G., ca urmare a sesizării formulate de asistentul social din cadrul Spitalului clinic de Urgență pentru Copii”Sf. I.” G., potrivit cu care minora în vârstă de 6 luni a fost internată la Secția de terapie intensivă, cu sindrom de deshidratare acută, traumatism facial și de membre prin cădere și agresiune fizică, existând suspiciuni de agresare fizică a copilului.
Urmare verificărilor efectuate de reclamantă, s-a confirmat neglijența și abuzul minorei, motiv pentru care se concluzionează că pârâta nu-și exercită obligațiile părintești în interesul minorei. Dacă condițiile de locuit și lipsa mijloacelor financiare nu este exclusiv imputabilă acesteia, lipsa de igienă, lipsa de hrană și de supraveghere, esențiale pentru viața minorei I.-Amira(în vârstă de 6 luni) sunt aspecte care conduc la concluzia că minora este neglijată și abuzată, conduită imputabilă pârâtei, care pune în pericol integritatea fizică a sugarului.
Instanța în virtutea obligațiilor pozitive pe care le are, nu poate face abstracție de vârsta minorei, de conduita total iresponsabilă a pârâtei, care a determinat internarea repetată a copilului pentru subnutriție, deshidratare, echimoze, etc., aspecte de natură să ridice dubii rezonabile cu privire la modul în care pârâta își îndeplinește obligațiile părintești, cu posibile consecințe negative asupra sănătății și integrității corporale a copilului.
Ca urmare, modul de exercitare a autorității părintești de către pârâtă este total deficitar, iar climatul familial asigurat de aceasta este unul neadecvat creșterii minorilor.
În referire la posibilitatea instituționalizării minorei, prin declarațiile date, mama s-au opus propunerilor reclamantei de a dispune măsuri de protecție în raport de minoră.
În drept, potrivit art. 94 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități, care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.
Potrivit art. 68 alin. 1 lit. a din Legea nr. 272/2004, plasamentul în regim de urgență este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește pentru copilul abuzat, neglijat sau supus oricărei forme de violență;
În sensul art. 100 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, în situația în care reprezentanții persoanelor juridice, precum și persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului, iar aceștia stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, datorată abuzului și neglijării, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească, solicitând emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii. Prevederile art. 62 - 64 și ale art. 68 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
Instanța reține că, prin atitudinea indiferentă și iresponsabilă a mamei, care nu-și îndeplinește obligațiile părintești, neglijează copilul, nu o supraveghează și nu se preocupă de alimentația și sănătatea acesteia, dezvoltarea și sănătatea fizică a fetiței este pusă în pericol(minora are 6 luni, este subnutrită, deshidratată, cu urme de lovituri).
Deși a beneficiat de sprijin constant din partea reprezentanților autorităților implicate în protecția și promovarea drepturilor copilului, pârâta a ignorat în continuare recomandările primite în legătură cu îngrijirea și creșterea minorei. Faptul că aceasta, la rândul său este bolnavă, având un grad de handicap accentuat, nu o exonerează de răspundere, deoarece are discernământ, dar constituie un motiv care determină instanța să concluzioneze că se impune instituirea unei măsuri de protecție față de copil.
În aceste condiții, instanța apreciază că, în privința minorei s-au conturat indiciile unei situații de pericol iminent, datorată neglijării, fapt care face necesară instituirea în regim de urgență a unei măsuri de protecție a acesteia.
Pentru toate argumentele de mai sus, în temeiul art. 100 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, date fiind dispozițiile art. 68 alin. 5 din același text normativ, va admite acțiunea, iar pentru minoră va dispune instituirea măsurii plasamentului în regim de urgență la asistent maternal profesionist sau la o familie de plasament.
În temeiul art. 68 alin. 5 din Legea nr. 272/2004, va constata ca fiind suspendate drepturile părintești pe toată durata plasamentului în regim de urgență.
Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului vor fi exercitate și, respectiv, îndeplinite de către asistentul maternal sau familia de plasament, iar cele privitoare la bunurile copilului vor fi exercitate și, respectiv, îndeplinite de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
În temeiul art. 996 alin. 3 C.proc.civ., va dispune ca executarea prezentei ordonanțe să se realizeze fără somație și fără trecerea unui termen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea având ca obiect plasament de urgență promovată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G. în contradictoriu cu pârâta ȚIGMARĂU A..
Dispune instituirea măsurii plasamentului în regim de urgență la asistent maternal profesionist sau la o familie de plasament pentru minora, ȚIGMARĂU I.-AMIRA, născută la data de 26.06.2015, în Municipiul G., jud. G., CNP_4, fiica lui Natural și a lui Țigmarău A..
În temeiul art. 68 alin. 5 din Legea nr. 272/2004, constată suspendate drepturile părintești pe toată durata plasamentului în regim de urgență.
Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului vor fi exercitate și, respectiv, îndeplinite de către asistentul maternal sau familia de plasament, iar cele privitoare la bunurile copilului vor fi exercitate și, respectiv, îndeplinite de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
În temeiul art. 996 alin. 3 C.proc.civ., dispune ca executarea prezentei ordonanțe să se realizeze fără somație și fără trecerea unui termen.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul G. – Secția I Civilă.
O copie de pe prezenta se va comunica prin fax către reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G..
Pronunțată în ședință publică azi,09.02.2016.
Președinte, Grefier,
L. B. A.-M. A.
Red.L.B./Tehn. A.M.A./4 ex./12.02.2016
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 64/2016.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
